6,446 matches
-
și obiceiurile aromânilor din Balcani. Realizate de frații Milton și Ianache Manakia, fotografiile vădesc o forță estetică neobișnuită pentru niște imagini documentare, dar care nu știrbește cu nimic doza de autentic a informației vizuale înregistrate. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în Curtea interioară. Intrarea liberă. 16.30 - 17.30 Recital de cameră susținut de Fonetic Quintet, la Sala Oaspeți, în cadrul expoziției ORAVITZAN. Intrarea liberă. Fonetic Quintet a fost remarcat în anul 2002 de către scriitorul și regizorul Petru Maier-Bianu la
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
7 ani. Teme: memoria - primele amintiri, amintiri din copilărie, schimb de amintiri, care este prima poveste pe care v-o amintiți, ce ne amintim, ce uităm, cum am fii fără memorie, ce înseamnă expresia „a avea memorie de elefant”; casa țărănească - proiecte de arhitectură și design interior, istorii de case, istorii de familie, cum ar fi să moștenim o casă, ce casă ne-am cumpăra, ce casă am vinde și cu ce preț, casa goală, casa plină, casa de oaspeți, grădina
Atelierele de creativitate de la MTR [Corola-blog/BlogPost/99921_a_101213]
-
avea o ședere unică”, spune Anna Edwards, jurnalist la Daily Mail. Cu sania prin muzeu Unul dintre cele mai frumoase peisaje din jurul Sibiului pe timp de iarnă trebuie să fie cel din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Casele țărănești, lacul și atmosfera, vă vor încânta cu siguranță. În plus, conducerea muzeului vă oferă ocazia de a vizita totul dintr-o sanie autentică recondiționată, trasă de cai. “Săniile vă vor conduce pe ulițele satului - sinteză națională, în sunetul zurgălăilor, în
Unde ne distrăm iarna aceasta? [Corola-blog/BlogPost/97059_a_98351]
-
s-au săturat, însă, de stat pe-acasă sau de clasicele grătare, pot să plece într-o excursie în împrejurimile Sibiului. Nu departe de oraș, în orice parte ai apuca-o, satele ascund adevărate comori pentru suflet. Începând cu cetatea țărănească de la Slimnic, la care se ajunge din inima satului, cetatea de la Cisnădioara ce se poate vizita cu 5 lei și care „ascunde” în curte o fântănă ce îndeplinește dorințele, până la Păltiniș cu terasele hotelurilor și cabanelor sale, sau la Muzeul
Idei pentru “omorât” plictiseala de 1 Mai [Corola-blog/BlogPost/97197_a_98489]
-
permanentizează în Dumbrava Sibiului? O. B.: Exact, se permenentizează și pe lângă asta animațiile pe care noi le oferim în muzeu vor fi de acum și mai bine organizate pentru că s-a construit deja, în zona centrală a târgului, o bucătărie țărănească cu un spațiu foarte generos. Ea va fi deschisă publicului și atât vizitatorii care vor să cumpere produse tradiționale cât și cei care doar privesc pot participa la diferite evenimente dedicate gastronomiei traționale românești. Vor fi oferite produse publicului pentru
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc (de Constantin Dimitrescu), Ciocârlia. Dumitru Zamfira a contribuit în calitate de solist la realizarea a peste 30 de spectacole-premieră la începutul fiecărei stagiuni a Ansamblului ,,Nicolae Bălcescu" și a Ansamblului ,,Ciocârlia", a efectuat turnee în toate județele țării, capitalele de județ și
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
loc, suferă toate“. Alte multe și variate influențe în gândirea populară Frumusețea satului românesc și a culturii populare este dată de ordinea ei, de „așezarea“ lucrurilor într-un sistem coerent de credințe. Dacă gândirii moderne îi este specifică fragmentarea, cea țărănească stă sub semnul unității: „Lumea pentru acest om este ceva ordonat, frumos rânduit, dar nu în înțelesul științelor fizice, ci mai sigur în înțelesul celor biologice și morale. În filosofia populară, fenomenul de viață se situează între materie și spirit
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
reprezintă gândirea simbolică, atât de prezentă în cultura populară românească. Atât Bernea, cât mai ales Levi-Strauss discută rațiunea în termeni de cauză și efect. Gândirea simbolică nu folosește însă relații cauzale, ci simboluri și corespondențe. Ernest Bernea amintește că „mentalitatea țărănească nu operează cu mărimi și cantități, ci cu chipuri și sensuri. Țăranul român vede lumea și lucrurile într-un orizont spațial îmbogățit de orizontul creației“. Scopul acestui tip de gândire nu este explicarea fenomenelor, ci înălțarea lumii pe o treaptă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
jumătate de pagină de carte, dar în care se regăsesc vibrațiile cromatice, lumina, tăietura sigură, simplicitatea spiritului latin - specifice bisericuțelor de lemn din Maramureș și maiestuoaselor porți sculptate (despărțind profanul de sacru) de pe Valea Izei și din Gorj, specifice caselor țărănești, cu pridvor și acoperiș în patru ape, din toate spațiile românești, picturii murale din interiorul bisericilor mânăstirilor noastre, din Bucovina și Moldova de Sus, din nordul Olteniei, dar mai ales frescelor de pe zidurile exterioare, care poartă și acum, după cinci
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Pana lui Eminescu”, „Șopârla de aur” sau „Balerina”. Singurul Muzeu al pălăriilor de paie din România se află în localitatea harghiteană Crișeni și este vizitat anual de sute de turiști atrași de ineditul obiectiv. Muzeul este găzduit de o casă țărănească tradițională, care a fost renovată și este deschis vizitatorilor tot timpul anului. În prima încăpere pot fi văzute aproximativ 150 de modele de pălării de paie din România, în a doua sunt expuse diferite obiecte decorative sau de uz casnic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
Dumnezeu. Avem în vedere, deocamdată, doar trei elemente: 1. Casă memorială, 2. Studiu monografic fundamental (teză de doctorat), 3. Reeditare și scrieri inedite. Cei trei, Nichita, Marin, Fănuș - în bună parte și Adrian Păunescu - au probat un deosebit spirit gospodăresc (țărănesc, în cel mai înalt, nobil sens al cuvântului), în a-și rândui, încă din timpul vieții, evident, nu doar fiecare etapă a creației, dar și soarta operei lor în postumitate. Asemenea țăranului român adevărat - care, totdeauna, a stat la taină
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
pană la patetism, dovedind că el nu scria doar pentru a-și merita leafa ori pentru a mulțumi pe vreun stăpân, ci din aceeași irepresibilă chemare lăuntrică de a-și face datoria, rostind adevărul despre orice chestiune, fie aceasta chestiunea țărănească, problemele învățământului, corupția, chestiuni economice, sociale, politice, raporturile dintre truditori și profitori, sau dintre diferite națiuni, ori cele privitoare la rosturile îndeletnicirilor culturale pentru care el a fost un adevărat educator al publicului. Și tot ce spune L.O.N.
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
la alta, integrând experințele umane și culturale cu scop biologic - Nașterea, Reproducerea și Moartea. Aceste ceremonii stabilesc diferențele esențiale, aflate în toate grupurile; dintre tineri și bătrâni, bărbați și femei, morți și vii.” Voi aduce câte o exemplificare din cultura țărănească, a celor trei etape amintite: A) Ritual de separație: tânăra care a împlinit 14 ani, la Sân’Toader își spală pentru prima oară părul cu ierburi mirositoare, se piaptănă cu cărare pe mijloc (Ardeal) sau cârcei pe frunte (Banat) pregătindu
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
privitorul, propunându-i aceeași dispunere rarefiată a obiectelor și ansamblurilor, în vederea sugerării unei duble semnificații: pe de o parte evidențierea elementelor prezentate, în continuitatea discursului muzeal început în prima sală, pe de altă parte sugestia unei respirații spațiale, specifice culturii țărănești, omul tradițional eliminând surplusul de obiecte în favoarea necesarului și suficientului. Apar aici fragmente de instalații, furci, covoare expuse vertical, toate adăpostite de arcade pictate manual, în culori pastelate și inegale ca intensitate cromatică, într-un fascinant traseu vizual. Numărul mic
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
micilor obiecte cu semnificație religioasă (icoane, obiecte de cult etc.) mai sus de nivelul privirii, pentru ca vizitatorul să trăiască prin ele „sentimentul sacrului”, experimentând monumentalitatea care întregește dimensiunea spiritualizată a locului. Atrage însă atenția prezența, inedită aici, a unei cămăși țărănești, așezate în forma crucii și sugerând supliciul christic, tradus prin mijloace de expresie vestimentară; crucea-cămașă implică o căutare a timpului absolut, sacru, nucleul tare al culturii noastre populare. Atmosfera spiritualizată continuă în sala „Moaște”, al cărei nume se datorează inițiativei
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
în stânga ei. - Gata!? Puneți-i ceva și la ochi, să nu vadă! strigă șoferul cu o voce groasă și tunătoare. - Da, acum! îi răspunse cel care o prinsese de mijloc. Scoase repede dintr-un buzunar al gecii negre o basma țărănească și o legă. Ea mai încercă să se zbată, scoțând niște zgomote surde. Șoferul porni mașina și după câtva timp le spuse celor doi: - Ori o faceți să stea cuminte, ori opresc mașina aici și vă dau jos pe toți
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
a bombat în cap? Suntem toți băgați în asta! Șefu' ne mănâncă de vii pe toți și ne dă de mâncare la greu, dacă tu faci așa ceva! îi răspunse cel care o legase cu cârpa la gură și cu basmaua țărănească la ochi. - O faceți să tacă, clar? O omorâți puțin, vreo cinci minute sau zece, ați înțeles? Ori îi faceți ceva ca să nu se mai foiască, ori nu răspund de faptele mele! Ce-o vedea șefu' frumos la ea, nu
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
Țăranului Român vă așteaptă luni, 15 septembrie 2014, ora 18.00, la Studioul Horia Bernea, la conferința , susținută de Matei Stîrcea-Crăciun. Brâncușiologia românească a avut dreptate, fie doar și parțial: izvorul fundamental de inspirație în opera brâncușiană îl constituie mentalul țărănesc. În fapt, obiectul culturii câmpului este producția de materii. Ele monopolizează, ca scop existențial, acțiunea țăranului și catalizează creșterea pe parcurs de milenii a unei etici ce poziționează omul în univers raportându-l la elemente și la metafizic. Pe de
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
viguros al socialismului militant inițiat înainte de 1944. În toată evoluția creației sale, Mihai Beniuc rămâne "același poet militant, autor al unei lirici predominant combative" (p. 120). Clișeele favorabile ale caracterizării critice îl promovează spre vârful piramidei valorice: pasiunea civică, originea țărănească ("ridicat din popor"), atitudinea revoluționară, identificarea cu spiritul colectiv, "poezia de luptă", "un poet-cetățean prin excelență, rapsod al vremii sale" - acestea erau aspectele literare, tendințele aflate la mare căutare. Pe următoarele două locuri se situează, în paragrafe speciale, Maria Banuș
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
o lume întreagă care nu mai este, se poate descoperi și accepta o lume fărâmițată și dezaxată care s-a așezat, irevocabil, se pare, peste cealaltă. Putem gândi și medita la felul în care istoria a format și deformat lumea țărănească. Și pentru că tot nu mai există repere pentru a o înțelege și a da un răspuns bun la ceea ce s-a întâmplat cu ea, măcar să ne străduim, prin intermediul literaturii, de astă dată, să o interogăm. Să o întrebăm, așa cum fac
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
trei meseni, sau nici nu existau pentru ei; acea perioadă a societății burgheze ajungea la o atrofie a simțului moral, o îngustare a eticii devenite strict de clasă, ceea ce a permis și represiunea revoluției ruse din 1905, și a răscoalelor țărănești din România în 1907, și izbucnirea primului război mondial pentru niște pretexte absurde și apoi, după 1920 și mai ales după 1930, criza de moralitate publică, falsificarea valorilor etice care au făcut posibile masacrele săvârșite de mișcările fasciste, războiul început
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea organică a limbajului jazz-ului american cu limbajul folclorului muzical românesc (cu predilecție de tradiție lăutărească - abia în ultimul disc publicat în timpul vieții autorului apărînd teme de improvizație preluate sau inspirate din repertoriul țărănesc);<footnote Ex.: Dans din Oaș, piesa nr. 3 de pe cd-ul Dor de acasă, Electrecord, EDC 890 DDD footnote> 4. echilibrul compoziției obținut prin concentrarea întregului flux sonor, indiferent de numărul ideilor melodice, prin respectarea schemei temă - improvizație/variaține - reluarea temei
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Versiunea interpretativa a celor Patru melodii sileziene de Witold Lutoslawski, realizată de Andreea Bernevic, Iulia Bândilă, Marius Nițu și Arpad Fejer, s-a bucurat de aprecierea publicului. Spre bucuria celor prezenți în sală, în program a figurat și inspiratul Dans țărănesc de C. Dimitrescu (în aranjamentul Ioanei și a lui Gabriel Croitoru), redat într-o manieră antrenantă și cuceritoare de Andra Andrei, Cristina Șarpe, Lăură Șandru și Iulia Dorobont-Benke. Recitalul s-a încheiat cu lucrarea Ah! Vous dirai-je maman de Charles
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
extrem de fluctuante, narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără ieșire, angoase, aluzii la atitudini decăzute, sentimente nedefinite puse în contrast cu teme evocatoare ceva mai luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm, generate de bucuriile simple ale vieții mediului țărănesc. Epica discursului muzical a fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]