939 matches
-
Ca jertfă a păgânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată. În amintirea scumpilor răpuși, Nu ne plecăm la jalnice păpuși. Călăuzire de benefici aștri, Curmăm șiragul anilor sihaștri Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sfârșit de spectacol, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SFÂRŞIT DE SPECTACOL, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355496_a_356825]
-
expresie are și menirea de a aduce Lumină și Pace în suflete. Este chintesență de suflet. Frumusețea lui rezidă în comuniune de spirit, în dăruirea autorilor și-n receptarea poemelor de cât mai multe persoane. Poezia unește, nu separă. Un șirag magic de rugăciuni adresate aceluiași Creator, aceluiași Duh Sfânt, aceluiași Domn și Mântuitor, uniți în Treimea cea Sfântă. Consider o adevărată șansă de a putea să adaug și eu un crâmpei din preaplinul sufletesc, numărându-mă printre semnatari, cu aceeași
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
de musafiri. Se îmbrăcase cu o rochie roșie, care îi scotea în relief tenul ei alb și ochii mari și luminoși și parcă era mai frumoasă ca niciodată. Își ridicase părul deasupra capului și pe gîtul ei lung strălucea un șirag de perle adevărate, a căror istorie ne promisese că o să ne-o spună într-o bună zi. Nu eu eram cel care sosise primul. Grigore Țăranu cu Lilicuța lui, Vascodagama și Afrodita erau deja la masă și ciocneau de zor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
mie, dar era cu adevărat un bărbat sfâșîietor de frumos. Bunica făcea lampa mai mică, să-i umbrească întrucâtva spinii coroanei, și așa, în cămașa ei lungă și albă, sta minute în șir dinaintea Lui, rugându-se pe rozariu, un șirag de bobițe de mirt adus de episcopul nostru de la Roma. Bunica se ruga fără cuvinte, cu ochii închiși, așa cum face privighetoarea când moare de vrajă și boală în propriul ei cânte. Bunicul, în schimb, se ruga zgomotos, în timp ce își lepăda
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
nestemate și candoare Toarnă viața ceru-n călimări Nopțile scoteam bostanii-afară Aprindeam întrânșii lumânări Și fugeam, că bezna înfioară Am pornit prin viață ca zălog Chip al curiozității infantile La fiece răscruce un buldog Nemilos mă scruta prin lentile Un șirag de perle scăpătat Sparge iar oglinzile de ceară În care prinde să mă doară Vămile acestui califat Referință Bibliografică: Grădini de vară / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
GRĂDINI DE VARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356678_a_358007]
-
2011 Toate Articolele Autorului Fărâme de cer Din anii de cenușă și de fum Răzbate o lumină și acum; Purtăm în noi fărâmele de cer: Atâta cât respir, eu încă sper. Cu fiece cuvânt ce-a fost rostit, Verigă din șiragul infinit, Recuperând trecutul pas cu pas, Să facem la răspântii un popas. Secunde, ore, zile, ani înșir Într-un concert fantastic de clavir, În cupă aburită, vinul vechi, Din timpuri ireale, neperechi. Cum visele de aur nu apun, Deviză neclintită-gândul
FĂRÂME DE CER, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356700_a_358029]
-
clădești crengi una peste alta să se aprindă - a câta oară?! - în mijlocul pajiștei de ferigi, în umbra copacilor cu plete pământene. Sub ultima movilă, zori revendicați, clipe terestre în aripi, în ciuda timpului ars. În fereastră un măr, un tablou, un șirag de mărgele, în interior - ecouri de sânge. Suzana Deac Referință Bibliografică: Mărturie / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂRTURIE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356738_a_358067]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FEMEII PIERDUTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Frumoaso cu cercei și cu mărgele, Cu trupul gol ascuns printre mătăsuri, Cu dinții albi,ca un șirag de perle, Iubirea ce o dai, în aur tu o măsuri. Tu cea neobișnuită cu zăbava Un ins îți vine altul pleacă, Găsind în tine dulceața și otrava În patul tău venind ca să petreacă. Frumoaso care știi cum să te
FEMEII PIERDUTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356131_a_357460]
-
a Dorului și a Doinei în care sufletul ei angelic se înfioară, tresaltă, plânge și cântă. În privirea Mamei șipotesc apele de peruzea ce deschid zăgazurile albastre, răscolind aurele martirilor și sfinților din tinda cerului veșnic. Curajul Mamei se ridică șirag pe coloana amurgului în sobor de cocori, peste vămile văzduhului, unde Luceferii clipocesc clipele veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
pus inima în cale-I Să pășească lin și sacru, Și să îi aduc din mine, Cel mai scump și drag omagiu. Mi-am adus cu mine cartea Gândurilor mele-n dar Și-am țesut cu fire scumpe, Ale versurilor șirag. Cluj Napoca 23 mai 2015 Cum să tac? Când inima-mi, E paharul plin de viață Ce în fiecare zi peste Oameni se revarsă, Cum să tac? Cum să tac și să nu spun Despre Adevărul Sfânt? Cum să tac și
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
golit damigeana sau patronul le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a întors de la Piatra. Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe masă, goală. Au fost harnici „băieții”. Nea Ghiță... rupe tacticos ultimul covrig din șirag. Acum îl face anafură în restul de vin care i-a rămas în pahar. Și neamțul? Moțăie, clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge jalnic. De ce-o fi plângând? Și se ferește
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Privindu-mă, să nu te miri! Cu ochii minții plăsmuiri, Când noaptea-i dată pe din două, Îmbracă-mi trupu-n trandafiri Și pleoapele în stropi de rouă! Atâtea stele din priviri Culegi cu buzele-amândouă, Cu diamante viața plouă Pe gât șirag de împliniri. Îmbracă-mi trupu-n trandafiri! Prin gestul de bunăvoință al domnului Mihail Dabija de la Galați, iată ne putem bucura de o altă poezie cu video-poem! Mulțumesc și cu această ocazie acestui neobosit prieten pentru plăcutele surprize! Vizionați link-ul
RONDELUL DE DORINȚĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370041_a_371370]
-
tăiat castele, că n-a fost chip s-ascund nisipu-n ploi! Din pieptu-mi plin de gloanțe ruginite, mi-ai răstignit iubirea în pereți, poieni de vise scrijeleau albite, un dans din mucegaiuri și nămeți! În colțul meu de umbre biciuite, șiraguri de poteci făcute scrum, se arcuiesc pe amintiri ciobite, de vechi,singurătate și de fum. Crescuse iarba-n dulcele cerdac, azi,spini-mping cu coarnele-n podele, o lacrimă mai scheaună-ntr-un ac, bătând secunda nesfârșirii mele! Referință Bibliografică
MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370094_a_371423]
-
și titlul, cartea de poeme a lui Marius Traian Sandu ne introduce într-o atmosferă de muzică clasică, într-o simfonie. Și nu-i o exagerare când i s-a spus că-i a sufletului. Ce-i sufletul decât un șirag nesfârșit de emoții duse prin filtrul minții? Se spune că sălășuiește în partea cea mai înaltă a corpului uman... Înaltă și fizic, cât și figurativ, fiind acel câmp energetic ce irigă creierul. Științific s-a stabilit că există o relație
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
Sunt firul unui gând ce te atinge Vibrând nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea, șirag de întrebări, Urcuș spre bucuriile Divine Ești brazda începuturilor toate, Povară despletită a luminii Te-aș împleti izvoare-nvolburate- Prin vene să-nflorească trandafirii MI-E INIMA CLEPSIDRĂ Mi-e inima clepsidră Cu vise-mbobocite Atinge-mi dorul muguri Să crească floare
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
și titlul, cartea de poeme a lui Marius Traian Sandu ne introduce într-o atmosferă de muzică clasică, într-o simfonie. Și nu-i o exagerare când i s-a spus că-i a sufletului. Ce-i sufletul decât un șirag nesfârșit de emoții duse prin filtrul minții? Se spune că sălășuiește în partea cea mai înaltă a corpului uman... Înaltă și fizic, cât și figurativ, fiind acel câmp energetic ce irigă creierul. Științific s-a stabilit că există o relație
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
și titlul, cartea de poeme a lui Marius Traian Sandu ne introduce într-o atmosferă de muzică clasică, într-o simfonie. Și nu-i o exagerare când i s-a spus că-i a sufletului. Ce-i sufletul decât un șirag nesfârșit de emoții duse prin filtrul minții? Se spune că sălășuiește în partea cea mai înaltă a corpului uman... Înaltă și fizic, cât și figurativ, fiind acel câmp energetic ce irigă creierul. Științific s-a stabilit că există o relație
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
totul mai ușor Să-i cânți "Moșului" Colinde, cu un Profesor-Dirijor ! MAMA și TATA-i un capitol, din Cer și mult doritul Rai, Peste frumosul și parfumul ce îl dau florile de Mai ! "Mamei mele", îi dedică poezii într-un șirag : " Întoarce-te !" ; În toamna vieții...", îi scrie tatălui cu drag " Rudele mele"-n "Cartea vieții","Dorință," pentru "Sora mea" "De ziua ta" prietenă, sunt dorul de-a le revedea ! Urări la "Nunta de argint", " Ochii tăi", cu "Măiestrie", " În amintirea
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
verde, cu opt brațe, având aplicat pe ea șarpele, protectorul casei. Cromatica e simplă și amintește de cea a naturii, fondul alb, cu modele lucrate în verde și maro. Motivele sunt cele tradiționale: spirala, brăduțul, valul „zig-zag cu puncte” și șiragul „zig-zag fără puncte.” Dogaru Mihai din localitatea Lungești, județul Vâlcea, produce atât obiecte din ceramică tradițională, în culori naturale, de pământ matur, alb și verde, cu ornamente simple, linii orizontale străbătute de linii verticale sau picățele alb și verde, pictate
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una cu cealaltă prin nimic sau nu în
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
e ca floarea ofilită ce nu poate fi-ndrăgită. Iar femeia devotată ce prin viață-i împlinită, de cel drag e venerată, să o facă fericită. Viața dusă-n burlăcie de bărbații singuratici, e searbădă și pustie. Trăind singuri și nostalgici. Șirag de tristeți sufletești e trăirea-n sărbătoare, când nu ai cui să dăruiești de 8 Martie, o floare! Femeia însingurată, de-ar avea bani și avere, vitregită e de soartă când nu are mângâiere! Că-i prilej de bucurie si-
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
peste capete, într-un război apocaliptic. Dar iată că acum se auzi un glas timid, abia șoptit: - Lolek, Lolek! Derutat, plimbându-și privirea peste umărul lui Mundek, un chip dulce îi zâmbea duios. Era prima lui dragoste, frumoasa evreică Ginka. Șiragul de dinți impecabili apărură deodată, luminându-i fața. - Ginka, frumoasa mea!, exclamă Lolek fericit. Ce bine-mi pare că te văd! Pe vremea când era elev la liceu, o zărise prin apropierea casei. Fugea speriată, ascunzându-se de naziști, izbindu
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
genele-i de har, Lacrima în chip de astru Alb și de mărgăritar. Se aud bătăi de pleoape, Pe obrazul veșniciei... Și curg tandru și aproape Râurile de iubire. Șoptesc lin privind spre stele Doi ochi mari de peruzea Cu șiraguri de mărgele Ce le țese lacrima. E destin! E vis! E țintă! Viața-n mine se-nnoiește... Nu-ncetez în orice clipă, A iubi dumnezeiește. Baia Mare, 11 septembrie 2015 Trezire Spintecă văzduhul cântecul de rouă Străjuind cu șoapta zorilor de
IUBIREA CA DESTIN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368131_a_369460]
-
fi Regina dreptății românilor, într-o Românie pe care Dumnezeu ne-o va reda într-o zi, Restaurată. Am întâlnit pe Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare, de mai multe ori. De fiecare dată, pe toate firele sufletului meu s-au întins șiraguri de iubire, de admirație, de respect, neasemănător cu altul, pentru nimeni! Deopotrivă, însă, dincolo de cât puteam cuprinde cu lumina ochilor și de cât înțelegeam cu puterea minții, dintr-o cavalcadă politică de obscurizare a oricărei idei oneste, m-am întrebat
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
altă limbă armonioasă/ca ea nu găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa au fost (și sunt) poeții noștri. Au iubit-o (și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]