551 matches
-
Bărăgan. Caracteristica ei o constituie grosimea deosebită a știuletelui și în consecință numărul mare de rânduri de boabe pe știulete (între 18 și 24). Bobul este puternic dentat, cu endospermul galben și de consistență făinoasă. Rasa Dinte de cal cu știuletele conic A cunoscut oarecare extindere în zona deluroasă a Munteniei, cultivându-se însă și în șesul Dunării și în Bărăgan. Știuletele are o formă ușor conică, cu dimensiunea mai redusă decât a celorlalte rase de acest tip. Rasa Dinte de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
18 și 24). Bobul este puternic dentat, cu endospermul galben și de consistență făinoasă. Rasa Dinte de cal cu știuletele conic A cunoscut oarecare extindere în zona deluroasă a Munteniei, cultivându-se însă și în șesul Dunării și în Bărăgan. Știuletele are o formă ușor conică, cu dimensiunea mai redusă decât a celorlalte rase de acest tip. Rasa Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică A fost semnalată de Enescu (1922) ca o formă de porumb bine individualizată, cultivată
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
oarecare extindere în zona deluroasă a Munteniei, cultivându-se însă și în șesul Dunării și în Bărăgan. Știuletele are o formă ușor conică, cu dimensiunea mai redusă decât a celorlalte rase de acest tip. Rasa Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică A fost semnalată de Enescu (1922) ca o formă de porumb bine individualizată, cultivată cu prioritate în Muntenia. Are perioada de vegetație cea mai scurtă din toate rasele din acest tip. Au mai fost identificate și alte
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau o mare neuniformitate în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii făceau o alegere mai severă a semincerilor (plante viguroase și sănătoase cu știuleți bine dezvoltați și sănătoși, cu boabele bine maturateă se asigura o sămânță corespunzătoare pentru culturile anului viitor și în consecință lanuri de porumb mai reușite. O caracteristică generală comună a plantelor din majoritatea lanurilor de porumb, îndeosebi din nordul țării
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
scăzute, aceste două însușiri fundamentale au constituit cea mai valoroasă sursă de gene necesară lucrărilor de ameliorare pentru zonele mai umede si reci. Asigurarea calității biologice a semințelor Deși prin precocitatea lor formele locale de porumb din Bucovina asigură maturizarea știuleților la recoltare, totuși și în acest stadiu boabele conțin încă un procent însemnat de umiditate, impropriu pentru a asigura o germinație corespunzătoare. În aceasta situație, în aceste zone (și nu numaiă, se impune operațiunea de uscare a semințelor până la un
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
depozitarea și păstrarea lor în bune condiții până vor fi semănate. Întrucât în acea perioadă nu existau condiții de uscare și depozitare a semințelor la temperaturi adecvate, pentru a asigura continuitatea procesului de ameliorare, am fost obligați ca pentru uscarea știuleților și a boabelor să folosim condițiile naturale, utilizând zilele însorite și suplimentar spațiile încălzite din pavilionul de cercetare, iar pentru depozitarea semințelor, în condiții satisfăcătoare, lucrurile s-au dovedit mult mai complicate, necesitând găsirea unei soluții tehnice locale, prin care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
țineau documentele cu datele și observațiile din câmpurile experimentale. Mai târziu, adică în 1957 1958 s-a terminat construcția noului sediu al stațiunii alcătuit din spații pentru director, cercetători, contabilitate, cantină, garaj, punct pentru pompieri, pătul pentru păstrat porumbul cu știuleți, atelier mecanic, magazie pentru păstrat cerealele pentru sămânță și două grajduri pentru animalele de muncă. Aici condițiile de muncă s-au îmbunătățit în comparație cu cele din clădirea veche, însă era departe de ceea ce ar fi însemnat o activitate de cercetare. Mi-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fără putere, cu umerii ieșiți și slabi dar cu câte o burtă imensă. În toate satele dimprejur era aceeași situație. DESCHIABURIREA. Erau câteva familii mai înstărite, chiaburi, adică aveau vite, peste 7 ha de pământ și coșare pline cu porumb (știuleți). Anton Dorin avea și cazane de rachiu, într-o velniță unde am ascultat multe povești la gura sobei. Autoritățile au luat hotărârea să-l deschiaburească, adică să-i ia toată averea, pământul și pe el la pușcărie. Într-o dimineață
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
deveneau din ce în ce mai mici și care se micșorau din ce în ce mai mult, căci trecuse cireada satului și vacile dispăruseră nu de mult în ogrăzile oamenilor. Ceva mai încolo, înspre ultima casă, dintr-un drumeag desfundat, ieșise un tractor cu o remorcă încărcată cu știuleți de porumb și lăsase pe asfaltul, și așa nu prea curat, niște lostopane de pământ negru, într-o semicurbă cu prelungire până în ograda primarului. Lostopanele se micoșoraseră din ce în ce mai mult și se pierdeau în niște vagi urme de noroi. La vreo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prada pornirilor lui obscure, inferior, evident, purității unui cal. Cunoșteam caii. Eram trimis cu ei să-i pasc și ne confundam în intenții: "Voi pașteți, eu citesc. Nu intrați în porumb că vă bat." Și îi băteam când, atrași de știuleți, părăseau miriștea și jefuiau porumbul. Dar se supuneau, reveneau la iarba cuminți, iar eu îmi vedeam de citit. Seara îi despiedicam și îi legam cu căpestrele. Mă urcam pe spinarea celui din stânga, nu complet, nu-l încălecam, dădeam piciorul într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
visam numai Îngeri. dimineața aveam gura plină de rugăciuni. Toamna era forfotă peste tot.Clocotea sângele În vene, era un du-te vino: căruțe, tractoare, oameni, copii. Curgeau crengile pomilor până la pământ de roade, câmpul era plin de grămezi de știuleți de porumb, viile gemeau sub greutatea boabelor de chihlimbar, iar oamenii mai aveau timp de mers la nunți și la botez. Mi se părea anotimpul cel mai stors de bogății iar la sfârșit. Când cortina toamnei se lăsa, toți pomii
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
că-i lipsește ceva din casă sau din ogradă. Un alt aspect. La câmp existau fel de fel de cărări printre lanurile de culturi, pe care treceau zilnic zeci de persoane și cu toate acestea nu se observa lipsa unor știuleți de porumb, a unor pălării de floarea soarelui, a unor cuiburi de cartofi, fasole etc. Dacă se întâmpla totuși câte un furt, (fapt destul de rar) din gospodărie sau de pe câmp, făptașul era urmărit și descoperit de jandarmi, era legat și
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
clipind anesteziat de apropierea copilului. Bot În bot. Nu știi dacă este frică, bucurie sau Încercarea de a descoperi lumea În strigătul acestui copil. Întinde mâna spre urechile aduse pe spate ale iepurelui și urlă: Ieee-puuuu-reeeeeee! Și ronțăie copilul la știuletele de porumb fiert. Îi strigă numele de iepure de la doar câțiva centimetri. Răsuflare de om peste răsuflare de animal, urlet disperat de iubire. Precum odinioară, Rodrigo de Triana, urcat pe catarg, zărind țărmul, descoperind America. Iepurele, și el un iepure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
situate la distanțe egale pe diagonală mare a solei. Suprafață unui punct de control este de 28 mp (4 rînduri x 0,70 x 10 m lungime). b) Evaluarea producției în punctele stabilite ... La fiecare punct de control se numără știuleții. Numărul de știuleți la hectar se calculează folosind formulă următoare: N st/ha = nst x 10000/d x i în care: Nst = numărul de știuleți la hectar; nst = numărul de știuleți numărați la toate punctele de control; d = suprafață unui
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
egale pe diagonală mare a solei. Suprafață unui punct de control este de 28 mp (4 rînduri x 0,70 x 10 m lungime). b) Evaluarea producției în punctele stabilite ... La fiecare punct de control se numără știuleții. Numărul de știuleți la hectar se calculează folosind formulă următoare: N st/ha = nst x 10000/d x i în care: Nst = numărul de știuleți la hectar; nst = numărul de știuleți numărați la toate punctele de control; d = suprafață unui punct de control
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
m lungime). b) Evaluarea producției în punctele stabilite ... La fiecare punct de control se numără știuleții. Numărul de știuleți la hectar se calculează folosind formulă următoare: N st/ha = nst x 10000/d x i în care: Nst = numărul de știuleți la hectar; nst = numărul de știuleți numărați la toate punctele de control; d = suprafață unui punct de control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
punctele stabilite ... La fiecare punct de control se numără știuleții. Numărul de știuleți la hectar se calculează folosind formulă următoare: N st/ha = nst x 10000/d x i în care: Nst = numărul de știuleți la hectar; nst = numărul de știuleți numărați la toate punctele de control; d = suprafață unui punct de control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
la hectar; nst = numărul de știuleți numărați la toate punctele de control; d = suprafață unui punct de control ( mp ); i = numărul probelor de control. Exemplu: porumb irigat nst = 1050 d = 28 i = 5 Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000 Din totalul știuleților la probele delimitate se stabilește procentul știuleților mari, mijlocii și mici (exemplu: 50% știuleți mari, 30% știuleți mijlocii, 20% știuleți mici). În acest caz, se vor recolta 10 știuleți din care, după exemplul luat revin 5 știuleți mari, 3 mijlocii
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]