450 matches
-
nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială și stă la marginea istoriei; cultura sa este un umanism scolastic, formal și vulgar. Vrei ca eu să deplâng toate acestea? În ceea ce mă privește, această țărișoară a fost o țară a jandarmilor, care m-a arestat, m-a judecat, m-a persecutat, m-a linșat timp de aproape douăzeci de ani. Lucrurile astea poate să nu le cunoască un tânăr. Poate că am avut acea minimă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să se uite la chioșcurile de ziare ca să nu citească în ziare știri cumplite și scandaloase despre propria-i persoană. Dar dacă eu pot să uit toate acestea, tu nu trebuie să le dai uitării... Pe de altă parte, această „țărișoară” nu și-a încheiat represiunea la adresa mea. Linșajul continuă. Poate că acum îl organizează revista Espresso - vezi notița introductivă (Espresso, 23.06.1974) la câteva intervenții asupra tezei mele (Corriere della Sera, 10.06.1974): notiță în care se rânjește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toți intelectuali și burghezi. O viață de muncă și, în esență, o viață cuminte. Dar eu, asemenea doctorului Hyde, am o altă viață. Ca s-o pot trăi, trebuie să rup barierele naturale (și inocente) de clasă. Să sparg pereții țărișoarei și să intru în altă lume: lumea țărănească, lumea lumpenproletară și lumea muncitorească. Ordinea în care numesc aceste lumi ține de importanța experienței mele personale, nu de importanța lor obiectivă. Până în urmă cu câțiva ani, aceasta era o lume preburgheză
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în țările din lumea a treia, unde ea încă supraviețuiește, deși chiar și aceste zone intră acum în orbita așa-zisei Dezvoltări). Oamenii din acest univers nu trăiau o vârstă de aur, după cum nu aveau nici de-a face cu țărișoara, decât la nivel formal. Ei trăiau ceea ce Chilanti a numit vârsta pâinii. Ceea ce înseamnă că erau consumatori doar de bunuri esențiale. Și poate că tocmai acest lucru făcea să fie redusă la esență viața lor săracă și precară. Or, este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
afirmație retorică a prezenței PCI (pe care n-a pus-o nimeni la îndoială!); b) o serie de supoziții în ceea ce mă privește, atribuindu-mi în primul rând, în mod incorect, regrete pe care nu le recunosc. Eu nu regret „țărișoara”, ci imensul univers țărănesc și muncitoresc de dinainte de Dezvoltare, univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În al doilea rând, Ferrara - nepregătit în fața „semioticii”, știință cu care a trebuit să se confrunte brusc - mă acuză de culturism și de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
spune negru pe alb (în Rusia!) că Basarabia întreagă (nu numai cea de sud) trebuie să fie a României“. Era - pentru Alexis Nour - încă o dovadă că „trebuie să existe și să biruiască un întreg sistem de anume noțiuni asupra țărișoarei dintre Nistru și Prut, care, aplicându-se la Articolul conține un îndemn (mai ales pentru bărbații de stat din Regat) la cunoașterea directă, profundă a Basarabiei, pentru a înlătura neclaritățile și pesimismul. „După cele de mai sus, am mai vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cum ar fi putut cenzura punerea în scenă? Slavă Cerului, toți politrucii au fost atât de speriați, încât au acoperit toată povestea. Sunt dintre fericiții care au văzut, probabil, cea mai curajoasă atitudine „de scenă” din toată istoria comunistă a țărișoarei. Cu vreo douăzeci de ani mai înainte, desigur că băieții de la „Divertis” ar fi ajuns la Canal, iar acum ar fi fost membri AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În 22. Mircea Mihăieș: După o vizită la Institutul de perfecționare a cadrelor din informații, unde rămăseseră aceiași oameni. Vladimir Tismăneanu: Și aceeași ideologie. L-au scos pe Ceaușescu, dar În rest discursul s-a păstrat: patria e În pericol, țărișoara noastră nu are nevoie de lecții din străinătate, de la cei care vor să ne sugă sângele - toate aceste chestiuni, În cel mai bun caz reciclate! Mircea Mihăieș: Căderea CDR-ului nu trebuie deci văzută ca o mare surpriză. Ea era
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
España să vin la Sevilia cu niște japonezi și i-am rugat ca, în acest caz să aranjeze totul pe cât le va sta în putință cu pompă și fast ca să le dovedim spaniolilor că slava lui Dumnezeu se întinde până în țărișoarele Orientului. Locuitorii din Sevilia or să fie nespus de curioși să vadă niște japonezi și, fără îndoială, că e de așteptat să se adune în număr mare ca să se uite la ei, dar trebuie să facem în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
poruncilor unei asemenea Biserici? Oh, Doamne, poruncește-mi să mă lupt! Sunt singur-singurel. Te rog, spune-mi să mă lupt cu cei care-mi pun piedici și cu cei care mă pizmuiesc! Eu nu mă pot despărți de Japonia. Această țărișoară orientală este tărâmul pe care trebuie să-l cuceresc prin puterea Evangheliei Tale.” Broboane de sudoare i se prelingeau de pe frunte, intrându-i în ochi în timp ce-L iscodea pe Hristos cu chipul ridicat. În minte îi răsăriră nenumărate fețe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
celelalte țări europene - singura recompensă a fost refrenul Encore une revolution en Portugal!... Europa n-a început să țină seama de Portugalia decât în clipa când aceasta a redevenit ea însăși. Prestigiul de care se bucură astăzi în Europa această țărișoară atlantică este pur și simplu uluitor, dacă ne gândim la situația Portugaliei de acum 20 de ani. Se pare că "Europa" nu poate fi convenabil asimilată decât de elite; mai precis, numai câteva personalități își pot îngădui să asimileze geniul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și un soi de Încântare, pe jumătate sinceră, pe jumătate ironică: „Cu admirație vă spun, tovarășe director, și cu neprefăcut respect: dacă În partidul comunist care cu Înțelepciune ne conduce ar fi fost măcar un sfert din oameni ca Domnia Voastră, țărișoara asta de multă vreme ar fi ajuns În raiul În care se va pretinde de la fiecare după capacități și se va distribui fiecăruia după nevoi!”. „Vorbește, dracului, mai Încet, că te aude careva și cine știe ce Înțelege...” „Da’ ce-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bunica la țară. Dar țara care pentru unii e mare, e mică, nu contează, important este să fie târâtă chiar și cu forța în infernul european unde eventual să dispară de tot. Ehei, de când și-au pus unii ochii pe țărișoara asta mică așa cum este, dar plină de podgorii și livezi cu fructe, cu pământuri, care nu sunt revendicate de x sau y pentru a le lăsa apoi pârloagă, cu oameni care încă mai simt plenar demnitatea de om necălcat în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
știu. Cum vorbește Bombonel? Cum își permite să vorbească despre... știm noi despre cine... cum? Și tu, tu, Vasile, cum de permiți să fii comparat cu știm noi cine? Nu mai ai pic de mândrie, nici un respect față de biata noastră țărișoară? — Da, așa a zis, dom’ doctor. Că dacă ăla ar fi sănătos ca mine, am fi mult mai... cum să spun... mda, mai fericiți. Da’ nu mai strigați așa, că nu e voie. Doar știți că nu e voie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a zvonit că tocmai din cauza acestei piese se închide stagiunea mai devreme, ca să nu... — Ei, acum ne luăm după toate zvonurile! E o piesă care rezistă de o sută de ani, o să existe cât o fi țara asta, trista noastră țărișoară veselă. Cine interzice piesa asta, interzice țara, domnișoară. Nu putem crede toate zvonurile. Ne luăm după toate aceste... cum să fie ultima, cum ocazie pierdută? Nicidecum. Piesa, vreau să zic, e clasică. Clasică, domnișoară! — Tocmai! Aglomerație de public, domnule... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
păstrând în continuare relații de prietenie cu sultanul, lăsându-l să viseze încrezător la grandoarea și prosperitatea imperiului său. Napoleon își făcea, în mod alternativ, dușmani sau aliați, după cum îi dictau interesele față de inamicul său major, Anglia. Și toate aceste țărișoare sau principate mărunte îi serveau doar ca miroir-aux-alouettes, momeală prin care atrăgea potențialii aliați ai Angliei. În calitatea lui de ambasador al Franței la Constantinopol, contele Sebastiani îl servise de minune pe împărat, lucrând cu spor la destituirea celor doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai fi ceva de spus și despre rezistența, despre presiunea fanarioților. Ei nu doresc să piardă principatele, pentru că și-ar pierde înseși mijloacele de trai. Toată lumea știe că ei se îmbogățesc numai din domniile căpătate de la sultan în cele două țărișoare. În cazul cuceririi Constantinopolului, te vei trezi, în scurt timp, cu o formidabilă rezistență din interior. Cunosc prea bine lucrăturile fanariote. Dacă se vor pune în mișcare, s-ar putea întâmpla să nu mai ai timp să te îndrepți liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pentru că surpriza serii, pentru mine, a fost apariția unui foarte tânăr exemplar masculin, frumos, de rang nobil, numit acolo boier. Ceva oriental, de un formidabil șic exotic în ținută, în maniere, în îmbrăcăminte. Nu știu exact ce face el în țărișoara aia, dar la Londra ar avea viitorul asigurat prin succesul fulminant în rândul compatrioatelor noastre. Tu, draga mea prietenă, știi ce se întâmplă cu mine după fiecare spectacol. Știi ce dorință suprafirească mă înflăcărează, cu atât mai mult cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sigur? Ce-oți fi voi toți, viii, așa de creduli și de fazani, băi?! Hai să-ți mai zic o poantă..., ăăă..., o profeție! O sfârloagă! Una bună! Leită-poleită! Te interesează? O profeție rară. O profeție despre... Despre țară! Despre țărișoara voastră de mântuială, de rahat și de izbeliște. O, da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului, Trece p...la calului! Bu-hu-huuu...! U-huuu...! Hu-huuu...! M-asculți? De când ați fost smulși, fricoșilor, de sub Coroană, vi s-au perindat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
urâte, ci să vă întoarceți degrabă la plugurile voastre, la munca voastră cea frumoasă care e temelia țării! A dat Dumnezeu vreme bună, pământul cere munca și sudoarea voastră ca să rodească mai îmbelșugat spre binele vostru și al scumpei noastre țărișoare!... Ați auzit, copii? M-ați înțeles voi bine, copii?... Faceți voi cum v-am învățat eu, ori nu vreți să faceți? Ultimele cuvinte stârniră un zgomot nehotărât. Din diferite părți ale mulțimii se porniră glasuri: ― Nu putem, cucoane!... N-avem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sine că și-a făcut datoria și poate să plece mai departe, să pacifice și alte sate până diseară. Ca să încheie vizita cu mai multă solemnitate, se crezu obligat să le mai tragă un mic discurs cu "iubita noastră patrie", "țărișoara noastră scumpă", "regele venerat", "datoria cetățenească", "guvernul vă poartă de grije", sfârșind jovial și mulțumit: ― Și acuma rămâneți sănătoși, copii!... Eu am încredere în voi, precum și voi să aveți încredere în mine! Așa, copii!... Liniște, ordine și muncă!... Așa!... Aidem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de râs toată vremea până la sfârșitul ședinței, enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
râs toată vremea până la sfârșitul ședinței, enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân mai arătos și cu barba albă, gângăvind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân mai arătos și cu barba albă, gângăvind de asemenea fraze despre "țărișoara noastră" și făgăduind noului guvern concursul necondiționat al vechiului parlament. Atunci noul prim-ministru se duse la fostul prim-ministru la tribună, îi strânse amândouă mâinile și apoi se sărutară pe amândoi obrajii. Deputații și senatorii, împreună cu publicul din tribune
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]