783 matches
-
punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
goală, dar scăpa din brațele tale acaparatoare ori de câte ori vroiai s-o înghiți? -Și mai mult. -A inițiat jocuri erotice, marcă celebră? -Ești pe aproape. -Te-a provocat la un comportament sexual inedit? -De unde știi?! Totul era o pasiune! Preșul respira, ștergarul de la ușă gemea, prosopul se înnoda în propriile ciucuri. -Nu avea importanță faptul că pasiunea era provocată artificial? -Pentru mine conta doar reacția, acum și aici, nu și conexiunile cauză-efect. -Exploatați filozofia doar până unde vă convine, apoi recurgeți la
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]
-
iar eu eram cu gândul doar la masa când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub sălcia pletoasa. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarbă verde, mâncăm cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
fiind un obicei specific și bulgarilor. Tinerii stau la coadă pentru a se fotografia pe un tron aidoma celor ale țărilor, expus într-un foișor. Intrăm în câteva magazine unde predominanțe sunt dulceața și cosmeticele de trandafiri, obiectele de artizanat: ștergare țesute în război pe fond bej, roșu, verde, vase de ceramică ale căror modele amintesc vag de ceramică de Horezu, farfurii de lemn pictat cu motive tradiționale, pliante și albume turistice etc. Ne îndreptăm spre satul Arbănași, o adevărată fortăreața
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
Imaginile foarte numeroase și culorile vii în care sunt înfățișate creează o impresie sui-generis de viață. Pătrundem într-un singur restaurat, Cheshmata, ai cărui pereți sunt bogat împodobiți cu obiecte tradiționale de artizanat: costume populare, furca de tors cu caier, ștergare etc. Cei doritori aici pot servi cheshmata, un preperat culinar propriu, pregătit din cinci feluri de carne. Și aici că și în celelate localități vizitate, oamenii sunt primitori, amabili, prețurile la muzee sunt acceptabile, variind între 4-6 levă, în muzee
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
cutremurat pământul și-a sfârșit zilele. Toți au fugit îngroziți care încotro, iar iudeii spuneau cum că vrăjitorul răstignit făcuse aceasta din răzbunare, spre disperarea lor. Ponțiu Pilat rămase câteva clipe nemișcat apoi se așeză încet în jilțul său cu ștergarul în mână. Câteva hărți și documente căzură pe jos, dar el nu le dădu atenție și continuă să se șteargă pe față, apoi spuse: -Așa repede? murmură el. -Așa repede ce? mărite procurator, întrebă Luculus Brassus. -S-a stins prea repede
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
credința noastră, că Hristos Fiul lui Dumnezeu S-a jertfit și ne-a mântuit. Chipul nefăcut de mână, al Mântuitorului care după tradiție a fost trimis de El lui Avgar,regele Edesei În Londra, se păstrează chipul Mântuitorului ,pe un ștergar trimis regelui Avgar,care era bolnav și care prin atingerea de acest chip, s-a vindecat. Regele Avgar îi scrie lui Iisus Hristos o scrisoare pe care o redă întreagă Eusebie(Ist,Bis,1,13), pe care a împrumutat-o
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
excelentă armă de atac. Fu nevoit deci să asculte mai departe. Fariseul reluă firul povestirii. Strigă după cineva și un slujitor apăru cu două cești de ceai pe care le puse pe masă. Între cele două cești fu așezat un ștergar pe care fu așezat un borcănel cu miere. -Tatăl meu a acceptat deci acest târg știind bine că-și riscă de fapt viața. S-a interesat însă pe ascuns cine era cel căruia îi fusese jefuită averea și a aflat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
ansamblu de pictură există multe, foarte multe, elemente de autohtonism, care fac dovada incontestabilă că pictorii au fost români și nu străini veniți de aiurea. „Un străin nu ar fi putut picta lavițele noastre moldovenești pe care stau Apostolii, nici ștergarele românești pe care se odihnesc sufletele celor mântuiți, nici tronul ce se aseamănă cu cel al Voievodului, nici buciumele, din care sună Arhanghelul vestind Învierea la Judecata de Apoi, nici pânzarul, corabia din timpul lui Rareș, ce bătea la porțile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
Nu cred că există o anumită taină a scrisului. Poate mai degrabă o artă a sa. Consider însă că verbul a scrie ține de o însușire specifică, mărturisitoare a ființei umane, la fel de importantă și de nobilă precum actoria, olăritul, țesutul ștergarelor, sculptatul pietrei neșlefuite, arta lirică, cusutul iilor, pictatul unei pânze și așa mai departe. Pentru mine, Scrisul cu majusculă înseamnă totul. De la sensul personal de a fi pe acest pământ și aerul pe care îl respir în fiecare zi până la
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
au simțit mirosul cel rău al hoitului, fiindcă era de patru zile mort) și la îndemnul lor (căci ei s-au folosit de mâinile lor, mai întâi ridicând piatra de pe mormânt, apoi dezlegând legăturile de pe trupul celui mort și desfăcând ștergarul de pe fața lui). Când glasul Domnului a umplut urechile și a ajuns la auzul tuturor, au înțeles toți și au crezut că El este Cel ce le cheamă pe cele ce nu sunt să fie, Cel ce le ține toate
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Îl vizitasem pe autor la Timișoara, locuia într-un cartier select, într-o vilă cu parter înalt, până la nivelul căruia se ajungea pe o scară exterioară. Am sunat la ușă, iar R.T. îmi deschisese având o mână învelită într-un ștergar plin de sânge. „Dar ce-ați pățit, maestre?”, am strigat înspăimântat. „Nimic, nimic, m-a liniștit, tocmai am reușit să-mi sparg în palmă, vrând să-l spăl, recipientul de sticlă al cafetierei...” Problema era că nu mai putea scrie
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
Și-i ști și tu să chiuiești! / Mă tem însă, să nu surzești Și ochii să-ți sară din cap! / Dar dacă vrei ca să te scap - Căci numai binele-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un ștergar. De nu te leg, e vai și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un ștergar. De nu te leg, e vai și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini o ținea, Decât avea în sfânta cruce. / Apoi
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
2014 Toate Articolele Autorului îmi amintesc cum făceam noduri batistei să nu uităm că suntem că am zburat cândva ținându-ne de mână lângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de înger la fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împăturea frumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se mărite în casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plită și a mere ținute în fân
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]
-
o masă sub pomul din fața casei și mă așez pe bancă în timp ce dumnealui intră în casă. Abia acum aruncă o privire spre mine zâmbind. Se întoarce cu brațele pline: - E bine aici? - Da! și sar să-l ajut. Întind un ștergar pe masa din lemn geluit de curând, iar el așează cu grijă: o “pită”, o bucată de “slană”, o ceapă roșie, două pahărele și o sticlă mărgelată cu “palică”. Ia pâinea-n mâna stângă, o strânge între antebraț și piept
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
graiul lor, simplu și rar, aici doar cu gândul vorbim și așa “fain” grăiește el, că uneori, uităm să dăm răspuns celui ce ne întreabă. No, că m-am luat cu vorba și n-am coborât în sat. Strânge rapid ștergarul cu pâine și slană, ia sticla cu pălincă sub braț și “tuleo” în casă. Până să se întoarcă sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
îndreptat către micul paradis din Valea Zânelor, un loc liniștit, situat pe malul Covasnei, înconjurat de brazi puternici și ocrotitori. Asemenea oricărei case țărănești, cabana a fost împodobită pentru sărbătoare, cu brazi la poartă, cu crenguțe de brad și cu ștergare tradiționale pe pereți. După ce mireasa a fost cerută de la părinții ei, au urmat gătitul acesteia, în acompaniament muzical, desculțatul, un obicei străvechi, în care mirii trebuie să îi descalțe pe nași pentru a li se proba puterea și iuțeala, și
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]