382 matches
-
rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de «străine». Aceasta este originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi, 1862
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe la jumătatea secolului al XIX- lea, pe lângă Arad), din partea vecinilor săi maghiari : „Bun băiat, păcat că e român” <endnote id="(218, p. 210)"/>. Replica pe care o folosea mama sa În situații similare era mai blândă, dar nu mai puțin șovină și etnocentrică : „Săracii de ei, Îmi zicea mama, nu sunt vinovați că n-au avut parte să fie români !” <endnote id="(218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic tonul șovin al presei liberale de opoziție : „Ieri s-a jertfit poftelor străine interesele române, sălbăticiei străine corpul României, antro pofagiei judaice carnea și sângele Națiunii ! Sărmană Românie !” <endnote id="(336, II, p. 368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Iași. La punctul <B> „Priviri politico-organizatorice” autorul reiterase marea dragoste a evreilor pentru democrația de tip nou (care nu-i va opri, totuși, de la uriașa migrare În Palestina, ulterior În Israel!) afirmând că „...În massa evreiască din Huși curentul șovin nu s’a manifestat niciodată și chiar și grupările sioniste de dreapta s’au declarat În toate ocaziunile pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreilor din Huși asupra creștinilor majoritari sau cel puțin la dispreț față de aceștia, ne explică chiar Iancu Gutman În „Raportul de activitate pentru perioada 1 aprilie - 1 Maiu 1947”: „În massa evreească mai ales la femei, se observă un curent șovin, aceasta datorită că tov. comuniști În special intelectualii nu răspund la convocările CDE-ului, În afară de tov. Dr. Froimovici M. care actualmente este plecat din localitate. De exemplu, la o ședință a Comitetului Cantinei unde am luat inițiativa de a mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu vederea manifestările de naționalism cu toate că, după cum se știe, În anii ’80 ai secolului trecut, Ceaușescu a aprobat cu mare entuziasm publicarea unor articole polemice În revistele de specialitate dar și În presa cotidiană, ca răspuns la tendințele ultranaționaliste și șovine ale Ungariei. Dar, la vremea când Ion Andrei făcuse această sinteză din care spicuim noi, Încă se mai punea problema internaționalismului și solidarității socialiste din Estul obținut de ruși după cel De-al Doilea Război Mondial. „O altă categorie de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prețul salvării celorlalți să ceară alte jertfe umane, sacrificarea altor categorii sociale. * Una din marile surprize ale perioadei postrevoluționare a constituit-o, după o relativă atenuare a lor în a doua jumătate a anilor ’80, reintensificarea și supraintensificarea sentimentelor ultranaționaliste, șovine, defularea lor învolburată: ca și cum până în 1989 Ceaușescu nu ne-ar fi ținut, și din acest punct de vedere, la post negru! Libertatea de exprimare redobândită peste noapte și de care, omenește vorbind, nu se putea să nu se abuzeze, totala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
moralizare - a chestiunilor litigioase, pe calea dialogului, cu ajutorul argumentelor (inclusiv al celor istorice). * Nu există și nu poate exista dispensă de xenofobie. * Ce paradă de erudiție ezoterică, câte ocolișuri inițiatice, câtă simbologie pentru a ajunge la o banală, vulgară concluzie șovină (Vasile Lovinescu despre Ivan Turbincă al lui Creangă)! * Paradox. Elita ca promotoare a spiritului de turmă. Elita băștinașă, autoproclamată! Deci, paradox aparent. * Când i se întâmpla să bea un pahar mai mult, Raicu se bloca într-o obstinație infinit repetitivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
concepția și a orientat activitățile de difuzare a culturii naționale. După decenii de constrângeri și tăcere situația românilor preocupă și guvernele statelor Învecinate iar evoluția drepturilor naționale În Basarabia este Încurajatoare În perspectiva Înlăturării unor obstacole menținute de mentalități imperiale șovine antidemocratice. Raporturile cu autoritățile basarabene s-au schimbat foarte mult. S au suspendat Îngrădirile de tot felul la trecerea Prutului se puteau primi și trimite ziare, reviste, cărți, corespondență. Dealtfel și puțin Înainte de 1989 la congrese și reuniuni internaționale istoricii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc În amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). Prima manifestare publică a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de cultură generală, cursuri duminicale, cercuri de creație populară. Utilizarea cadrelor didactice din țară; Promovarea culturii naționale În cooperare cu instituțiile culturale din țară, retrocedarea patrimoniului ce a aparținut românilor, refacerea monumentelor și cimitirelor distruse În unele zone prin acțiuni șovine. CAPITOLUL X 1998 Românii din diaspora Formarea În epoca modernă a statelor naționale a avut ca principal criteriu omogenizarea etnică pe un teritoriu cuprins de frontiere și apărat de legi protecționiste. Nu există Însă un stat european În care să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
s-a revenit pe scară națională la represiuni în rândurile tineretului intelectual. Au fost exmatriculați toți fiii de preoți, chiaburi și foști condamnați politici care intraseră în facultăți. Anchetele urmau să depisteze între tineri manifestările de patriotism, confundate cu naționalismul șovin și atitudinea antisovietică. În 1958, la Iași, a avut loc răsunătorul proces al absolvenților Zub, Vacariu și Popescu. Vina lor: la Putna, în timpul festivității care comemora împlinirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de istorii de haiduci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și el luptă pentru binele familiilor lor. Gospodarii buni și harnici muncesc fiecare pentru familia sa, dar se iubesc și se respectă unii pe alții, iar la sărbători petrec împreună. Voievodul Mircea cel Bătrân nu poate fi învinuit de naționalism șovin când îi spune lui Baiazid: Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Voievodul Ștefan cel Mare nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a apărat Moldova. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
alții, iar la sărbători petrec împreună. Voievodul Mircea cel Bătrân nu poate fi învinuit de naționalism șovin când îi spune lui Baiazid: Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Voievodul Ștefan cel Mare nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a apărat Moldova. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a luptat pentru Unirea Principatelor Române. Am putea oare să învinuim de naționalism șovin românii din Ardeal care s-au adunat la Alba-Iulia la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
naționalism șovin când îi spune lui Baiazid: Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Voievodul Ștefan cel Mare nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a apărat Moldova. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a luptat pentru Unirea Principatelor Române. Am putea oare să învinuim de naționalism șovin românii din Ardeal care s-au adunat la Alba-Iulia la 1 decembrie 1918 și-au cerut „să ne unim cu țara”?. Sper că exemplele prezentate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Voievodul Ștefan cel Mare nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a apărat Moldova. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu poate fi învinuit de naționalism șovin pentru că a luptat pentru Unirea Principatelor Române. Am putea oare să învinuim de naționalism șovin românii din Ardeal care s-au adunat la Alba-Iulia la 1 decembrie 1918 și-au cerut „să ne unim cu țara”?. Sper că exemplele prezentate arată absurditatea învinuirilor aduse Mișcării Legionare pentru „naționalism”. Naționalismul presupune și este o solidaritate cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Italia, o ajuns În Australia. Bun. Fratele lui mijlociu, cu care mă Întâlnesc eu În dreptul Catedralei Ortodoxe, a fost Închis În ’52, prins pe frontieră, că vrea să treacă și el după frate-său... Ei, Însă acest frate era foarte șovin, și-mi zicea: „Mă, tu ești un băiat așa de bun, Însă ai un mare defect, că ai și sânge valah În tine”. Eu Îl luam În glumă și-i ziceam: „Du-te dracu’!”. Și, dom’le, zice referindu-se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fie și director politic), Bacalbașa, atras de cântecul de sirenă ipocrită a lui Stelian Popescu, trece în redacția Universului, în cadrul căreia își păstrează o relativă independență de gândire, deci fără a-l seconda pe patronul ziarului, în toate campaniile naționalist șovine și dema gogice pe care acesta le promova („Nu pot să admit - nota mai târziu în jur nalul său Gala Galaction - că un măcelar al onoarei, al moralei și al gra maticii românești, precum este directorul Universului, poate să facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
necomunist de către un scriitor comunist român. Lucrul n-a surprins însă pe nimeni, nici măcar pe cei care i-au dat drumul să apară, atâta vreme cât în Săptămâna condusă de Eugen Barbu s-au simțit și altădată colții mușcători ai unui naționalism șovin incompatibil cu aspirațiile poporului român și, în aceeași măsură, incompatibil cu principiile declarate ale Partidului Comunist Român. în cadrul acestor emisiuni radiodifuzate, domnul Eugen Barbu a deschis și o campanie de așa-zisă veștejire a prestigiului unor organizații străine și internaționale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
chipurile, în vreun fel, interesele statului român, n-ar fi fost normal spun, ca înainte de asta, Eugen Barbu să fi aflat că a minți, a plagia, a publica în revista încredințată de conducerea PCR texte cu un nedisimulat caracter naționalist șovin, a deschide atâtea și-atâtea campanii împotriva unor valori clasice și contemporane ale culturii noastre, a tulbura, ani la rând, liniștea atât de necesară acestei culturi, că toate acestea, până la urmă, nu fac altceva decât să lovească în ceea ce pretinde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Paris, Îmi scria: „Coane Nikișor, gândește-te ce ai de făcut - dacă nu ți-au dat premiul, ăsta e un semn clar. Și cine știe ce va mai fi...”. Virgil Duda califica din București anularea premiului drept „mizerabilă grosolănie, ordinar abuz șovin, fără precedent”, iar tatăl meu, informat și el, probabil, prin „Europa Liberă”, de brusca mea celebritate, Îmi scria din Suceava, În stilul său de discretă admirație: „În legătură cu premierea cărții, am auzit că dlDulea nu a fost de acord. Nu-ți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
azi nu par să fie „prea mulți” intelectuali sensibili față de latenta sau fățișa ostilitate contra evreilor, gata să facă din respingerea clișeelor și pulsațiilor antisemite o cauză „pe care s-o apere public”. Adică o clară reacție pro-Dreyfus, Împotriva manipulării șovine? Doar dacă ar deveni condiție preliminară impusă de Comunitatea Europeană sau Departamentul de Stat pentru admiterea României ici, colo sau dincolo În cancelariile mondiale? Cum poți, ca evreu, lucra zilnic la un institut care studiază antisemitismul?!... Și cum poți trăi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
profesor, acum pensionat, În fața vitrinelor cu fotografii ale camerelor de gazare. Îl vizitează, cere explicații. „Mi-a dat să văd un text din secolul trecut, scris de un episcop sas!, din care reieșea o sinistră tradiție rasistă, o uriașă Îngâmfare șovină. Ca și atrocitățile comise de strămoșii noștri din sec. XV, În sate românești. E adevărat, băiete, ce ai văzut În vitrina aia! Dacă un episcop poate scrie asemenea lucruri, ce poți aștepta de la un soldat prostit? Din ucigași ne tragem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară. C. Dobrogeanu-Gherea a colaborat la publicația lui Bacalbașa cu mai multe articole politice. Chestiunea țărănească, propaganda șovină, morala burgheză sunt, de asemenea, teme dezbătute în paginile periodicului socialist. Partea literară a gazetei era subordonată țelurilor politice. În articolele sale, A. Bacalbașa pledează pentru o artă militantă care să reflecte frământările sociale. Bacalbașa folosea nu mai puțin de
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]