283 matches
-
militari de amărăciune. "Îmi amintesc, scrie romancierul, [...] că le doream cu furie, când le vedeam trecând, călare pe motorete, de-a lungul zidurilor unde făceam de gardă și le auzeam vocile răgușite și râsetele ca perlele unui colier făcându-se țăndări, și simțeam că le urăsc, având în același timp poftă să le mângâi părul și gâtul". Se împleteau, încă odată, atrocitatea conflictului și "micul război dintre sexe". Și în metropolă încordarea și violența se amplifică, între 1954 și 1962. Țara
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scria: "Cu toții sînt numiți eroi întrucît țelurile și vocația lor își au izvorul nu în cursul firesc al lucrurilor, sancționat de ordinea existentă, ci dintr-altul, lăuntric, mereu ascuns la suprafață, care se izbește de lumea exterioară și o face țăndări, precum puiul cînd iese din ou. Așa erau Alexandru, Cezar, Napoleon". După cum spuneam, Max Weber se gîndește mai curînd la profeți, la cei ce știură să conducă popoarele și să le dea o nouă credință, o nouă ideologie și mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la o viziune politică de tip metafizic. * Ar trebui să fim mai rezervați în spargerea iluziilor existenței; filosofii comit mult prea ușor acest păcat în goana după o altă fantasmă: sensul existenței personale. La rândul ei psihologia face și ea țăndări iluziile noastre, fără însă a avea curajul de a ne propune altceva în loc. Salvarea ne vine de fiecare dată din cotidian, obișnuințele noastre perceptive conservându-și cu succes domeniul de existență. * Sunt uimit de eforturile noastre continue de a ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al tehnoștiinței. Astfel, conceptul dominant de realitate în secolul trecut era fondat pe știința clasică. Ne întărea în ideea că trăim într-o lume rațională, deterministă și mecanicistă, destinată unui progres nelimitat. Evenimentul neașteptat din 11 septembrie 2001 a făcut țăndări această credință a modernității, dar, cum capacitatea noastră de uitare este infinită, ne întoarcem actualmente la ea. Totuși, tripla revoluție care a traversat secolul al XX-lea revoluția cuantica, revoluția biologică și revoluția informatică ar trebui să schimbe în profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
zone foarte îndepărtate unele de altele cu aceeași abilitate și, mă grăbesc să o spun, a dat o palmă măreață detractorilor săi care îl catalogau, în anii când prefera variantele esențializate și abstracte ale free-jazzului, drept omul "care face pianul țăndări" prin finețea tulburătoare a unui borangic sonor trist și emoționant, iritant catifelat. Accesele sale stihinice din trecut s-au transformat, cu rafinament alchimic, în accente dramatice care fulgeră sclipitor în spațiul sonor atât de straniu și de acaparator pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să mergem mai departe, și cînd am ajuns În lagăr... era tot prici din ăla, cu scînduri din aia groase, plin, plin cu gheață, plin, plin cu gheață. No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lîngă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bagă ușor În sperieți chestia asta. Mă simt de parcă am fi Într-o ședință de spiritism, iar verigheta o să Înceapă din senin să-mi spună numele unui mort, În timp ce fereastra se trîntește cu zgomot, Închizîndu-se, și o vază se face țăndări pe podea. — Hai că Începe! șoptește Suze În timp ce verigheta se pornește să se legene ușor pe panglică. Uite! — O, Doamne! zic cu un scîncet surd. Și ce zice? — Uite că se mișcă În cerc! E fată! Îmi țin respirația. — Ești
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai tîrziu. La ora șase. În foișorul de pe turnul Oxo. O să fie acolo, mai spun și trag aer În piept adînc. Știu sigur c-o să vină. Îmi ard ochii și clipesc cu putere. N-am de gînd să mă fac țăndări aici, În fața ei. — Te simți bine? Fabia mă fixează curioasă. — Azi e... o zi foarte importantă pentru mine. Îmi scot un șervețel și-mi tamponez ochii. — Poți să-mi dai un pahar cu apă? — Iisuse, o aud pe Fabia murmurînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]