3,030 matches
-
și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e visul ca și fumul de pă ape/ Ce să prinde-n frunzi dă sălcii când sunt zorile aproape./ Trec stăpânii lumii estii și îi hăpăie țărâna,/ Cari vrut-au să domnească-n veci de veci și totdeauna,/ Trec și nice-o dâră lasă preste unde au trecut./ Coaja prima putrezește lăsând sâmburul afară/ Să întinză frunzi și ramuri sprijin ceriului de vară,/ Primele pălesc în carte chipurile
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
că abia acum am aflat, altfel aș fi ajuns ieri la biserică. Am fost colege în clasele 1-4 și abia ne regăsisem cu ajutor Facebook. N-am mai apucat să ne întâlnim să povestim la o cafea. Să-i fie țărâna ușoară! Dumnezeu s-o odihnească în pace!" "Odihnește-te în pace, la o "cafea" cu Dumnezeu, drag suflet!" "De pe blogul Andreei ... Cuvinte puține despre Cer, Luna și milioane de Stele, Thursday,June 2nd, 2011 Astazi vreau să scriu pe blog
Mesaje pentru Andreea Chirvasiu: ”Prietenă dragă, acum o lună îți cântam Blessed” by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80424_a_81749]
-
solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile întregi, margarete, scânteioare și aglice un buchet de flori orfane și calice, lung în coadă și ghimpos și cu țărână; la plecare, să-l ții falnic într-o mână, dar, cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu și, la urmă, să mi-l dai să-l duc tot eu... * F2: Întârziată fără vreme se plimbă Toamna prin grădini, cu faldurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și mi-a da zile destule ca să învăț din nou. Spunând acestea, a umplut ulcelele de pe masă cu vin și a ridicat una. Au ciocnit și, cum îi era obiceiul, a lăsat să cadă o picătură „pentru cei rămași în țărână străină”... Vorbele zburau dintr-o parte în alta a mesei ca niște păsări speriate. Nu se legau firesc, ca altă dată. „Ce frumos era când ne întâlneam la nașul” gândea Costăchel. După ce atmosfera s-a mai încălzit, agronomul s-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ei ce-i patria? Au luptat pentru ea măcar o minută? Au stat la căldurică, iar alții și-au îngropat tinerețile în tranșee. Mai rău chiar, au rămas schilozi sau... Ce să mai spunem de cei care au mușcat din țărână străină... Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la mine! N-am tremurat în fața glonțului și tremur în casa mea! Ce zile ai ajuns, Costache Vultur!”... Măriuca s-a întors
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Dat cui trebuie și ai voie să pescuiești în Prut”... Într-o noapte ploioasă, am trecut Prutul - cu barca - prefăcuți în pescari... Când ne-am văzut pe malul nostru, am căzut în genunchi, ca secerați... Ne-am lăsat fruntea în țărâna udă... să ne ostoim arșița din suflete, adunată în infernul rusesc... Un oftat de ușurare a pornit din piepturile celor din jurul mesei. Costăchel a privit pe rând la fiecare. Păreau fericiți că aventura evadării se terminase cu bine. Ei nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
începu a se îndepărta pe nesimțite de mine, păstrând cu discreție doar acele legături prietenești, de la care nu ai cum să mai pretinzi și altceva, și care îi amărăsc mereu, cu atâta putere, pe bărbații îndrăgostiți, terfelindu-le mândria în țărână și făcându-i să se simtă ca cei din urmă ratați dintre ratați. Însă, pentru mine, nu s-a oprit aici; n-am vrut eu să se oprească, căci persoana ei avea să-și piardă doar abia mult mai târziu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ca un fum repede bătut de vânt. Aici, într-adevăr, este doar mâna zeului, care, atunci când ne aflăm în fața unor lucruri hotărâtoare, pe care le socotim cu adevărat vrednice de importanță, ne frânge cu totul îndrăzneala, tăvălindu-ne mândria în țărână... Astfel, zăpăcit fiind de cursul acestei întâmplări, cu o voce aproape neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!(Cuvinte atribuite lui Iulian Apostatul. ) Ei bine, după acest episod destul de plin de dramatism - pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și suspine înecate, Marșul funebru(Lucrare muzicală scrisă de către compozitor între anii 1837 și 1839 la Nohant-Vic, în Franța. ) al lui Frédéric Chopin, interpretat tărăgănat de o fanfară. Mai apoi, el continuă să revină îndelungă vreme la locul îngropăciunii, contemplând țărâna proaspăt afânată și udată de lacrimi fierbinți, de parcă acela ar fi fost cel mai sacru vestigiu dintre vestigiile pământului... Chiar dacă nimeni nu-l bănuia pe el ca fiind adevăratul asasin și chiar dacă el nu intrase la închisoare - căci așa se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mi-a promis că va fi alături de mine până la capătul drumului. Drumul s-a dovedit atât de minunat, mereu Înseninat de spiritu-i Înălțător, dar atât repede și fără milă curmat! Am rămas din nou În fața unei răscruci, strângând În pumni țărâna și neînțelegând de ce... de ce? Cu sufletul plini de răni, am pornit mai departe și iată cum “ Două lacrimi de cer” se rostogolesc din ochi-mi Îndurerați Întru amintire! Dintr-un suflet prea plin, s-a născut poezia, pe care “Lumii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
greutate pentru ea era singurătatea pe care greu o suporta. În una din zile, venise feciorul mătușei Ecaterina, Nicolae, care plecase la cimitir să tămâieze mormântul mamei sale. Șurca se furișase neobservată după el. Atunci, sosită, ea a mirosit îndelung țărâna proaspătă a mormântului stăpânei sale, apoi, uitându-se trist când la mormânt, când la cel ce pleca la drum, s-a îndreptat tristă de tot spre casa ei... Atât au mai văzut-o vie. Când venise iarăși domnul Nicolae cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lanurile de grâu de la marginea taberei, culeseră maci roșii pe care îi aninară în părul lor negru, bogat, arătând că asemenea acestor flori sunt și inimile lor. Mergeau cu picioarele goale ca jarul ce le potopea să se scurgă în țărână asemenea unor șerpi de foc, ce le fulgerau inima și sufletul. 1 șah masasa balanăsa varză cu carne de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări mici, de câmpie, care, ziua, din timp în timp, izbucnesc spre cer ca niște pumnișori de țărână vie, distribuind împrejur același cântec, parcă în ritmul în care-și tremurau mărunt și rapid, aripioarele, ce le tot avântau către înnalturi. Apoi, brusc, în momentul în care concertul ia sfârșit, păsărelele coboară spre câmpie ca niște săgeți ostenite. În
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Pipera..." "Mai lasă-mă, dragă, cu vilocu' ăla al lui de cin' sute de metri! Că am fost și eu la inaugurare. Mersi de așa vilă, fără canalizare, de chemi vidanja cel puțin de două ori pe an, și cu țărână în fața porții, mai rău ca la țară", face ironic baba. "Abea cân' am ajuns acolo și am văzut unde stă, m-am prins de ce-i trebuie mașinoiu' ăla de teren. Bine, asta dincolo de rășinile pe care le are-n cap
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
texte literare, ar fi devenit simplă istorie. Fără Homer, Achile ar fi rămas numai un simplu comandant de oști și nici într-un caz un erou de epopee. Viteaz da, dar fără a fi însă personaj. (vezi Nichita Stănescu-Fiziologia poeziei) Țărână grea fără “strai de purpură și aur”. În altă ordine de idei, iată miracolul în care a fost zidit și așezat omul pe Pământ. Miracolul se numește „literatură”ca artă. Cu ajutorul ei, omul poate și azi să depășească curpenișul dur
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-l din priviri: „Da’ ce înseamnă asta? Când s-a mai întâmplat așa ceva? Să te ridici de la masă ca de la praznic. Și acolo, după un rachiu și o gură de vin, tot mai auzi pe unul spunând <să-i fie țărâna ușoară>. Aici însă îi ca la priveghi. <Mutu mă cheamă!>” Frământat de aceste gânduri, până la urmă a vorbit: Adică cum? Ne ducem la culcare odată cu găinile? Da’ ce, suntem babe? Eu zic să-l rugăm pe Costache să ne aducă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ipohondru, ținând apoi un discurs fulminant pe tema drepturilor fantomelor. La sfârșitul concertului, Michael alunecă și Își rupe gâtul, recăzând În eternitate. Obosit, Ăl Bătrân se retrage În apartamentul Lui. „Materie primă proastă“, notează El În jurnal. „Trebuia să folosesc țărână și lut din Orion. Mâine Încerc din nou În Alfa Centauri, un proiect mai mititel, cu costuri reduse. Fără oameni.“ dragoste cuantică Îmi amintesc de vremurile acelea dinainte de Big Bang, continuă unchiul Qwfwq. Eram strânse ciopor toate particulele din lume
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Bâgiu - cel mai bun volum volum de versuri al scriitorului. Din acest volum merită citat un poem cu pronunțată tonalitate argheziană, o afirmare a esteticii urâtului în maniera lui Valeriu Anania: "Voi înfrunta durerea și scârba de-a mă ști/ țărână'n risipire din zemuri verzi, fetide/ sorbit pe întuneric de lacome-anelide,/ redat ispitei albe și reci de-a nu mai fi.// Am mai trăit eu veacul demultului păgân/ când putrezeam în carnea strămoșilor din mine,/ și din duhori și drojdii
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
Era Însă clar că nu mai știa cum să continue. Ca să cîștige timp, zise numai: da, da... Totuși, cei care Îl ascultau priveau În tăcere sicriul cu trupul Agnetei și păreau mulțumiți. Căci trupul Agnetei urma să fie Învelit În țărînă, dar sufletului nu i se poate Întîmpla așa ceva - după cum Îi asigurase pastorul. A fost totuși o Înmormîntare frumoasă; s-ar putea spune chiar, reușită. Femeile au plîns pe săturate. După aceea, au mers cu toții la un restaurant, unde au mîncat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptînd atitudinea-de-domnișoara-VÎnător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-ar sări ochii din cap dacă aș avea șanse. Probabil o fată bătrînă cu pizda stearpă al cărui vagin are gust de țărînă din Arizona. Dar cine s-o crede ea de Își Închipuie că o să-i fac confidențe? Nu-ți intra În pielea de angajată la Resurse Umane Amanda. Asta-i munca adevărată de polițai. Trebuie să faci față ca să continui. Capumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
că nimeni nu-l Întrebă nimic.. Slujitorul Domnului, un preot cu față pământie, termină de spus cuvenita rugăciune, sărind evident din cauza căldurii, peste unele pasaje.. Lopețile Încep să arunce pământul În groapă, moment În care Antoniu, se apleacă, ia din țărâna proaspăt săpată un bulgăre pe care-l aruncă peste capacul coșciugului. Zgomotul sec cu care bulgărele se izbește de capacul din lemn al coșciugului, Îl Înfricoșează. Funcționarul și preotul au pleacat, semn că ritualul de Înmormântare al ultimului ,, Neidentificat,, ,a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mult prea multe variante. — Tatăl tău, spuse acum mai secretoasă ca niciodată și se uită În jos (oare tatăl meu locuia dincolo de dalele podelei?), nu avea nimic, nu ne dădea nimic și nu făcea nimic. În afară de scandal. Fi-i-ar țărâna grea. Aruncă o privire rapidă spre tavan, adăugând În șoaptă: — Iartă-mă, Doamne. Dar ăsta-i adevărul. Conform mamei mele, singurele lucruri pe care le-am moștenit de la taică-meu erau: talentul de a face prostii și numele de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
zice. Și eu zic nu și pornesc printre zidurile de dulapuri și cufere. Printre baricadele de cabinete de colecție și tăblii de pat, mă angajez într-un alt canion de mobile. În spatele meu, Helen strigă: — Poate aflați cum să prefaceți țărâna în pâine. Și eu îmi continui drumul, șchiopătând. Și ea strigă: — Unde vă duceți? Ieșirea e pe-aici. În dreptul unei vitrine irlandeze cu frontonul spart cotesc la dreapta. În dreptul unui cabinet Chippendale negru de lac japonez cotesc la stânga. În spatele tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
prin tăcerea lor”. Oare intrarea în NATO înseamnă să trăim cu ochii în pământ și noi, și copiii noștri? Se pare că nu. America nu ne vrea doar cu capul plecat, America ne pune în genunchi și cu fruntea în țărână. Alaltăieri, România a semnat cu SUA un tratat prin care militarii americani aflați pe teritoriul românesc sunt scoși de sub jurisdicția Curții Penale Internaționale. Prin urmare, dacă un militar american din trupe deplasate în România își pierde controlul și pornește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
că este un lucru foarte prețios, deși nu avea nici cea mai mică idee ce anume. Apoi a dat colțul, a scos cărbunele din buzunar și a dat să-l mănînce. În Africa, În timpul perioadelor de foamete, copiii hămesiți mănîncă țărînă. Dacă ți-e suficient de foame, mănînci orice. Chiar dacă nu-ți hrănește trupul, simpla acțiune de a mesteca și de a Înghiți ceva Îți hrănește visele. Iar visele legate de mîncare sînt ca oricare alte vise - poți supraviețui cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]