819 matches
-
domiciliul actual în Germania, Wessebrunn, Patterzell, Paisenbergerstr. 11. 102. Globa Victor, născut la 3 mai 1932 în localitatea Chișinău, România, fiul lui Vadim și Olga, cu domiciliul actual în Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 19/4, ap. 83, Republica Moldova. 103. Știuca Ana Susana, născută la 31 mai 1948 în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Istvan și Iolanda, cu domiciliul actual în Suedia, Karlsborg, Duvstigen, 20, Skaraborg. 104. Sfetcu Sabina, născută la 16 iulie 1949 în localitatea București, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137983_a_139312]
-
19. 415. Mieskes Annemarie, născută la 21 martie 1967 în localitatea Vulcan, județul Brașov, România, fiica lui Schnabel Albert și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71701 Schwieberdingen, Posenerstr. 19. 416. Meidl Maria, născută la 8 august 1947 în localitatea Știuca, județul Timiș, România, fiica lui Oprea Ioan și Teresia, cu domiciliul actual în Germania, 47799 Krefeld, Neue Linnerstr. 46. 417. Meidl Josef, născut la 8 septembrie 1943 în localitatea Lindenfeld, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Meidl Josif și Teresia, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
586. Kaiser Gunhilde, născută la 7 decembrie 1976 în localitatea Prejmer, județul Brașov, România, fiica lui Kaiser Ioan și Anna Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 90522 Oberasbach, Biberttalstr. 22. 587. Lampl Helene, născută la 14 mai 1955 în localitatea Știuca, județul Timiș, România, fiica lui Bauholz Mihai și Teresia, cu domiciliul actual în Germania, 86438 Kissing, Pestalozzistr. 11. 588. Lerscht Nicoleta, născută la 5 decembrie 1957 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Zăbreanu Ioan și Lucreția Octavia, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Mangalia Județul Constantă: Mangalia( 93.ROSCI 0095 La Sărătura Județul Bistrița-Năsăud: Șintereag( 94.ROSCI 0096 Lacul Bâlbâitoarea Județul Prahova: Starchiojd( 95.ROSCI 0097 Lacul Negru Județul Vrancea: Nistorești( 96.ROSCI 0098 Lacul Pețea Județul Bihor: Oradea( 97.ROSCI 0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida Județul Cluj: Bonțida(16%), Căianu( 98.ROSCI 0100 Lacurile Fărăgău - Glodeni Județul Mureș: Bala( 99.ROSCI0101 Larion Județul Suceava: Coșna(3%), Poiana Stampei(1%) Județul Bistrița-Năsăud: Lunca Ilvei(18%) 100.ROSCI0102 Leaota Județul Argeș: Dragoslavele(3%) Județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești: 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) 97. ROSCI 0099 - Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 40A0* - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
comercial și în scop recreativ/sportiv al speciilor cu valoare ecologică prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2 (1) Se interzice, pe o perioadă de 3 ani, pescuitul în scop comercial al următoarelor specii de pești cu valoare economică: ... a) știucă (Esox lucius); ... b) lin (Tinca tinca); ... c) caracudă (Carassius carassius); ... d) mihalț (Lota lota); e) rechin de Marea Neagră (Squalus acanthias) pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării". ... (2) Comercializarea puietului și a peștelui de consum din speciile menționate la alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
sau sportiv, se modifică dimensiunile minime în centimetri ce permit reținerea peștilor din următoarele specii: a) biban - 20 cm; ... b) crap - 45 cm; ... c) calcan - 50 cm; ... d) chefal - 30 cm; ... e) somn - 65 cm; ... f) șalău - 50 cm; ... g) știucă - 50 cm. ... Articolul 5 Pentru determinarea precisă a ariilor de refugiu ale acestor specii periclitate, cu valoare economică și/sau ecologică, gestionarii resurselor acvatice vii (Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării", Regia Națională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
Maior" Târgu Mureș; 5. Mencinicovschi Gheorghe, prof. univ., director, Institutul de Chimie Alimentară; 6. Nicolau Margareta, director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Tehnologie Industrială (ECOIND); 7. Panin Nicolae, director general, Institutul Național de Cercetare pentru Geologie și Geoecologie Marină; 8. Știuca Romulus, director general, Institutul de Cercetare și Proiectare "Delta Dunării" Tulcea; 9. Udubașa Gheorghe, director general, Institutul Geologic al României. Anexă 3 a) Ordinul Național Pentru Merit în grad de Comandor: ... 1. Popescu Georgeta, director, Centrul de Cercetare Materiale Macromoleculare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131754_a_133083]
-
N și 28°35'18" long. E; NV: 43°44'20" lat. N și 28°40' long. E. ... Secțiunea a II-a Specii și perioade de prohibiție Articolul 5 (1) Se interzice pescuitul anumitor specii de pești, după cum urmează: ... a) știucii, pe o durată de 40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2007 și 2008; în perioada 9 aprilie - 7 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
prohibiție Articolul 5 (1) Se interzice pescuitul anumitor specii de pești, după cum urmează: ... a) știucii, pe o durată de 40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2007 și 2008; în perioada 9 aprilie - 7 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale; ... b) lostriței, păstrăvului de mare și mihalțului, tot timpul anului; ... c) păstrăvului indigen, păstrăvului fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
Maria, asistent social, însoțitor tânăr cu handicap, Primăria Voluntari, județul Ilfov; 4. Sefchi Erol, referent I, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic, România; 5. Ghiman Rozalia, contabil-șef, Inspectoratul de stat teritorial pentru persoanele cu handicap, județul Sălaj; 6. Știuca Gabriela, asistent medical șef, Centrul de îngrijire și asistența nr. 5, București; 7. Pop Viorica, asistent medical șef, Centrul de îngrijire și asistența Beclean, județul Bistrița-Năsăud; 8. Pintea Rodica, asistent medical principal, Centrul de îngrijire și asistența Cluj; 9. Radu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131699_a_133028]
-
salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De asemenea, plaja și pădurea situată pe malul drept al Dunării
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
aproape cilindric în secțiune, acoperit cu solzi relativ mari. Înălțimea maximă a corpului este egală cu 15,09-20,0% din lungimea corpului la peștii adulți și 14,9-15,7% la cei tineri. Capul mare și lung, lățit dorsoventral, ca la știucă. Lungimea capului depășește mult înălțimea maximă. La peștii adulți, capul reprezintă 22,7-24,9% din lungimea corpului; la tineri, 27,6-27,9%. Botul este conic și ascuțit. Gura foarte mare și largă este dispusă terminal, ajunge sub partea anterioară sau
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este gazdă a diverși paraziți. Ciupercile "Saprolegnia" și "Achlya" atacă lostrița numai în crescătorii. Se cunosc paraziți pe branhii ("Basanistes huchonis") și mai mulți paraziți helmintici ("Diphyllobothrium" și "Echinorhynchus"). Peștii imaturi și adulții mai mici cad pradă în principal somnului, știucii, șalăului și bibanului. Acești pești intră, de asemenea, în hrana păsărilor piscivore, cum ar fi cormoranul mare, stârcii, acvila și vulturul pescar. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 3-4 ani, când exemplarele cântăresc aproximativ un kilogram, în timp ce femelele ating
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
crească dramatic cea mai importantă schimbare comaprativ cu perioadele precedente este apariția agriculturii culoarea este roșie închisă pe parcursul întregii vieți furnicile adulte digeră numai mâncare în stare lichidă in apa lacului trăiește păstrăvul de munte păstrăvul de lac lostrița și știuca în a doua săptămână a coborât un loc ajungând pe locul este unul dintre furnizorii importanți pe plan mondial de componente auto în timpul mareelor înalte doar câteva insule rămân deasupra nivelului mării principalele caracteristici ale sorbenților care au importanță pentru
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
parietale sunt separate prin supraoccipital. Spinii branhiali sunt reduși la plăci de denticuli mici, foarte ascuțiți. Intestinul fără apendice pilorice. Vezica înotătoare fără legătură cu urechea internă, însă comunică cu esofagul. Aparatul lui Weber lipsește. Tuberculi nupțiali absenți. Dimensiunea maximă (știuca nord-americană, "Esox masquinongy") este de aproximativ 165 cm. Vârsta maximă este de 30 de ani, iar greutatea maximă se apropie de 32 kg, dar speciile mai mici ("Esox americanus americanus") nu depășesc 330 mm lungime, 200 g greutate și vârsta
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
dar speciile mai mici ("Esox americanus americanus") nu depășesc 330 mm lungime, 200 g greutate și vârsta de 8 ani. Familia constă dintr-un gen, "Esox", cu 6 specii: În apele României și Republicii Moldova trăiește o singură specie: "Esox lucius", știuca.
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
concursul pentru ocuparea funcției de director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au participat șase persoane, care s-au clasat, conform punctajului, în felul următor: Paula Popoiu, Iuliana Ciotoiu, Rusalin Ișfănoni, Corneliu Mirescu - toți angajați ai muzuelui -, Narcisa Știucă și Emanuel Apolon Zamfirescu. Întrebată într-un interviu din 2011 ce înseamnă muzeul pentru ea, aceasta a răspuns: În legătură cu problemele cu care se confruntă instituția, ea a declarat: Până în 2002 a avut următoarele funcții: muzeograf la Muzeul Satului, consilier la
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar somn, știucă. Unii pescari, posedînd licență de permisiune pot pescui în apele lacului natural Manta, care se află lîngă teritoriului satului. Dacă pentru apicultori apicultura reprezintă un mic business, nu putem afirma același lucru și despre pescari, ei de-abia dacă asigură
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Dragomirești este un sat în comuna Știuca din județul Timiș, Banat, România. Localitatea Dragomirești se situează în zona de est a județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]