97,255 matches
-
în nas, tensiunea demistificărilor și năuceala care îi cuprinde, deopotrivă pe cei doi, din pricini diferite: Humbert caută răzbunarea cu orice preț și în numele ei ucide, este criminal cu acte în regulă. Cue, zăpăcit de droguri, beții, orgii orchestrate cu știință și rafinament, nu-și poate crede ochilor că cineva, un străin, îl amenință, îl umilește, îi încheie socotelile cu viața printr-un scurt și cuprinzător rechizitoriu și printr-un glonț azvîrlit în trupul lui măcinat de desfrîu. Cel care a
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
a ține seama de doctrina sa: formă și substanță în sunetele limbajului, logistică și anti-logistică în gramatică, părțile de vorbire, formă și funcție, sincronie, diacronie și tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența lingvistică, lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
de constipație! Constipația însă nu m-a lăsat să uit. Sunt constipat din clipa când am întocmit lista. Cinci zile stricate încă din prima lor jumătate de oră. De ce eu? - marele of al constipatului. ș...ț De ce eu? Voi folosi știința împotriva Ta. Voi produce câteva granule ca niște bombe antisubmarin. Iartă-mă, iartă-mă, nu-l contracta mai tare. Nimic nu ajută, asta vrei să-mi dovedești? Omul scremându-se cocoțat pe colac se pregătește să abandoneze toate metodele. Lasă-mă
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
publicată la sfîrșitul aceleiași Permanențele clepsidrei (Ed. Litera, 1981), la rubrica "Studii și eseuri". I. Biberi a lăsat însă și o listă de lucrări în manuscris, ajunse la forma lor definitivă. Printre acestea figurează Personalitate și destin. Redutabilul specialist în științe ale sufletului stabilea - logic - diferențele între individualitate și personalitate. După cum se pare, lucrarea în cauză a rămas în arhiva scriitorului, printre manuscrise. Mihai Stoian
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
vorbi de literatură. Iar publicarea unor astfel de documente este cvasi-frauduloasă. Din această perspectivă privite lucrurile, jurnalul Marianei Șora nu pune nici un fel de probleme de situare. Este în mod cert un produs literar. Autoarea l-a publicat cu bună știință. Mai mult decît atît, înainte de apariția în volum, notațiile au fost publicate, pe măsură ce au fost scrise, într-o revistă literară. Conștientă de caracterul public al însemnărilor sale autoarea vorbește deschis despre problemele pe care le pune redactarea unei astfel de
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
nu se poate atinge cu adevărat decît printr-o gîndire savantă în spațiul vast al memoriei culturale. Păstrînd materia cît mai aproape de forma ei originară, cei cinci sculptori au transferat asupra ei nu atît voința lor imperativă, cît o profundă știință a dialogului și o solidă cultură a statuarului. 2001 sau structurarea instituțională De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci sculptori, ci doar patru: Mircea Bochiș, Ioan Marchiș, Mircea Roman
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
să articuleze structura unei întregi și complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII - XVIII. Studiu de terminologie, Cuvînt înainte de Dinu C. Giurescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, București, 2001, 3444 p., f. p.
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
în primul rând să fotografieze picturile din peșteră. A mai băut o bere, de data asta fără grabă, apoi a adăugat că îl interesau mai ales lucrurile inexplicabile, fenomenele care la prima vedere nu au o explicație naturală. Că, după știința lui, existau aici asemenea lucruri. - Da' de unde! a răspuns bunicul. Poate altădată, nu zic nu, dar acuma nu mai sunt. - Altădată? s-a interesat străinul. - Da, a răspuns bunicul. Înainte, când nu exista lumină electrică și nici progresele tehnice de
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
în gesturile ușor crispate și în felul de a vorbi, pe un ton mai înalt decât de obicei și parcă smucit. Păi, să vedeți, a început ea. În satul nostru nu sunt lucruri dintr-astea, nici n-au fost, după știința mea. După război s-a vorbit despre stafii, noaptea, în pustietatea muntelui, dar s-a dovedit că erau niște fugari. I-a omorât potera. Sunt în schimb, alte lucruri. Oamenii se uitau la ea cu luare aminte. Încetul cu încetul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la Consiliul Național al Cercetării Științifice, ca asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de Etnologie Franceză (1968-1984), președinte (1979-1981) și vicepreședinte
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
ca asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de Etnologie Franceză (1968-1984), președinte (1979-1981) și vicepreședinte (1981-1989) al Societății Internaționale de Etnologie Europeană și de Folclor, președinte (1981-1986) și președinte de onoare (1986) al Asociației Muzeelor de Agricultură din Franța. Numeroase
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
să mă duc să petrec câteva ore într-un sat la patruzeci de kilometri de capitala unei regiuni, pentru a realiza câteva convorbiri. Deci, când am sosit la București, în această situație, le-am spus autorităților române de la Academia de Științe și de la Ministerul Culturii că, ori găsesc niște soluții care să-mi permită să fiu găzduit într-un sat, ori mă întorc imediat la Paris și nu voi mai pune piciorul în țara asta. Prietenul meu, Mihai Pop, om cu
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
fi bune sau greșite pentru interpretare, despre rectificări, și, prin urmare, despre felul în care am încercat să privesc România, - o privire mai mult sau mai puțin perspicace, cu tot ceea ce poate presupune ea ca încercare, eroare, în construirea unei științe. Așadar, fac un memoriu despre, relatez toate acestea. Și, relatându-le, scriu această carte la persoana întâi, ca atunci când scrii niște memorii. Povestesc, așadar, cum am intrat pentru prima oare în sate, cum am trăit în aceste sate, cum am
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și punerea steagului alb pe cetatea "închinată"de turci, din povestirea lui Vișan, "dorobanț, curcan cu trei cruci pe piept". Sau multe de un pitoresc cu efect exploziv, dedus din mișcarea novatoare a curentelor importate din Apus. Acest studios al științelor economice și împătimit de istorie care este Ion Ghica, devine fără a bănui, poet și dramaturg, odată pornit pe panta evocării. Este poet în proiecția grandiosului uman al eroilor revoluției. Poet în îmbinarea numelor și a reflexelor livrești, în compunerea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
albe, altele roșii", "unele înjură ce celelalte laudă și vice versa", verva și animația călătoriei cu poștalionul, la 1848, pe drumul dintre București și Iași. Ion Ghica se arată stăpânit de o fervoare deosebită în a surprinde climatul momentului, posedă știința dimensionării culturalului și politicului, și mai mult decât orice, știe să scoată efecte din inteligibilitatea analitică a detaliilor. De aici, punerea în scenă ca după un scenariu bine pus la punct, a expresiilor "se fură ca în vremea lui Caragea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent of Man, metoda care a asigurat progresul științei. Lucrul acesta este valabil, de asemenea, în filosofie, psihologie, sociologie, dar și(...) în critica și istoria literară". Nu s-ar putea oare inversa definiția "ideii neconvenționale"? N-ar putea reprezenta ea un răspuns nepotrivit, neașteptat la o întrebare potrivită, așteptată
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
bilingve. Dar cînd apare din nou o carte de lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani, ci după numai patru, cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
sugestie exprimată în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o impune! Dicționar de științe ale limbii, București, Ed. Nemira,2001, 606 pag
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
filozof, în sensul tradițional, restrictiv, al termenului, ci și un om de litere. Autor al mai multor volume de etică, filozofie și istoria culturii, exegeze și eseuri, laureat al unor importante premii și distincții literare (între care medalia Academiei de Știință și Literatură din Mainz, Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică, Premiul "Friedrich Nietzsche"), membru al Academiei pentru limbă și poezie din Darmstadt și în conducerea PEN-Clubului german - el a rămas cordial, de o sinceritate cuceritoare, lipsit de morgă și fasoane
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
d-voastră... pot țările din Vestul continentului european să învețe cîte ceva de la cele din Est în această privință? Aș răspunde afirmativ... Dar - și acest "dar" îl spun cu majuscule - de puțină vreme suntem martorii dezvoltării unei noi ramuri a științei: tehnologia genetică. Cu apariția ei și cu întreaga dispută în jurul posibilităților ei practice, ne dăm seama cît de puternică este de fapt dorința oamenilor de a afla pînă în detaliu și exact "tainele" vieții și ale existenței noastre. În conștiința
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
dorința oamenilor de a afla pînă în detaliu și exact "tainele" vieții și ale existenței noastre. În conștiința publică există această dorință. Și la noi, în Occident, o serie de oameni destul de inteligenți cad în capcana șarlataneriilor unor oameni de știință de pe coasta de Vest a Statelor Unite ale Americii, considerați "noii magicieni". Multă lume se lasă orbită de trucurile lor. Cu această ocazie constatăm că și aici, în Occident, dorința de siguranță există. D-nule Safranski, ați scris o carte despre Nietzsche, despre
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
principiu de cei ca tine. La întrebări ți se răspunde pe un ton tăios-agasat, sau ca unui cretin fără discernămînt. Pînă și numele îți e înlocuit cu cel al bolii sau al organului bolnav, fiindcă pentru specialiștii de a căror știință și de ale căror îngrijiri ai nevoie vitală nu contezi decît ca o mașinărie adusă la reparat. În salonul unde am stat o vreme, colegele mele erau Colecistul, Peritonita, Fibromul și Litiaza. Aceasta din urmă era tînără și frumoasă; cînd
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
vrea să fie văzut. Greșeala nu e ușor de evitat, fiindcă dacă își dezvăluie slăbiciunile autorul de jurnal este crezut pe cuvînt". Sau: Ce spun, în parte nu este adevărat. Adevărul poate fi și o tehnică de mascare". Sau: " În științele omului nu există adevăr obiectiv și cu atît mai puțin în gîndirea unui literat. Nu pot să sper decît în interferența dintre ceea ce gîndesc și adevăr". Sau: "Trebuie să suprapui barem cinci, șase imagini produse de autobiografi ca să poți presupune
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
suferite de om în ultima jumătate de secol. Și nu se știe pentru că relatările istoricilor, analizele psihologilor, conceptele filosofilor pornesc în bună măsură de la imaginile create de operele majore. Elaborările artei dau cel dintâi impuls al cunoașterii de sine și științele umaniste tind să se articuleze pe interpretarea ei, bineînțeles cu problematici, metode, canoane specifice. Or, o astfel de interpretare deocamdată nu există. Istoria literară încă nu și-a descoperit propriul mod de a interoga conținuturile operei de rezistență. Nu s-
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]