391 matches
-
de a cucerii Moldova și de a-l pune pe Sigismund pe tronul acesteia. După părerea unor istorici poloni, planul de campanie al regelui polon a fost prost alcătuit și prost executat. Nu s-a ținut seama de faptul că șleahta era, în parte, ostilă unui război cu turcii, care reprezentau o primejdie departe de granițele regatului. O parte dintre marii nobili poloni era de părere să se manifeste prudență față de Ștefan cel Mare, ținându-se seama de marile calități de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tot el considera că numărul carelor însoțitoare din armata polonă nu era de 30.000, după cum scria Wapowski, ci mult mai mic, din moment ce în Codrii Cosminului au fost pierdute 6.000 de care ale regelui și foarte multe care ale șleahtei. După părerea lui Papée, oastea Moldovei era alcătuită din 18.000 de moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele turco-tătare-muntene care se ridicau la 10.000 de luptători, cărora li se adăugau 12.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit. Și de atunci a ieșit această zicătoare: în vremea regelui Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că în Codrii Cosminului au fost luați mulți prizonieri. 7000, care formau garda, au fost dați pe mâna turcilor și regele a rămas cu puțini oameni, iar, dacă marele cneaz Alexandru al Lituaniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea un sâmbure de adevăr că „în vremea regelui Albert, a pierit Șleahta în Polonia.” Demoralizarea a fost factorul principal, care a caracterizat psihologia polonilor participați la campania din 1497. Încă dinainte de începutul acesteia, mari nobili și prelați ai regatului s-au opus unei întreprinderi războinice împotriva unui principe, a cărui faimă umpluse
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oamenii cu toane ajung fie (mici) Napoleoni, fie se pierd în incoerența propriilor universuri pline de intersecții. Cezar Ivănescu s-a comportat, însă, mai tot timpul, napoleonian! În jurul lui roia, încă de pe vremea "Luceafărului", adică de la începutul anilor '80, o șleahtă de închipuiți, de troglodiți, de mediocrități, ca un fel de locotenență, care învățase cântatul în strună până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o modificare semnificativă a structurii ocupaționale a evreilor : din cămătari care dădeau altora bani cu Împrumut au devenit mai ales meseriași și mici comercianți, care luau cu Împrumut bani de la alții, și anume de la reprezentanți ai Bisericii catolice și ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I, p. 234)"/>. Așa cum a arătat Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională poloneză, evreul este În primul rând cârciumar, În al doilea rând comerciant și abia În al treilea rând cămătar <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci, numai au luat. Cu japca. Deoarece 25 „Primejdii, Încercări, miracole” participaseră și oficialitățile românești ale urbei, acestea s-au gândit că n-ar fi rău să facă schimb de locații și pentru tovarășii evrei așa că au purces cu toată șleahta „...la episcopie unde am asistat la Te-Deum-ul de acolo”. În plus, delegația CDE-ului „...a depus o coroană de flori (și lacrimi grele de perpetuă recunoștință, compl.ns.) la mormintele eroilor sovietici”. După cum se poate vedea, eroi români nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
independența Poloniei. Acu' câțiva ani, trecând prin Grünwald, am văzut câteva cruci putrezite pe brațele cărora se mai putea citi: Ion, Vasile, Gheorghe... Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești", filozofează Vlaicu. Noroc de nobila șleahtă poloneză și de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în bălării. Și noi, halal să ne fie -, noi, ditai bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și cine ne-a dus de nas?! se oțărăște Alexa. Un mucos! Un băiețandru căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Unic. Nu ca să-i ia locul l-a împușcat Iliescu pe mai-marele său... Dar poate nici ca România să fie condusă de un „grup de indivizi interesați care parazitează finanțele țării” (e un citat din Iliescu). Și nici ca o șleahtă de cumetri și nași să taie și să spânzure în noua orânduire, „să ducă o viață de lux și, totodată, să cumpere pe nimic proprietatea publică” (alt citat). Capitalismul românesc e ca o nuntă la țară. Sau ca un ospăț
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
îngustează către vîrf. Adică divinitățile cabire cît și inițiații în aceste mistere purtau pe cap această bentiță ca simbol al poporului zămislit de Creator prin neamul arimaspilor, la fel cum se vede la Zamolxe și la martirizatul get Ili de către șleahta de rabini turbați din Ierusalim. Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care ți-o oferă. Lozinci în loc de mâncare și bunăstare. Laude aduse incompetenței și prostiei, de nu-ți poți explica vremurile în care trăiești! Pumnul în gură, jargonul golănesc al păzitorilor castei care practică cel mai oribil apartheid împotriva propriului popor. Șleahtă de inculți brutali cu stele multe ca și titlurile academice. Figuri buhăite cu fălcile mai mari decât cutia craniană, plini de supremația forței lor. De câte ori pe clădirile instituțiilor sau la defilările prilejuite de sărbătorile comuniste privesc lozincile prin care ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al țărânii. Al țărânii al cărei gust miniștrii cabinetului său ar trebui să-l simtă chiar acum. Altminteri, finețea, calmul, competența și bunele intenții ale d-lui Isărescu nu vor fi decât preșul luat cu brutalitate în picioare de o șleahtă de mujici siniștri pentru care idealul suprem de patriotism îl reprezintă chefurile cu votkă și cu târfe - ambele de import. Nu spun de unde!
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
nu-și va menaja cruzimile la capătul lui. Da, a fost o dimineața de crampe, începută cu vizita în Popa Soare, unde locuiește sora mea. I-am găsit domiciliul răvășit, ferestrele stricate. Suportase de una singură, femeie fără apărare, atacul șleahtei de hoțomani, care a cutezat ultima operație în ajun, Joi dimineața, ultima înainte de capitulare. Erau cinci arhangheli cu mutre strâmbate de ferocitatea împietrită a 48 ore de jaf și carnagiu. Căciuli, reteveie și revolvere. Au luat apartamentele la rând, spărgând
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
to One”, Morrison a transmis mulțimii mesaje de iubire și ura, alternând între afirmații de genul „Iubiți-mă. Nu mai rezist fără un pic de iubire. Vreau un strop de iubire. N-o să mă iubească nimeni?”, respectiv „Toți sunteți o șleahta de idioți nenorociți!” și strigând în mod repetat: „Ce aveți de gand să faceți în legătură cu asta?” Când restul formației s-a lansat în cel de-al doilea cântec al serii, „Touch Me”, Morrison a început să emită strigate de protest
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
votca, dar pentru micul intelectual, așa ceva nu se cade. Privirea exotizantă dinspre poziția asumat romanizata a realizatorilor asupra moldovenilor nu se oprește la Nistru, ci se accentuează mergând către est. Gruzinii, prima verigă a tranzacției vagonului de potcoave, sunt o șleahta de barbari naivi, temuți pentru agresivitate, dar slabi de înger și ușor de păcălit. Cei trei mafioți știu doar să ia banu sau să rupă oasele, dar ochii li se luminează la vederea mopedului cu claxon american, pe care îl
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
seamă a ultimului rege din dinastia Jagiellon, Sigismund al II-lea Augustus. Decesul său din 1572 a fost urmat de o perioadă de trei ani de interregnum în timpul căreia s-au făcut anumite modificări constituționale, care au crescut puterea aristocrației ("șleahta") și a pus bazele unei monarhii elective. Uniunea statală a ajuns la culmea puterii în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Seimul, puternicul său parlament, era dominat de nobilii care nu s-au arătat dornici să participe la războiul
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
personale polono-lituaniene și a fost necesar și din cauza poziției precare a Lituaniei în conflict cu Rusia. Eveniment crucial în istoria mai multor națiuni, Unirea de la Lublin este văzută destul de diferit de către mulți istorici. Unii o identifică drept momentul în care șleahta a ajuns la apogeul puterii ei, înlocuind monarhia absolutistă cu o oligarhie: o posibilă cauză a instabilității politice care a condus la împărțirea Poloniei, 200 de ani mai târziu. Istoricii polonezi se concentrează asupra aspectelor pozitive, subliniind crearea pașnică și
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
numeroasei nobilimi poloneze inferioare. Cu toate acestea Lituania se afla pe o poziție defavorabilă în războiul cu rușii moscoviți, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea era pe cale să piardă războiul livonian și să fie încorporată în Rusia. Nobilimea poloneză („șleahta”), pe de altă parte, nu dorea să ofere ajutor Lituaniei fără să primească ceva în schimb. Sigismund al II-lea August, rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei, văzând amenințarea la adresa Lituaniei și implicit la adresa Poloniei, a susținut unirea
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
a semna actul, lituanienii sub conducerea voievodului de Vilnius, Mikolaj Radziwill, și-au ridicat tabăra lângă Lublin la 1 martie, temându-se că Sigismund ar putea lua o decizie pe cont propriu. Pe 26 martie, regele a fost forțat de către șleahtă să încorporeze în Lituania terenuri din sudul Podlasiei, Voliniei, Podoliei, iar regiunile din jurul Kievului la coroana Poloniei. Aceste terenuri istorice al Rusiei cuprindeau peste jumătate din Ucraina modernă, și constituiau în acel moment o parte importantă din teritoriul Lituaniei. Clasa
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
facă acest lucru fiind confiscate. Lituanienii au fost forțați să se întoarcă în Seim sub conducerea lui Jan Hieronimowicz Chodkiewicz (tatăl lui Jan Karol Chodkiewicz) pentru a continua negocierile, folosind tactici ușor diferite de cele ale lui Mikolaj Radziwill. Deși șleahta poloneză voia încorporarea integrală a Marelui Ducat al Lituaniei la Coroană, lituanienii au continuat să se opună acestui lucru, și s-a convenit doar asupra unui stat federal. La data de 28 iunie 1569 obiecțiile anterioare au fost depășite, iar
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
Kalmar, cu mai multe Acte ale Uniunii în Insulele Britanice și similare altor tratate) pentru a fi un fel de predecesor al Tratatului de la Maastricht. Unirea a condus la colonizarea poloneză a Ruteniei și căderea țărănimii rutene în iobăgie la șleahtă. În ciuda situației țăranilor din comunitate, care erau destul de oprimați, comparativ cu Occidentul, aceștia au avut mai multă libertate decât cei din Rusia, prin urmare, țăranii (precum și într-o măsură mai mică nobilimea și negustorii) care emigrau din Rusia către Uniunea
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
de descentralizare, federalizare, democrație, toleranță religioasă și pacifism, (în condițiile în care Seimul vota de obicei împotriva planurilor regale de război). Acest sistem unic își avea rădăcinile în victoriile șleahticilor în luptele sociale și cu monarhia. De-a lungul timpului, șleahta a cumulat suficiente privilegii, (așa cum erau cel stabilite de Actul Nihil novi din 1505), încât nici un rege nu putea spera să înfrângă puterea nobililor. Sistemul politic al federației nu poate fi încadrat cu ușurință într-o categorie, dar poate fi
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
să înfrângă puterea nobililor. Sistemul politic al federației nu poate fi încadrat cu ușurință într-o categorie, dar poate fi descris ca un amestec de: ("Vezi și: Lista șleahticilor"). Principalii participanți la viața politică a statului polono-lituanian erau: Magnații și șleahta nu erau uniți, existând numeroase facțiuni care sprijineau ori pe rege, ori pe unul sau altul dintre magnați. Odată ce Jagiellonii au dispărut de pe scena țarii în 1572, echilibrul fragil în care se afla Uniunea a început să se distrugă. Puterea
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]