821 matches
-
urît (4); rău (4); șalău (4); biban (3); Brăila (3); caras (3); carp (3); coadă (3); crud (3); Dunăre (3); fosfor (3); hrană (3); iute (3); înoată (3); înotător (3); înotătoare (3); mic (3); mut (3); proaspăt (3); saramură (3); știucă (3); aer (2); afumat (2); în apă (2); de aur (2); banc (2); bani (2); de (2); delfin (2); delicios (2); gust (2); homar (2); împuțit (2); înghețat (2); liber (2); lunecos (2); miroase (2); mujdei (2); Omega 3 (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 Județul Timiș 2008 / număr de mandate Primari 21 / 71 mun. Timișoara, Bethausen, Boldur, Bucovăț, Checea, Coșteiu, Darova, Dudeștii Noi, Ghilad, Ghiroda, Giera, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Mănăștiur, Moravița, Remetea Mare, Sânpetru Mare, Știuca, Vâlcani, Voiteg Consilieri locali 198 / 1192 Timișoara 11 Lugoj 3 Boldur 6 Checea 6 Coșteiu 7 Ghilad 7 Coșteiu Mare 8 alte localități 150 Consilieri județeni 10 / 34 Sursă: Zamfira (2010). În pofida succesului electoral parțial din județul Timiș, asemănător cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tradițional. În contrabalanță, singurul element pozitiv este dat de diversitatea unor meniuri, așa cum este în cazul restaurantului „Pavilion”. În materie de Bufet rece se puteau consuma binecunoscutele salate de Beuf sau cele á la russe, icrele de crap sau de știucă, precum și sardelele de Lisa. Pe lângă borșul moldovenesc, meniul era completat cu nelipsitele ciorbe (de burtă, de măruntaie, á la russe), fripturi, grătare, sau brânzeturi - brânza de Brăila, cașcavalul grecesc sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprii de informare, ci doar urmăresc și analizez atent informațiile publice -, ne așteaptă o mulțime de valuri. Iată, d-l Ticu Dumitrescu, pesimist joi, a devenit mult mai optimist vineri și ne-a anunțat că, în două-trei săptămâni, vin și "știucile mari". Așa să fie! Deconspirări de informatori ai SRI? Nu, nu se pune problema, nici un serviciu activ de informații nu-și divulgă, nu-și poate divulga sursele de informații, mai ales pe cele umane, pentru că-și taie practic craca de sub
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
urme în alte dosare. Dacă instituția deconspirării nu-și va ameliora funcționarea, vor fi găsite, probabil, alte soluții, dintre cele deja sugerate și amintite și de noi în această discuție. Înțeleg însă și exasperarea d-lui Tănase noi tot așteptăm "știucile mari" și primim deocamdată, aproape exclusiv, plevușcă. Până la urmă, singurul pește ceva mai mare ieșit la suprafață este, pe moment, Felix, lider de partid și patron de trust media. Zilele trecute, am mai aflat că președintele n-ar fi avut
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
se suprapune din păcate cu emisiunea mea de televiziune săptămânală! Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. D-l Ticu Dumitrescu a revenit cu o declarație privind "peștii mari", "știucile", "rechinii", ceea ce m-a mai îmbărbătat. Dorin Popa: Da, imediat după demisie, CTP vine la Iași, la invitația studenților, cu care va avea o întâlnire la casa de cultură "Mihai Ursachi", din Copou. Îmi spuneai, anul trecut, când plecai către
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
presă român căruia să-i fie indiferent: ori îl iubește, ori îl urăște! Cât privește aventura deconspirării, începusem să fac o depresie, conchizând asupra eșecului. Însă, chiar ieri, d-l Ticu Dumitrescu a revenit cu o declarație privind "peștii mari", "știucile", "rechinii", ceea ce m-a mai îmbărbătat. Un pic. Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. Deci, mai am răbdare până la sfârșitul anului... Dorin Popa: De ce crezi că este bagatelizată
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice / 227 Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. D-l Ticu Dumitrescu a revenit cu o declarație privind "peștii mari", "știucile", "rechinii", ceea ce m-a mai îmbărbătat. / 230 Azi, nu te mai ridică femeia, ci media!!! / 235 Jiji Becali e produsul presei ca și Vadim mai înainte! și e normal să ajungă în licențe ori chiar în teze de doctorat. Și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
somn până la 250-300 de grame bucata) pe care îi dădeam imediat înapoi în apă; de la 4 dimineața până la 10 trăgea bibanul, mai mic sau mai mare, până la un kil bucata, iar de la 10 dimineața până la 4 după masă, mânca bine știuca. Dimineață, pe la 4, au început să vină bibanii. Pe cei mai mărișori îi păstram pentru saramură, iar pe cei mici, cât palma, îi aruncam în apă, ziceam noi, să mai crească. De băut aveam apă minerală. Dar era o problemă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care amintea de un cap de pește, iar în cârligul a cărei coadă era înfipt în plumb agățam o lipitoare, căci se găseau din belșug. Aruncam la vreo 20 de metri și ținând lanseta cu vârful în sus, așteptam mușcătura știucii. Și ea nu întârzia prea mult. Când simțeam în pumn zvâcnitura, înțepam. Așa am adus la mal vreo 8 știuci de un kilogram bucata, pe care le băgam într-un juvelnic de sârmă de la picioarele mele, în apă. Era o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
căci se găseau din belșug. Aruncam la vreo 20 de metri și ținând lanseta cu vârful în sus, așteptam mușcătura știucii. Și ea nu întârzia prea mult. Când simțeam în pumn zvâcnitura, înțepam. Așa am adus la mal vreo 8 știuci de un kilogram bucata, pe care le băgam într-un juvelnic de sârmă de la picioarele mele, în apă. Era o splendoare. Liniștea ireală care mă înconjura, întreruptă uneori de măcăitul unei rațe din stufăriș sau volta făcută prin aer a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un kilogram bucata, pe care le băgam într-un juvelnic de sârmă de la picioarele mele, în apă. Era o splendoare. Liniștea ireală care mă înconjura, întreruptă uneori de măcăitul unei rațe din stufăriș sau volta făcută prin aer a vreunei știuci plecată la vânat, care cădea în apă cu o plescăitură formidabilă, la vreo doi metri de mine, încât tresăream; tânguitul vreunui nagâț, care, de fapt, nu era tânguit ci vorba lui, așa se exprima el; fâlfâitul din aripi a unei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bei o bere?” la care, din coroana unei sălcii mai îndepărtate venea răspunsul: „ba un vin, ba un vin”, cel puțin, eu așa auzeam și așa aș traduce acel ciripit vesel. După două ore de desfătare, cu juvelnicul doldora de știuci, mă întorceam în tabără, unde cei doi verișori încinseseră o vajnică partidă de table. - Pe ce jucați? i-am întrebat. - Pe pumni, mi-a răspuns Tarzan. Cine pierde, o ia pe cocoașă. - Și cine o ia pe cocoașă? - Deocamdată Gabi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mare cu apă, să fiarbă. Mi-am pregătit peștele, legumele și zarzavatul. Când a început să clocotească apa, am băgat peștele mic, curățat, spălat și fără capete: carași și pui de crap, roșioare, bibani, mari cât palma și bucățele de știucă. Era de unde! Apoi am băgat legumele: ardei gras, țelină, morcov rondele, pătrunjel rădăcină și ceapă. Când au fiert bine, am acrit-o cu sare de lămâie și am adăugat peștele mare, bucăți de crap. Între timp, peștele mic s-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
beau vin, altfel nu merge cartoful pe gât. Îmi era Tarzan ăsta așa de drag, mă uitam la el zâmbind, și mă gândeam că este un copil mare, pus pe pozne și nu ditamai omul însurat. Ziua mergeam la pescuit știuci. Șontea era o baltă generoasă cu noi, ne dădea din totul ei, iar noi o binecuvântam. Câte odată, trecea vreo bărcuță cu motor. În dreptul nostru încetinea și turistul ne saluta cu șăpcuța fluturândă în mână. Unul, un olandez, l-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a-i arăta frumoasei originale ce-i poate mintea. Un dramaturg, dacă ar vedea-o și i s-ar părea că e greu abordabilă, ar bate coclaurile cu luciu de apă și sălcii plângătoare, ar pândi cum vânează șalăul și știuca dimineața și în amurg, ar aduna fișe pe toate speciile de faună și floră, ar studia surâsuri, râsuri și hohote de râs, de la cristalin până la mugetul înfuriat al mării, ar face o colecție completă de scule de pescuit și restul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și etala în soare nuanțele sidefii în ape de argint, aur și rubin și i-am răspuns. - Vezi tu priveliștea asta? Vezi pelicanii de colo? Vezi egreta aceea mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul care ne înconjoară ca să se înfrupte din sângele nostru? Dar sălciile astea bătrâne de sute de ani, câte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele variante fonetice, a unui i semivocală între t și u este un fenomen arhaic sau regional (întîlnit și în tiulei „tulei“, știucă „ștucă“, tioc „toc“, cuptior „cuptor“). Vîrciorova Este numele unui pîrîu de 13 kilometri, afluent de dreapta al Bistrei, al unei păduri din județul Mehedinți, al unui sat din județul Caraș-Severin și al unei localități de lîngă Turnu Severin (județul Mehedinți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor care denumesc femela și masculul: unele sunt formate din termeni diferiți (oaie-berbec), altele (cele mai multe) deosebesc sexul prin adăugarea unui sufix masculin (vulpe-vulpoi) sau feminin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să supraviețuiască și au fost înlocuite prin unități care demonstrează creativitatea lexicală a vorbitorilor: lat. lucius a fost înlocuit la noi de știucă, din vechea slavă, iar în franceză de creația metaforică brochet, care provine de la broche „instrumente și piese cu formă alungită“. Aportul masiv al elementului slav vechi la lexicul românesc (reprezintă 9,02% din vocabularul reprezentativ al vechii române) nu a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zemuri, de pe orice meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec din carne (dezosată, bineînțeles) de șalău sau de știucă și de scrumbie afumată. Rușii le fac și ei, dar folosesc foi de viță, iar în cea mai mare parte a rețetelor nu figurează peștele afumat. Nu trebuie neglijate unele creații gastronomice românești grație cărora sarmalele devin cu adevărat opere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de murături; frecvent apare cea de la castraveții murați, 82 dar imaginația lor nu are limite: cireșele, perele sau pepenașii murați își dăruiesc zeama unor rassolnik-uri delicioase. Tot de inspirație slavă este una dintre zemurile preferate de Nicolae Filimon, cea de știucă fiartă în zeamă de varză acră cu hrean. Scriitorului îi mai plăceau, după cum afirmă Ion Ghica în Scrisori către Vasile Alecsandri, „iacniile și plachiile, crap umplut cu stafide, curcan cu varză umplut cu castane și purcel fript, dacă era întreg
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de pe urma acestei intrări în relație simbolică cu divinitatea." 215 Ibid., p. 35. 216 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, p. 24. 217 Ibidem, p. 21. 218 Ibid., p. 14. Exemplul de care se folosește este perfect ilustrativ: știuca acordată ca premiu învingătorului într-un turnir nu face trimitere la simbolistica știucii ca pește de pradă, la forța, agilitatea sa, ori la valențele psihologiei abisale, ca marcă a subconștientului, ci la o realitate banală știuca era denumită lus (din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, p. 24. 217 Ibidem, p. 21. 218 Ibid., p. 14. Exemplul de care se folosește este perfect ilustrativ: știuca acordată ca premiu învingătorului într-un turnir nu face trimitere la simbolistica știucii ca pește de pradă, la forța, agilitatea sa, ori la valențele psihologiei abisale, ca marcă a subconștientului, ci la o realitate banală știuca era denumită lus (din latinescul lucius) și avea o relație paronimică cu los (din latinescul laus), care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]