377 matches
-
femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși, 3.958 catolici și protestanți, 6.689 de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și 1.624 femei), iar neștiutori de carte: 7.708 (2.985 bărbați și 4.723 femei). Din populația totală, înregistrată la acest recensământ, 9.450 persoane s-au declarat de religie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea, populația se afla într-o continuă creștere: în 1905, în județul Fălciu locuiau 102.130 oameni, iar în 1907-103.999 oameni. Populația orașului Huși era de 16
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
215 Cu toate eforturile depuse, școala primară românească de patru, apoi de șapte ani n-a reușit să cuprindă totalitatea copiilor între 7-11 ani (deși, din 1924, obligativitatea se întindea pînă la 14 ani). În aceste condiții, în 1930, procentul știutorilor de carte era abia de 57%. Din totalul copiilor care absolveau școala primară, 11,3% intrau în școlile secundare; dintre aceștia numai 5,2% proveneau din mediul rural. În învățămîntul superior intra 1,5% din populația școlii primare (4). Cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din trecutul învățămîntului, precum și asupra unor teoreticieni ai educației (42). În anii următori au fost elaborate mai multe lucrări referitoare la învățămîntul din unele provincii istorice ale României, demonstrîndu-se pe baze documentare existența unui număr mai mare de școli și știutori de carte (în secolele XVI și XVII) decît fuseseră prezentate în lucrările publicate înainte de 1944 (43). Au fost elaborate, de asemenea, ample studii cu caracter monografic asupra unora din cele mai de seamă instituții de învățămînt din trecut Schola latina
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să sprijine autoritatea de stat, aceasta s-a putut crea (1900). Cf. I. GH. DUMITRAȘCU, Înainte mergători, Buzău, 1940; ONIȚA GLIGOR, Organizațiile profesionale ale cadrelor didactice din România între 1865-1941, E.D.P., București, 1989. 5. V. G. ARGHIRESCU, Recensămîntul general al știutorilor și neștiutorilor de carte din România din anul 1909. 6. Cf. VASILE POPEANGĂ, Școala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 și lupta sa pentru unire, E.D.P., București, 1974. 7. Pentru învățămîntul din Transilvania dinainte de primul război mondial să se vadă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tre zeam fericit că nu se întâmplase nimic. și așa zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună. Moliftă Ferește-ne, Doamne, de ceasul rău, de gândul pizmaș al oamenilor, de ochiul iscoditor al semenilor, de cuvântul mincinos al știutorilor! Căci cine ar putea să zică toate puterile întunericului câte stau și te pândesc cu mii de guri din necunoscut, așteptând sorocul răfuielilor și al socotelilor, pentru că odată, într-o clipă de uitare sau de fericire, ai pășit strâmb, sau
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Toate treburile gospodărești trebuiau ostoite până la căderea întunericului, altfel gospodarul era nevoit să le facă la lumina unui felinar chior care nu-l ajuta prea mult. Pe la sfârșitul de secol nouăsprezece, școlile rurale erau încă puține, ceea ce făcea ca numărul știutorilor de carte să fie mic. Întunericul nopților fără lună se suprapunea peste întunericul neștiinței de carte care cuprindea majoritatea populației. Bezna analfabetismului era compensată într-o oarecare măsură de lumina înțelepciunii dobândite la școala vieții, de lumina moralității, a curățeniei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sunt cunoscute și înțelese de elevi (deși nu este așa), și, în consecință, nu insistă asupra lor; c) noile cunoștințe, cu o mare valoare integrativă, sunt predate în mare viteză, voind parcă să le arate elevilor cât sunt ei de știutori și de grozavi; d) explicația, demonstrația, exercițiile aplicative și corelațiile nu constituie întotdeauna axul central al învățării în toate orele de matematică; e) în fine, nu se acordă o importanță majoră înțelegerii noțiunilor, ca fapt esențial în procesul de asimilare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
construiesc, cu migala șlefuitorului de diamante, edificiile umane și, prin aceasta, rămân pentru totdeauna în memoria afectivă a învățăceilor. Se mai întâlnesc totuși persoane mature care, deși au beneficiat în copilărie de truda și priceperea unui învățător pentru a deveni știutori de carte, nu au înțeles complexitatea și noblețea acestei profesiuni. Un episod petrecut cu mulți ani în urmă mi-a întărit această constatare. Iată-l: O foarte iscusită și prețuită învățătoare de la Liceul „Costache Negruzzi”, pe nume Codrina Ludu, mi-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
136 erau românce. În același an, Gimnaziul „Grigore Ghica”, funcționa cu 3 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 2 maiștri, avea 359 de elevi din care 161 erau evrei. După recensământul din anul 1930, din cei 162019 locuitori, 57,7% erau știutori de carte, iar în anul 1934, populația școlară a județului a fost de 58070 elevi. Școli secundare în Dorohoi erau doar: Liceul de băieți „Grigore Ghica” (cu local propriu și 16 săli de clasă), Liceul de fete „Regina Maria” (cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
statului”. Frontul Renașterii Naționale era unica organizație politică în stat, iar șeful suprem al organizației era regele Carol al II-lea. La 9 mai 1939 a fost decretată o nouă lege electorală, care preciza că au drept de vot numai știutorii de carte, ceea ce a însemnat o limitare a numărului de alegători. Alegerile parlamentare s-au desfășurat în 1 iunie 1939 pentru Adunarea Deputaților și 2 iunie pentru Senat. Alegerile s-au soldat cu victoria Frontului Renașterii Naționale, de altfel, singura
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a despărțirilor și nimic nu-i mai trist pe lume decât despărțirea. * Mă gândeam astfel, când s-a întâmplat să trec pe Strada Condeiului. Ce-o fi fost pe aici? Poate cineva, un arhivar, un notar de pe vremea când un știutor de carte, un "scriitor", instalat la o măsuță, mai spre piață, întocmea acte și scrisori pentru mușteriii care nu știau scrie și citi. Dar nu-i nici urmă de condei, nimic. Altfel l-aș lua, l-aș pune în buzunarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și curentul francez venit prin greci, nu înseamnă, ca pentru Muntenia, un progres, căci, față cu influența poloneză, ele sunt inferioare ca purtătoare de cultură. Și nu din punct de vedere cantitativ - al sumei de cunoștințe și al sumei de știutori de carte -, ci din punct de vedere calitativ, ca superioritate, ca idealitate. Influența poloneză, care alungase un curent oriental - bizantino-slav -, e înlocuită, la rândul ei, de alt curent oriental: turco-fanariot. Dar în acest veac Transilvania se pune deodată în fruntea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cred că are o înțelegere mai largă, iar aceasta i-a influențat pozitiv comportamentul. Am în minte exemplul consătenilor mei: față de cum erau în urmă cu două decenii (arțăgoși, bătăuși, sălbatici cu animalele și cu copiii), au devenit, cert, mai știutori de lege, mai umani. Poate fiindcă generația celor violenți a îmbătrînit, s-a domolit natural; poate, de asemenea, fiindcă s-a ridicat între timp o generație cu mai multă școală. Chestiunea trebuie totuși pusă și altfel: cei mai buni dintre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sorescu. Cenaclistului de la Flacăra i se mai adaugă și Dimitrie Bolintineanu, luat și el ca exemplu de poetul creator cu o atât de pregnantă ideologie istoricistă etc., poet care (după părerea lui Artur Silvestri) se dovedește un cu totul admirabil știutor de istorie românească (literară, aș adăuga eu, ținând seama de câți maeștri și-a permis să convoace pe masa de lucru, nu o dată însângerată cu borșul plagiatului). Dar asta însă nu-i nimic. În fond, ce importanță are faptul că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
autoironic. În rândurile și printre rândurile epistolare, ni se Îngăduie să intuim, cred, și nodurile de tensiune. Se vede, anume, ceea ce doar intimii săi știau, probabil: intensitatea stăpânită a unei constante, deloc vindecate, interogații, ca și aviditatea inteligentă a „cetățeanului” știutor de istorie și cobai al ei, care urmărește atent spectacolul mutațiilor sociale, ciclica revenire a tabuurilor, clișeelor, a excitantelor de joasă și mai puțin joasă factură, melancolica zădărnicie a oricăror alte naivități decât cele ale creației, compasiunea ușor obosită față de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de apariții întâmplătoare, neorganice, izolate, ignorând, adesea, orice precedență, o circulație precară a unor manuscrise incomplete sau viciate (fiindcă de editare rareori putea fi vorba în condițiile unui monopol bisericesc), inexistența unui mediu propice receptării, a unui număr rezonabil de știutori de slovă, suficient pentru ca reverberațiile evenimentului extraordinar al nașterii cărților să nu se piardă în neant, ci să închege o tradiție". 14 Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 271. Cărturarul își duce mai departe ipoteza, exemplificând-o și prin câteva cugetări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de apariții întâmplătoare, neorganice, izolate, ignorând, adesea, orice precedență, o circulație precară a unor manuscrise incomplete sau viciate (fiindcă de editare rareori putea fi vorba în condițiile unui monopol bisericesc), inexistența unui mediu propice receptării, a unui număr rezonabil de știutori de slovă, suficient pentru ca reverberațiile evenimentului extraordinar al nașterii cărților să nu se piardă în neant, ci să închege o tradiție". 50 Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 271. Cărturarul își duce mai departe ipoteza, exemplificând-o și prin câteva cugetări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vămi. Cel mai bun exemplu este cel al universităților medicale, care au fost, în faza lor inițială (secolul XI-XIV) eminamente internaționale. Limba latină a constituit timp de aproape 15 secole liantul care a permis comunicarea în straturile superioare ale societății. Știutorii de carte reprezentau la acea vreme numai 1-2% din populație. Această proporție era însă suficientă pentru funcționarea bună a universităților, administrației și cancelariilor europene. Dacă limba „unică” ar fi putut pătrunde și în straturile mai adânci ale populației europene, Europa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lumii 49. Mass-media în general și presa în special constituie una din modalitățile moderne de a răspândi viziunea, valorile și mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condusă și înfăptuită. Aceste numiri se făceau prin recrutarea de persoane a căror pregătire în domeniile respective era complet necorespunzătoare. Astfel, lipsa de cadre competente era completată cu diferiți aventurieri, de obicei de alte etnii, întrucât dintre localnici erau puțini știutori de carte. Din statisticile vremii doar 4-6 % dintre moldoveni erau știutori de carte, pe când la evrei, nemți sau ruși, procentul era de peste 40%. După anexarea Basarabiei, împărțirea administrativă a provinciei a rămas o perioadă după vechile orânduieli. Județele erau conduse
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
a căror pregătire în domeniile respective era complet necorespunzătoare. Astfel, lipsa de cadre competente era completată cu diferiți aventurieri, de obicei de alte etnii, întrucât dintre localnici erau puțini știutori de carte. Din statisticile vremii doar 4-6 % dintre moldoveni erau știutori de carte, pe când la evrei, nemți sau ruși, procentul era de peste 40%. După anexarea Basarabiei, împărțirea administrativă a provinciei a rămas o perioadă după vechile orânduieli. Județele erau conduse de ispravnici numiți de guvernator, ocoale erau conduse de ocolași, iar
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
de guvernul rus în scopul sondării situației din provincie, scria: “întreaga viață din Basarabia era dominată de duhul unei negustorii josnice.” Dar cum a evoluat activitatea de instruire și de educație prin intermediul școlilor în Basarabia? Faptul că locuitorii moldoveni, erau știutori de carte doar în proporție de 4-6% poate explica starea jalnică a sistemului de învățământ din Basarabia. Urmarea războaielor îndelungate purtate, de regulă, pe teritoriul basarabean, majoritatea locașurilor de cult unde funcționau și școlile au fost în mare parte abandonate
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
ruse. În aceste școli rurale, în multe cazuri, erau trimiși învățători care nu știau limba română, de aceea interesul localnicilor de a învăța carte era foarte scăzut. Cu toate că a fost creată o rețea școlară destul de dezvoltată, din rândul moldovenilor media știutorilor de carte era de doar 4-6%. Treptat, limba română în școlile de toate gradele a fost scoasă din programe sau era doar opțională. În anul 1860, din două sute de școli parohiale, numai douăzeci mai erau cu predare și în limba
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
pe care azi le numim „marketing“, să îl atragă și să îl fidelizeze. Încă din articolele program gazetele își defineau explicit cititorii. Nu doar se limitau să spună că se adresează tuturor vorbitorilor de limbă românească (deși numărul scăzut al știutorilor de carte făcea ca publicul țintit să îi cuprindă pe toți aceștia), ci enumerau segmentele de cititori care găseau în periodice articole pentru ei folositoare. Ion Heliade Rădulescu spunea în programa „Curierului românesc“ că revista va fi „pentru toată treapta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]