331 matches
-
electric supraîncărcat, din pricina căruia voi muri odată trăsnit. Recunosc că am fost un câine rău față de dânsa, și totuși nu o voi ierta. „Curvă”, zic liniștit cu gândul într-acolo. Eva plânge în hohote. Crede că o insult. „Bivoliță stearpă!” șuier cu gândul fugărind spre casă, și crâncena nevoie de a muri și de a ucide îmi taie respirația. Albertina bate la ușă: cineva mă cheamă la telefon. Eva fuge în camera ei ascunzându-și fața în borul pălăriei, în timp ce din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și portscule” și, la sfîrșit, știrea cea mai importantă: au apărut revistele Elevul rebusist și Zburlici. După Roșiianu, Hamza și Coșarcă, lumea așteaptă să apară pe ecran o cămilă. În Puterea, un titlu plin de prospețime: Salvă de tun și șuier de șarpe. Alcătuit literă cu literă de Liana Șega. Draga mea Liana: șarpele sîsÎie, nu șuieră. Locomotiva șuieră. Că-ți vine să i te așezi pe șine. La rigoare, dacă vrem să facem poezie, putem versifica fără teama de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care se chircea asupră-și, strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care se chircea asupră-și, strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trebuie nu numai să-i spună toate astea, ci să și explice, străduindu-se să-și descleșteze buzele, reușind să spună un cuvânt, dar exact în acel moment Ioana Sandi dispărând ca un fum, de parcă ar fi fost risipită de șuierul vorbei sale sau nici n-ar fi fost, ci un vis în vis, din moment ce Ileana Roman își continua mișcarea începută, cu totul nestingherită de vreo altă prezență decât a lui, prin urmare nici măcar n-o văzuse, iar pasărea de lângă geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
comun, concept care Încă era pentru mine sinistru și timorant. Iar asta Însemna că trebuia să aloc o oră pentru transport și o jumătate de oră pentru a-mi pune la punct propria Înfățișare. Dușul a fost oribil. Scotea un șuier strident ca fluierele acelea folosite la dresarea câinilor, iar apa a rămas abia călâie, asta exact până În momentul În care am ieșit din cadă În camera friguroasă de baie, moment În care a devenit clocotită. Am mai trăit toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a fi Împachetate. În mijlocul bancului circula o bandă care ducea felinarele terminate spre un cărucior care aștepta. Banda mergea cu sunetul unui obiect care se rostogolește și cu un scîrțîit constant - nu foarte tare, dar atunci cînd se combina cu șuierul și zăngănitul mașinilor de fabricat lumînări, aflate În cealaltă parte a Încăperii, era suficient de zgomotoasă ca, dacă doreai să vorbești cu vecinul, să trebuiască să ridici vocea dincolo de pragul normal. Lui Duncan Îi venea mai ușor să zîmbească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
din inima zonei Pimlico cedînd locul, cu o regularitate deprimantă, unor petice de pămînt devastat, munților de moloz sau caselor Înșiruite devenite gropi. Tunurile antiaeriene continuau să lovească puternic, iar printre exploziile de flăcări, Kay auzi deprimanta vibrație a avioanelor, șuierul ocazional și vîjÎitul bombelor și rachetelor. Sunetele semănau cu acelea dintr-o seară obișnuită de Guy Fawkes de dinainte de război; mirosurile, totuși, erau altele: nu mirosul acela simplu - se gîndi Kay - de praf de pușcă obișnuit, ci vaga putoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
din punct de vedere al sugestivității poemului este tocmai versul trei. De ce e acel geam pe timp de noapte, de iarnă viscolită tot mai mic înțelegem fiecare dintre noi din experiența de viață pe care o avem deja. Cu tot șuierul de afară, zăpada ce cade din văzduh, se tot depune la fereastră, micșorându-i spațiul transparent. La un moment dat această micșorare se va încetini, se va opri, chiar, însă bunica toarce în momentul în care micșorarea geamului se întâmplă
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
la cele ce aparțin regnului mineral au darul de a supraveghea împrejurimile, în analogie cu al unei ființe vii: un arbore suspină, asemenea omului, își depistează dușmanii sau prietenii, distingându-i, ca intenție. Idem, pietrele au o somnolență glorioasă, iar șuierul vântului și hohotele furtunii nu-s altceva decât o distilare a gândurilor, tălmăcindu-se în proteste, în tânguiri și în resemnări... Bărbatul gonflabil se zgâi la Profesorul, cu niște ochi mari de dromader, acea cămilă purtătoare a unei singure cocoașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pentru termenii medicali, necesari în împrejurările de față, un arhaism care să fi fost în acord cu spațiul ancestral unde părea că nimerise. Pe când Profesorul se căznea să tatoneze intențiile celuilalt, Vânătorul spintecă aerul înmiresmat al pădurii printr-un un șuier melodios. Apoi, strigă ceva neînțeles. Părea că el are un al doilea grai, pentru cei din tribul său. A comunicat, astfel, ceva către frunzișul candelabrului chaldeean, unde părea că ascultă și stă la pândă o individualitate cu care se înțelegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îndată, mișcările smuncite, comice și curiozitatea hazlie a unui cap de maimuțică, de dimensiunile unui ou de găină cu urechi, purtat de un trupșor tot atât de minuscul și de fragil precum al unei Prințese a libelulelor. Chemată autoritar, printr-un alt șuier melodios, maimuțica sări din candelabrul înfrunzit verde în poiana tainicei păduri. Târându-și coada lungă prin iarba mătăsoasă, ea se opri la picioarele echipate într-un soi de sandale ale lui O'Piatră. Înclinându-și către ea panașul multicolor, stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
face pe toți să ridice capul sus. Înainte să se trântească la pământ, mai au timp să vadă cum enorma pasăre de pradă coboară într-un picaj aproape vertical și începe să-și golească pântecul metalic de încărcătura letală. Un șuier ascuțit sfâșie văzduhul și prima explozie ridică spre cer o enormă ciupercă de flăcări. Apoi altele, una după alta, într-un crescendo infernal. Șuieratul bombelor se aude din ce in ce mai aproape și mai amenințător. Cu mâinile împreunate pe cască așteaptă înspăimântați sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ne-a făcut efectul unei ședințe, ci pe acela al unui dezastru, a unei lavine prăvălită asupra țării. * În buimăcirea generală, discursul lăudăros și încriminător totodată al d-lui ministru de finanțe ni s-a părut un lung și îndărătnic șuier de ironie. Când am auzit pe d. Dim. Sturdza lăudând exactitatea bugetului pe anul 1879 și comparîndu-o cu defectuozitatea bugetelor guvernului conservator, când l-am auzit atribuindu-și războiul ruso-turcesc o dată ca o scuză pentru cheltuiala de 56 și jum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acoperi retragerea. Apoi criblorul lui Drake amuți și el își desfăcu harnașamentul pentru a se debarasa de armă ― inutilă, acum. Aceasta nici nu atinse solul, că și apucase aruncătorul de flăcări agățat în spinare și se și folosea de el. Șuierul napalmului se amesteca cu pârâitu! criblorului lui Vasquez. Hicks ajunse la VTT, lăsă arma și-l împinse pe Hudson în deschizătură. Apoi aruncă vibratorul înăuntru și eliberă tambuchiul din doi pași. Vasquez trăgea mereu când caporalul o luă de subțiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
-i puțin lucru că după felul cum striga Îl cunoșteai că-i cu șprițul În nas. - Asasinilor! Asasinilor ce sunteți! Ați omorât femei și copii, asasinilor! Am rupt-o toți cinci la fugă cu strigătul ăla În urechi, precedat de șuierul Împușcăturilor. Probabil că ala cu șurubelnița În spate nu omorâse Încă pe nimeni, dacă nu fusese În stare să ne nimerească pe nici unul trăgând la grămadă de la vreo zece metri depărtare. Am făcut la dreapta după primul colț și după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fiertura de cartofi din castronul de pe masă prinsese pojghiță. Am dat cu lingura În ea. Se pietrificase. Iarăși trebuia să fug. Am să rămân pe loc de data asta. La dracu’! Nu mai am chef și nici putere să fug. Șuierul viscolului de afară era un fundal al orăcăielilor și râgâielilor din camera alăturată. - Nelooooo! - Du-te, Nelo, am spus. Până să apuc să văd ce are de gând Neli și dacă o mai fi pe acolo, m-am pomenit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
întunericul din compartiment. Un fior ne săgetă inima la toți. După un an de pribegie, în marele refugiu, ne întorceam acasă... acasă la noi. La ieșirea din tunel, trenul se repezi la vale cu o iuțeală năucitoare, înfiorând codrii cu șuierul mașinii și huruitul asurzitor al roților pe șine. Nălucind pe la ferești, copacii alergau îndărăt, vâjâind și plesnind cu frunzele în geamuri, parcă vrând să se năpustească înăuntru. Pe partea dreaptă, un perete de un verde crud, primăvăratec, se înălța până la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să fiu sigur de nemurirea mea, precum Hercule Curinul. Lupii ancestrali Ca stindard de luptă, geții folosesc un cap de lup înfipt într-un vârf de lance și, atunci când merg în galop, aerul trece printre oasele tigvei lupului, producând un șuier înspăimântător. Azi-dimineață am ieșit afară și am băgat de seamă că, în timpul nopții, ninsese abundent. Am privit fascinat candoarea zăpezii și, deodată, am văzut, în imaginație, o mulțime de boturi de lup, ai căror colți erau plini de bale fierbinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sti-sti-ști-știre sau isi-isi-isi-iși-ieși. Logopatul poate fi încurajat, în cazul pronunției corecte, prin atitudinea afirmativă din cap și din priviri, pronuntându-se cuvântul „așa'. Altă tehnică utilizează pronunția silabelor so, su cu vârful limbii ridicat spre palat, sau a cuvintelor: șosetă, șoșon, șuier. Odată emis corect, fonemul ș trebuie introdus în cuvântul din care a fost detașat, apoi trebuie fixat și consolidat prin repetiție în poziție intițială, intermediară și finală în diverse cuvinte, ca de exemplu: șapca, poșta, coș, cocoș, pușca, ușa, păpușa
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
din fire limpezi de lumină trandafirie și cer albastru, acoperea imensitatea solemnă a nesfârșitului, și imnul tăcerii netulburate se Înălță de pretutindeni, ca o rugă de mulțumire, către ziditorul puternic a toată făptura... Numai greierul păgân tulbura În răstimpuri cu șuier pătrunzător, ceasul măreț de rugăciune și un șoim, ca o 226 săgeată neagră și iute, spinteca văzduhurile largi cu croncănitul ascuțit și flămând... Pe alocurea, arbori uriași, a căror bătrânețe șubredă nu se putuse Împotrivi vijeliei, zăceau răsturnați la pământ
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
micul Amazon al Filipinelor”, cum mai este numit acesta. Și sub zvârcolirea fără de margini a frământării și sub urgia Întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jgheaburile adâncului se desfundară și, din Înaltul Întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pământului, un șuier de aer sfâșiat, potopul greu al apelor cerești. Și geamătul vijeliei pustiitoare Își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șuvoaielor pământului... Iar sub urgia vijelioasă a apelor, stâncile, zguduite din Înălțime și smulse de pe temeliile lor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acest punct se împart sarmalele „oficiale” ale Patriarhiei și se pot vedea ecranele uriașe din leduri pe care în acest an se transmit emisiunile Trinitas TV. Dar partea cea mai apreciată de pelerini este liniștea relativă, aici nu mai sunt șuierul nebunesc și vacarmul bulevardului și ale Pieței Unirii. Este greu să ajungi aici, dar și răsplata este mare. Denumiri auzite în jurul meu pentru acest punct exact : „Cotul Donului” sau, și mai interesant, „Cotul Pisicii”, după locul unde în 1989 s-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca un pastel, cu menționarea principalelor elementelor din cadru, calm: „Tristă,după un copac, pe cîmp/Stă luna palidă, pustie-”. Dar brusc, lucrurile se schimbă: „De vînt se clatină copacul -/ Și simt fiori de nebunie”. Ce anume i-a provocat? Șuierul vîntului? Scîrțîitul crengilor? Cauza neașteptatei exacerbări e dezvăluită, cît se poate de rațional, în strofa următoare: „O umbră mormăind pășește.../ E om...atît, și e destul.../ Și-acum ne-om gîtui tovarăși:/ El - om flămînd, eu - om sătul”.1) Teama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și nădejdi în putrefacție, ferfenițindu-l astfel strașnic, diminuându-i substanța și imprimându-i o traiectorie curbă, un ocol derutant al indirecției. Nu-i de mirare că, în fumul ce împânzea atmosfera, adresanții auziră în politicoasa interpelare mai mult un șuier de lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați în acest fel impecabil, sfârșiseră prin a resimți, într-un fel sau altul, revendicarea fondului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]