289 matches
-
spate, că-n față stătea nevasta șoferului. Cînd mi s-au deprins ochii cu întunericul, am descoperit că alături de mine mai stăteau pe banchete două familii care priveau în jos, suspinînd. Cînd am coborît și eu privirea... am tresărit o țîră: la picioarele mele era un sicriu. Mi s-a spus că e nelocuit, așa că mi-am mai revenit. Se făcuse 4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva mi-a trecut pe la picioare. Am înghețat mă gîndisem, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al noii serii, apărută după evenimentele din decembrie 1989, este Radu G. Țeposu. Devenit director al publicației odată cu numărul 3/1990, acesta va numi un nou redactor-șef în persoana lui Radu Călin Cristea, secretar general de redacție fiind George Țâra. Seria apărută în timpul dictaturii comuniste se împarte în mai multe perioade, corespunzând profilului impus publicației de-a lungul vremii. În genere se observă însă o accentuare progresivă a politizării actului de cultură, prin aservirea sa intereselor de partid. Cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
rom�n? , cosmopolitismul ? i cultură pseudofrancez?. Avea multe de spus despre starea corupt? a vie? îi intelectuale rom�ne? ți ? i despre dominarea acesteia de c? tre regimul politic liberal. Mai mult, depl�ngea calitatea cursurilor predate la universitate, slabă preg? țîre a facult?? ilor, extinderea favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m�nt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizat? din cadrul facult?? ilor). Iorga lansase multe dintre aceste acuză? îi �ntr? un articol din 1890 intitulat Cursurile de admira? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionale este menit? unei alte genera? îi, una mai valoroas?? �31, �ntreba el m�nios. Iorga a ajuns chiar ? i s? plece de la Bucure? ți, petrec�ndu?? i timpul la V? leni. Acolo, evalu�nd corect lipsa de preg? țîre ? i dezorganizarea din Rom�nia, le repeta zilnic ălor lui: �Intrarea �n r? zboi va fi un dezastru! �32 A lucrat foarte mult �n ace? ți doi ani de neutralitate. Lucr? rile pe care le? a scris s�nt legate mai ales de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
carte, L�Histoire des relations entre la France et leș Roumains (Ia? i, 1917). Pe la �nceputul lui decembrie, asupra subdezvoltatei armate rom�ne se pr? bu? ise catastrofă. �n memoriile sale, Iorga �i consider? pe nedrept vinova? i de �lipsa de preg? țîre� pe Ion I.�C. Br? tianu, Vintil? Br? tianu ? i Ion Ducă. Catastrofă această eră tipic? pentru o na? iune subdezvoltat? pus? �n fă? a unei mă? ini de r? zboi a unei Mari Puteri industrializate. Eroismul este lipsit de sens �n aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu aceea? i moned?. Era �nc? membru al Adun? rîi ? i participa la lucr? rile acesteia, dar era permanent ocupat cu preg? tirea cursurilor sale universitare sau a unei noi c? r? i � ? i c�nd nu avea Iorga �n preg? țîre o carte nou?? �, urm? rînd dezbaterile doar cu o jum? țațe de ureche, gata oric�nd s??? i foloseasc? limba ascu? it?. Opozi? ia promitea mereu s? �cur?? e mizeria�, dar f? cea exact pe dos. Organiza �ntruniri publice la Bucure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
constituirea Rom�niei Mari, guvernul rom�n voia s? creeze aproape peste noapte o burghezie rom�neasc? puternic?. Astfel, guvernul �ncuraja �nscrierile la universitate. Acest lucru s? a f? cut �ntr? o manier? rom�neasc? hazardat? ? i haotic? , f? r? nici o preg? țîre sau crearea unei infrastructuri. Statul rom�n subdezvoltat avea peste pu? în timp un num? r de studen? i aproape egal cu cel al Mării Britanii. Majoritatea studen? ilor nu s? au �nscris la profesiile de care statul rom�n �n curs de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i descriptive valoroase despre economia, comer? ul sau industria rom�neasc? din perspectiv? istoric? , acestea prezint? interes mai mult �n ceea ce prive? te statistică ? i descrierea situa? iei respective. Concluziile trase de Iorga nu erau realiste 193. �n 1925, dup? o atent? preg? țîre, clanul Br? tianu a pus la cale exilarea Prin? ului mo? tenitor Carol ? i renun? area acestuia la succesiune. Dup? c?s? torie, Carol �? i re�ncepuse escapadele, care deveniser? subiectul favorit de conversa? ie al b�rfei bucure? tene ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
identifica tot mai mult cu aceast? camaril?. �n ce m? sur? �f? r? voia lui�? Corpu? ia ? i cinismul se r? sp�ndeau ? i ele; cel mai prestigios general al For? elor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic că o Casandra asupra lipsei de preg? țîre ? i a corup? iei din cadrul for? elor armate rom�ne110. Odat? cu venirea lui Hitler la putere, lumea (? i Iorga) se apropia de tragedia colectiv? �ntr? un ritm ? i mai rapid. Vom analiza rela? iile externe ale Rom�niei ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r�ndul colegilor dumneavoastr? de la Institut afec? iunea necesar? prest? rîi cu succes a unui efort colectiv. Sper c? v? voi putea ajuta �n alte privin? e. De crede? i c? v? pot fi de vreun ajutor, da? i?mi de ? țîre. S�nt la dispozi? ia dumneavoastr?. Semnat, Nicolae Iorga�29. Domni? oară Colombo era evreic? sefard? latin? (italianc?) . Avea fă?? de Iorga toat? simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era ? i prietenul s? u Tiktin, b? tr�nul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
personalitate ? i �n probleme de politic? dintre Carol ? i el. Antonescu, un om m�ndru ? i de caracter, refuză s? accepte intrigile Magdei Lupescu ? i devenise un ghimpe prin faptul c? �i atr? gea mereu aten? ia regelui asupra lipsei de preg? țîre a armatei rom�ne. Iorga era con? tient de sl? biciunile regelui Carol, astfel c? se ferea din calea lui �că s? nu? l m�nie pe rege�. Atunci c�nd cineva a propus ca Antonescu s? fie f? cut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga de a face astfel că jurnalismul s? u s? satisfac? �nevoile zilei� ? i de a asigura calmul �n r�ndul intelectualilor care vedeau �n el o c? l?uz? 92. Marele r? zboi peloponesian al civiliza? iei europene era �n curs de preg? țîre. Pozi? ia oficial? a Rom�niei era practic neutralitatea, cu o nuan?? prooccidental?. Dar Iorga nu a fost niciodat? neutru. ?i? a manifestat puternicul sprijin fă?? de Anglia ? i Fran? a chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le? au c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pace de la Paris 2. �Stephen Fischer-Gala? i, Europa de Est ? i R? zboiul Rece 3. �Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei rom�ne 4. �Catherine Durandin, Istoria Rom�nilor 5. �Stephen Fischer-Gala? i, Rom�nia �n secolul al XX-lea �n preg? țîre: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Ap? rut: 1999 PRINTED ÎN ROMÂNIA � Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-? tiin? ific? Ia? i ��str. Cronicar Mustea nr. 17 ��C.P. 161
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]