361 matches
-
ziare îngălbenite și pneuri uzate. M-am retras. Lee mi-o luă înainte pe scări, mergând în vârful picioarelor. Ajuns pe palier, zgâlțâi clanța, clătină din cap spre mine, după care îi trase ușii un șut de-o scoase din țâțâni. Am urcat scările în fugă. Lee intră cu arma pregătită. Când am ajuns pe palier, l-am văzut că își bagă arma înapoi în toc. — Un țopârlan, a zis el și mi-a arătat dezordinea din cameră. Am intrat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-i arestez dacă-mi dau niște nume. Dacă nu se conformau, îi arestam. Dacă dădeau pe goarnă, tot îi arestam. Am simțit miros de iarbă pe trotuarul din fața unei spelunci de la intersecția dintre 68th și Beach, am scos ușa din țâțâni cu un șut și am dat peste trei drogați care aveau asupra lor o cantitate ilegală de Marie-Jeanne. Și-au dat în gât furnizorul și mi-au băgat niște povești despre o înfruntare iminentă între bandele Slauson și Chopper în schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
izbind cu latul palmei la ușa de lemn. — Domnule Anderson? Dinăuntru se auzi un vaiet și apa curgând. — La naiba. Încercă pentru ultima dată la ușă, Înainte să-i ceară lui Watson să repete figura. Aproape că o scoase din țâțâni. Nori de aburi năvăliră În holul micuț. Înăuntru, baia mică era căptușită cu lemn, ca o saună, acoperind parțial un o vopsea urâtă de culoarea avocado-ului. Încăperea era exact suficient de mare cât să Încapă cada pe peretele Îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să mai bem un pahar. Al doilea rând de băutură merse mai bine decât primul, atât de bine încât până și bocănitul tot mai intens de deasupra nu o mai făcu pe Leigh să se simtă atât de...scoasă din țâțâni. Era timpul să fie alături de prietena ei. — Spune-ne trei lucruri importante despre Duncan pe care majoreta noastră n-o să fie încântată să le afle, zise Leigh lipindu-și tălpile una de alta și împingând genunchii spre podea până ce simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din cutiile lor. Unde totul se petrece sub anestezie și lucrul cel mai viu este șoarecele care din când în când traversează bucătăria și le face pe bucătărese să țipe. Fiecare din noi, Angela, visează ceva care să scoată din țâțâni lumea lui obișnuită. Îl visezi stând pe divan, așezat comod în mijlocul beneficiilor pe care viața ți le adaugă zi după zi. Dintr-o dată, împins de o ridicolă tresărire de revoltă, cauți esența omului care ți-ar fi plăcut să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
uitau țintă la mine. Ne-am oprit în satul acela pustiu. Nici un om nu se zărea la ferestrele caselor bine îngrijite, de-a lungul drumului curat și neted ca în palmă. Câinii furioși fură împușcați din poarta care sărise din țâțâni la prima opintire. Un rotaș, în cap cu un sac de iută care-i ferea fața, scotea faguri de aur din stupi, cu mănuși încleiate de miere, fără teamă de roiul albinelor răzbunătoare. În interior plutea un miros de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
recunoscător retroactiv, fiindcă apariția lui în mijlocul unității făcute zob - doar două Panther-e și câteva care blindate par să mai fie apte de luptă - mi-a devalorizat imaginea eroului, așa cum o aveam înaintea ochilor din timpul școlii. Ceva își iese din țâțâni. Eșafodajul credinței mele, căruia un băiat blond cu ochi albaștri, pe nume Noinufacemașaceva, îi produsese o fisură ce încă mai putuse fi lipită începe să se clatine, dar are să se dovedească și de acum înainte stabil... După asta nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ar fi putut manifesta în orice caz Divizia Frundsberg, care ar fi putut fi considerată ca aparținând grupei de rău augur a lui Steiner. Nu existau decât rămășițe adunate în pripă care răspundeau la ordine contradictorii. Totul își ieșise din țâțâni, nimic nu mai fucționa logic, până când - acum, filmul curge din nou și mă aduce pe mine în cadru - până când tunarul-tanchist rămas de capul lui a avut parte de o nouă repartizare, fiindcă așa a avut chef stăpânirea. Azvârlit de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de tare mă durea pierderea, că nu mai știam ce să fac cu prisosul de iubire. Dar filmul s-a derulat cu totul altfel: e adevărat că în romanul Ani de câine, o poartă de grădină a fost smulsă din țâțâni de cineva mânat de furia răzbunării oarbe, care nu eram eu, și - ca aruncare simbolică în lume - catapultată pe terenul unui filosof cu căciulă cu ciucure, numai că asta se întâmpla la poalele Pădurii Negre și din motive cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
luată dă continuare consolidată a ălei dânainte despre același torent. — Te captez, domne, am exclamat bătându-mă cu pumnii În pept. Contează pă mine. Mă voi dărui cu totu la munca dă scundac care cere adevăru. Vom pune chestiile În țâțânii lor! Mi-a părut obosit pă veridic. Și iera să cad dă stupefiație când mi-a zis: — Piano, piano și nu-ți lua nasu la purtat. Dacă defectezi, o să-ți dau amendă dă exces dă viteză. ți-am turuit așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Procedurile au fost puțin întârziate fiindcă tata a luat-o pe la ieșirea preplătită, când el nu plătise dinainte, așa că toate mașinile din spatele nostru au trebuit să dea înapoi ca să-i permită să părăsească rândul. Tata și-a ieșit nițel din țâțâni, la fel a făcut și un alt șofer, dar haideți să nu mai insistăm pe subiectul ăsta. După ce am ieșit pe șosea, o vreme am mers în tăcere. Era o situație foarte stranie. Mama stătea în spate cu mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și ajunse la locuința lui Hudgens. Luminile erau stinse. Packardul lui Sid parcat lîngă trotuar. La ușă un ciocan de alamă cu aspect de box. Treizeci de secunde. Nici o mișcare. Jack Încercă ușa, care nu cedă. Împinse un umăr În țîțÎni și ușa ieși din balamale. Mirosul acela... Cu Încetinitorul: scoate batista, scoate pistolul, cotul pe perete, Întrerupătorul. Nici o amprentă. Întrerupătorul Împins În jos, luminile aprinse. Sid Hudgens măcelărit pe covor, covorul Îmbibat, pe podea o baltă de sînge lipicios. Brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
observase mereu În asemenea locuri. Aerul părea Încărcat parcă de un puls rapid - de parcă ar fi sunat În continuare și ar fi vibrat fizic - de parcă atomii din care era compusă casa, grădina și oamenii chiar ar fi fost smulși din țîțÎni, și acum Încercau Încă să se așeze la locurile lor. Kay era conștientă și de clădirea din spatele ei, amenințînd cu prăbușirea. Trecu repede de la unul la altul, Îndesîndu-le pături pe umeri, aprinzîndu-și lanterna și uitîndu-se la chipurile lor. Apoi zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
plece, fete, fete, dar au adus colegi și au distrus tot ce se putea vinde, clanțele de la uși (erau frumoase, de!), feroneria de la ferestre, galeriile din lemn de nuc, ha, ha, ba chiar și uși întregi, au fost scoase din țâțâni și au fost declarate inexistente, cică "n-au fost de la început". Pe dosul celor de la șifoniere sau ale dulapurilor în perete își înscriseseră fetele programul de la cursuri, cu creion chimic, pe furnirul alb de paltin. Luni: de la opt la zece
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
emise un bip care păru asurzitor pe culoarul pustiu. Vasquez se răsuci gata de tir. Caporalul și operatoarea de criblor schimbară o privire scurtă, Hudson dădu din cap și se îndreptă încet spre o ușă întredeschisă și ieșiră parțial din țâțâni. Era ciuruită de vibratoare, ca și pereții. Comtehul se depărta și Vasquez se apropie de ușa distrusă. O izbi cu piciorul, pregătită de tragere. Atârnată de capătul unui corset flexibil, o cutie de derivație se legănă ca o pendulă, împinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
surd și metalic. Gorman se retrăsese într-un colț și se uita cu ochii inexpresivi la colegii lui cuprinși de panică. Nu văzu mișcându-se micul tambuchi de tir de care se rezemase. Se răsuci când panoul fu smuls din țâțâni, dar era prea târziu și fu aspirat în exterior. Un fel de ghimpe ascuțit prelungea extremitatea cozii monstrului care se încolăci în jurul piciorului locotenentului cu o rapiditate fulgerătoare. Acul se înfipse în umărul lui și el urlă. Hicks se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
publica în limba cuțovlahă și în cea greacă. Românii o pricep pe deplin. Originea latină în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare, ca adunare, noștri, politici, sunt o dovadă; cât despre verb, această țâțână împrejurul căreia se 'nvîrtesc toate limbile, el e identic, în moduri, în timpi, în conjugări Rămâne acum cestiunea cultului și a școalelor. Fără îndoială că macedoromânii merg la biserici grece, unde și leturghia se face grecește, dar cuvântul e simplu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu zdrențe, cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de înecăciunea udă a funeraliilor în solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care “încuiau în dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țâțânile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată în spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii șcareț își făureau lanțurile utile”; în sfârșit, „viața care grohăia între rufele întinse, între dosarele civilizației”, „cârdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
forțeze o poartă bine încuiată ca să poată intra cu calul de căpăstru : „Fără de a se mai gîndi, sări din scări, apucă ușa bisericii cu amîndouă mîinile și se izbi în ea, ca să- i rupă zăvorul, să o scoată din țîțîni, în sfîrșit, să o spargă. Ușa se zgîlțîi, încît răsună toată biserica goală, dar ea nu îngădui cu una, cu două, și trecu timp la mijloc pînă ce Sămădăul izbuti să intre”. O explicație a acestei modificări poate fi atitudinea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
folosite pentru necesități locale (C. Martiniuc, 1959). T3-Terasa de 30-35 m altitudine relativă nu apare bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual/arhaic). Valorificarea contextuală a acestora din urmă îndepărtează nehotărâtele de rolul lor de bază, încărcându-le cu valori discursive suplimentare: ironie, duplicitate, complicitate, dezaprobare, indignare, critică, acuzație, reproș etc.: v-a scos din țâțâni cevașilea?; puțină apă, ceva căldură, niscai gaze; au pus la cale oarece concursuri; stropită din belșug cu oareșce "tărie"; scot bonul și ceva bancnote de plastic (apud Zafiu 2002b: 363 ș.u.); într-un final, noi ăștia de-alde nea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
maltratezi, astfel, în prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile se întoarseră în țâțâni. Micul principe — parodie — din Offal Court, se repezi, cu zdrențele în vânt, spre adevăratul prinț de Westminster, căruia îi întinse mâna. -Pari obosit și înfometat, îi zise Eduard Tudor. Țiau făcut rău. Vino cu mine.Cum te numești, micuțule? -Tom
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
fantasme când un pahar cu apă Își răspândeau continuu 7 conținutul peste margini, deși nu-l umple nimeni - s-a „făcut dreptate”! Și, așa cum nedreptatea, injustiția și absurdul social domniseră excesiv de mult și În forme copleșitoare, zdruncinând binișor bazele și țâțânele nației și ale tradiției sale, tot astfel, cu o asemănătoare „brutalitate a Proniei!”, de pe-o zi pe alta, a pogorât dintr-un cer pe care-l credeam inclement și dispărut, o justiție absolută, aproape de nesuportat!... O „justiție de basm
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă, Rădăcina cea de rujă, Pe podele floricele Să joace finii pe ele. U iu, U iu iu ! Unde șade nunu mare, Parc-a răsărit un soare. Unde șade și nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în familie până la ziuă. Feciorii plecau și ei, chipurile acasă, dar de fapt mergeau pe la casele unor fete care erau secretoase și credeau ele, că nu li se știe în sat care li s drăguții. Le scoteau acestora portițele din țâțână și le duceau la drăguții lor secreți, iar portițele drăguților erau duse la casele altor fete. În felul acesta toată lumea afla, care cu care se simpatizează, care cu care e combinat, tainele ieșind la iveală, iar în sat fiind distracție
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]