523 matches
-
Alexandr Timofeevici și-a ocupat locul cu cinste și mîndrie, cu forțe proprii, dînd dovadé de hérnicie și buné purtare În brigadă În care lucrase mai Înainte. Pe deasupra, Alexandr Timofeevici era un bun tovaréș și n-a recurs niciodaté la șiretlicuri. Chiar dacé a furat ligheanele și féina, Alexandr Timofeevici rémînea pentru cei care l-au cunoscut, un om drept. Și totuși, ce l-a determinat pe Alexandr Timofeevici sé-l urméreascé cu atîta ardoare pe cel care se numeste Vasilii Gavrilovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în orice domeniu și de a ne da cu părerea despre orice. Or, vă atrag atenția că există câțiva scriitori care, mai bine sau mai rău, au reușit să trateze tema „aneantizării individului sub comunism“. Unii alegoric și prin alte șiretlicuri (Ivasiuc), unii poate cu voie de la stăpânire (Preda?), alții profitând de slăbirea cenzurii (Adameșteanu) sau neglijențele ei (Nedelciu, Dinescu) etc. Unii au spus (aproape) totul, precum Buzura în Drumul cenușii ori Goma, alții doar parțial, precum Preda în Cel mai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
vrut Lecoeur să-mi spui toate astea? — Nu mi-a spus nimic. Probabil are impresia că aveți o idee. Și eu cred asta... Ceilalți Îl credeau Întotdeauna mai viclean decît era; și ,dacă protesta, oamenii Își Închipuiau că e un șiretlic. — Vine lume? — După cum mi-a spus Dicelle, a Început să vină pe la zece. O femeie În șorț a deschis ușa și a băgat capul Înăuntru, apoi a făcut cîțiva pași și a dat peste camera mortuară. Atunci a scos un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
ceas. — Probabil, nu? Dovadă că i-a fost destul de teamă ca să plece fără să ne spună. — Trebuie să mă Întîlnesc cu soția. Și fusese gata să adauge: „Ca și celălalt!” Ca acel bărbat corpolent, lat În umeri, obligat să folosească șiretlicuri copilărești ca să sune dintr-o cabină telefonică. Cine știe? Poate că, În cursul plimbărilor zilnice, soții Maigret trecuseră de mai multe ori pe lîngă acest cuplu. S-ar fi putut să fi stat unii lîngă alții cînd beau apă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cum Îi interogați pe vinovați, dacă Îi torturați așa pe oamenii care n-au făcut nimic... — V-am Întrebat dacă ați fost acolo singură... — Nu. — Așa mai merge! Vedeți că e mai simplu să spuneți adevărul decât să umblați cu șiretlicuri? Cu cine ați fost? — Cu sora mea. — Vă referiți la Hélène? — N-am alta. — Asta era pe timpul când locuiați la Paris amândouă și nu vă Întâlneați decât Întâmplător. Nu știați unde lucrează. Ar fi putut să fie Întreținută. — Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
strict de competența lui. Pot chiar să afirm că, după trei ani, între noi exista un fel de prietenie respectuoasă. Nu pot să trec sub tăcere faptul că l-a ajutat pe Rotari să fie un duce iscusit, învățându-l șiretlicurile politicii. Longobarzii din ducat, după ce vreme de peste un an s-au ferit de mine, au început să mă considere un arbitru al modei și al bunului-gust, încât mi s-a părut că sunt pentru Brescia ceea ce a fost Petronius pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la câteva mile de oraș, intenționa să-i atace imediat. Slavii însă împrejmuiseră tabăra cu șanțuri adânci, acoperindu-le cu crăci, pământ și frunze. Aio, care călărea în fața armatei, s-a repezit în galop, învârtind în aer spada, neștiind de șiretlicul acela defensiv. Încât, căzând astfel în cursă, a fost omorât împreună cu alți oșteni de frunte care-l urmaseră. Alți câțiva au fost luați prizonieri, și samniții s-au retras înfricoșați, încetând orice atac. Dacă aș mai fi avut vreo îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dar nepotul dumneavoastră a spus că are nevoie să se ușureze. A spus că nu se mai poate ține și... — Prostule! mugi Koroku la străjer, abia stăpânindu-se să nu bată din piciorul. Cum de v-a păcălit cu un șiretlic vechi ca ăsta? Boule! — Stăpâne, vă rog să mă iertați. Nepotul dumneavoastră ne-a spus că sunteți un om bun la inimă și a Întrebat dacă Într-adevăr credem că aveați să vă ucideți propriul nepot. A zis că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de noapte. — Aha! Serios? A venit toată lumea? În calitate de gazdă, nu se cade să Întârzii. Yoshimoto vorbea de parcă ar fi fost salvat din confruntarea cu fiul său; porni pe culoar, În direcția opusă. De la bun Început, ceremonia nu fusese decât un șiretlic. Totuși, În chip potrivit pentru o ceremonie de seară a ceaiului, luminile pâlpâitoare aruncate de lampioane, alături de zumzetul insectelor, Învăluiau totul Într-o atmosferă elegantă. Dar, de cum intră Yoshimoto și ușa fu Închisă, prin jur Începură să patruleze soldați, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Aveau asupra lor o scrisoare de la Miyoshi Nagayoshi și Matsunaga Hisahide. Când veste fu adusă În cartierul general, Nobunaga spuse: — Aduceți-i aici. Mesagerii fură aduși imediat, dar Nobunaga râse disprețuitor la adresa mesajului de reconciliere din scrisoare, considerându-l un șiretlic din partea dușmanului. — Spuneți-le că le dau răspunsul când voi ajunge În capitală. La răsăritul soarelui, În ziua a unsprezecea, avangarda trecu râul Aichi. În dimineața următoare, Nobunaga porni spre fortărețele din Kannonji și Mitsukuri ale clanului Sasaki. Castelul Kannonji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ceru pacea. Soldații lui Nobunaga se retraseră, Înapoindu-se, În liniște, la Gifu. Peste numai o sută de zile, Însă, armata lui Nobunaga Înconjură, din nou, Palatul Nijo. Fiindcă, desigur, după primul acord de pace, Yoshiaki revenise la vechile lui șiretlicuri. Ploile din Luna a Șaptea loveau, dezolant, marele acoperiș al Templului Myokaku din Mino. Templul servea drept cartier general al lui Nobunaga. Băteau vânturi și ploi cumplite, chiar de când flota lui Începuse traversarea lacului Biwa. Dar acestea nu făcuseră decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
aproape ca un cântec de triumf. Aproape imediat, se dezlănțui o asemenea debandadă, Încât monedele, oamenii și bulgării de pământ nici nu se mai deslușeau unii de alții. Nimeni, Însă, nu Încerca să trișeze - undeva, pe parcurs, Își lepădaseră cu toții șiretlicurile și nemulțumirile. Strângându-și banii În pumni, păreau să se fi transformat și fiecare alerga să-și facă munca ce-i fusese dată. Ecourile cazmalelor și ale lopeților folosite, Într-adevăr, cu putere umplură văzduhul. Cu urlete de Însuflețire, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
am expediat un mesager cu acceptul meu. Când ați trimis mesagerul, stăpâne? — Astăzi, pe la amiază. — Atunci, trebuie să fie exact vicleșugul la care mă așteptam! — Vicleșug? — Mâine dimineață, nu trebuie să mergeți nici În ruptul capului. Ceremonia ceaiului e un șiretlic. Shogen plănuiește să vă omoare. S-a Întâlnit deja cu un emisar secret din clanul Shibata și le-a trimis un angajament scris. Nu Încape nici o Îndoială, planul lui este ca mai Întâi să vă ucidă, apoi să ridice stindardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în alte variante, șapte sau nouă ani), până când Novac trimite un corb să îl caute. Corbul îl află la închisoare, iar bătrânul Novac, travestit în călugăr, pleacă la Țarigrad. La refuzul turcilor de a-i da fiul, Novac recurge la șiretlicul cu galbenii aruncați pe jos la care se reped paznicii, și în acest timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aud, nu le pot rezista și își sfărâmă corăbiile de stânci. Supraviețuitorii sunt omorâți fără milă. Când Ulise părăsește locuința vrăjitoarei Circe, știe că urmează să treacă prin apropierea insulei sirenelor. Ascultând de sfaturile vrăjitoarei, istețul erou recurge la un șiretlic care îi permite să asculte sirenele, dar și să salveze corabia și echipajul său. El astupă urechile oamenilor săi cu ceară după ce le-a cerut să-l lege strâns de catarg. Astfel își va putea satisface curiozitatea ascultând cântecul sirenelor
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atîtea sinucideri cîte eșecuri! Îndată însă ce ne gîndim la El, ne calmăm; suportăm totul și sîntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin Nenoroc e cel mai mare șiretlic din cîte sînt în lumea aceasta. Niciodată nu se va inventa unul mai bun" (II, 286). După o astfel de mărturisire, nu-ți rămîne decît să spui că Cioran mistifică: deși face apologia eșecului, se lasă în voia sorții din
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
mistifică: deși face apologia eșecului, se lasă în voia sorții din neputința de a-și construi propria prezență. E fatalist, asemenea neamului său, pentru că se retrage, din teamă, din fața istoriei și a faptei. Doar că, dincolo de orice altceva, această mistificare - șiretlic, cum îi spune Cioran, care nu și-a pierdut simțul umorului - îl salvează. În alt loc, cam aceeași idee: "De ce sînt un ratat? Fiindcă am aspirat la fericire, la o fericire supraomenească, și fiindcă, neputînd s-ajung la ea, m-
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
am vreodată prilejul de a-mi clama victoria. Un zeu veghează asupra mea" (idem). Dar nu cumva acest zeu este un demon?! După ce ai ratat victoria, ce-ți rămîne decît să transformi eșecul în șansă și să explorezi fenomenologia eșecului? Șiretlicul la care Cioran apelează ține de fundamentarea ontologică a ființei sale, care se mută din limbaj în existență. Nu mai e deloc o surpriză să vedem că Cioran face apologia bolii, a eșecului, a renunțării. Își spune: "Să abdici, Ťsă-ți
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
greacă înseamnă ceartă, dispută) nu surprinde decît latura de agresivitate psihologică, eminamente verbală, a acestei inteligențe. E ca și cum ai avea o panoplie de arme psihologice, un fel de rastel în ale cărui rafturi, în loc de puști și grenade, găsești subterfugii și șiretlicuri. Efectul este însă același: adversarul sucombă sub povara unor argumente pe care nu le mai poate cerne mental. Cum s-ar spune, pe adversar nu trebuie să-l ucizi cu mîna ta, ci trebuie să-l lași să se omoare
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
decît să acopere ceea ce în inimă rămîne neschimbat: dorința întoarcerii, dorința de a regăsi ceea ce e al său: casa, soția, copilul. Constanța lăuntrului, proiectul inflexibil de a relua în stăpînire locurile centrale - palatul, tronul, patul - scuză toate fabulațiile exterioare - simple șiretlicuri - pentru a-i înșela pe dușmani, așteptînd ca adevăratul Ulise să-și regăsească lăcașul dintotdeauna" (Jean Starobinski). Aidoma metodei ironice pe care se întemeia maieutica lui Socrate, ficțiunea artei se asociază cu o iluzorie fragilitate, cu o umilitate care descumpănește
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
viceguvernator Grigore Plagamat, urzitor de intrigi pe canavaua unui spațiu și a unui timp care se răsfrâng adesea în fantastic. Tonul este ludic, ironic. Tatăl, bunăoară, al lui Plagamat, studiase societățile tribale, mama lucrase la cadre, �unde descoperise tertipurile și șiretlicurile din dosarele nomenclaturiștilor� - indiciu al unei propensiuni genetice a fiului în lupta pentru prioritate. Instruit, Plagamat călătorise prin țări bananiere și corcodușiere; el crede că dintotdeauna universul a ființat și s-a dezvoltat sub semnul agresiunii: Toate sunt în veșnică
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
Pilat mai face o ultimă încercare spre a scăpa de această nedorită sarcină judiciară. Astfel, spre a atrage mila spectatorilor și speranța domolirii spiritelor, prefectul dispune flagelarea prizonierului, după unii procedeu prealabil și pregătitor crucificării, conform altora, mai degrabă, un șiretlic admis de lege și practicat de guvernanți spre a depăși situații dificile. Într-adevăr, dacă P. Winter a considerat o astfel de manevră nelalocul ei pentru un prefect roman, reprezentant în provincie al însuși cezarului, judecând, desigur, la rece, dar
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
mică tactică a discursului îi îngăduie poetului a săvîrși bucle expresive, decente ocoluri înainte de a-și proclama crezul: „Noroc că nu-i universul la degetul nostru cel mic/ să-l rearanjăm noi/ după interesul nostru mărunt/ fiecare după propriul său șiretlic/ am căzut din contemplație/ problema e cum să intrăm înapoi în ea/ cum să-ți aduci idealul/ în ceea ce ești” (37). Imnografia prezentă în filigran se complică oarecum eseistic, se asociază cu explicația intelectuală prielnică poeziei în măsura în care nu-i încalcă
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
opiniilor critice pe care le citează, cât și aprecierile pe care le face pe parcursul cărții sunt instrumente aflate în serviciul vanității autorului. Scriitorul nu se mulțumește să renunțe la orice pretenție de obiectivitate, ci supralicitează caracterul subiectiv al autobiografiei sale: "Șiretlicul autorului e de a-și ascunde egolatria sub vălul ludic postmodernist..." (p. 256). Cititorul este încurajat să se întrebe dacă întregul volum nu a fost un simplu joc, interpretare care permite personajului principal să-și păstreze aura de mister. Întrebarea
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]