1,282 matches
-
bănuit că aici fusese mâna criminală a unui tâlhar de băiat! Mai apoi, după mulți ani, Ilia Polec se însură, începu să aibă copii. Găsi un loc de casă, se apucă de gospodărie. Mai avea niște pământ pe o altă țarină, pământ căpătat ca zestre a nevesti-sii. Numai că, acel pământ era cam neîngrădit, vitele bogătașilor din jur îl călcau des, îl pășteau chiar și în miez de vară, când pășunatul era oprit și iarba trebuia lăsată să crească pentru fân
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
drac negru și se arătă pe cărare drept în fața femeilor. Când văzură ele așa arătare au aruncat donițele cu lapte, au țipat ca mușcate de șarpe și au fugit înfricoșate la vale, spre casele lor. Se zice că, de atunci, țarina lui Ilia Polec n-a mai fost păscută niciodată de vitele vecinilor. Nu de alta, dar cu necuratul nu te pui! Odată am avut și eu ocazia să călătoresc cu Ilia spre stâna de la Oseredoc. Împreună cu mama, mergeam la munte
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
doar să fie vrednic de jertfă pentru Isus: “Ia cerul meu și umple-l cu sfinți, în loc de stele! / Ia gândul meu, si umple-l cu seu de lumânare! / Ia viața mea, și fă-o Biserică la cele / Arând cu duhul țarini de trupuri muritoare - // Ia-mi mâinile și fă-le în palme, crăpătură / În care să coboare duhovnicii din rai, / Ia-mi inima și fă-o, în ruga lor, prescură, / Cu milă să ne-mpartă lumina lor de crai - // Ia-mi
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
vremi? „Poporul e stâlpul țării... fiecare părticică de pământ e vopsită cu sângele lui... și într-o zi s-au zis: Muncește, Române, de dimineață până în seară... și rodul muncii nu va fi al tău!... i-au lăsat moștenire o țarină și arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
mare specialist care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de porc, ficăței de gâscă, nelipsiții mititei, neuitând să umplă frapierele cu vinuri albe și roze din Via Țarinii, de pe moșia conașului. Toate bunătățile erau pregătite din timp și-l așteptau pe onorabilului Pandelică. La acest festin, bineînțeles că își dăduse străduința „descurcărețul” administrator Cobrescu Ilie, informând-o pe Marița, la ce oră va sosi onorabilul boier Bărbulescu Pandele
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta cu greu... (Adresându-se de data asta direct lui Abel): Coboară, frate, pe pământ, menirea să ne-o împlinim! La țarină vom arde jertfe ca Domnului să-I mulțumim. Scena 2 Abel jertfește un miel, iar Cain aduce jertfă din roadele pământului. Numai jertfa lui Abel este primită de Dumnezeu cu plăcere. Cain: (clocotind de furie) Nu-i drept ca jertfa
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
puseră semnu-mpăcării pe ziua respectivă, ținându-se bățoși în încrâncenarea care promitea de fiecare dată, că va da în altceva. Însă se stingea, ca și cum asta le-ar fi fost voia. Aflați unul de altul la o aruncătură de băț cu țarina, șleampăți la zorit amândoi, tot găseau răgaz privirilor piezișe, să nu care cumva o uitătură să reînceapă arțagul și celălalt să nu fie pe fază pentru a da la timp cuvenitul răspuns. Cineva-i asemuise cu doi copii bătrâni, ce-
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
ca niște păsări în laț, încât pare că din clipă în clipă se vor sparge în țăndări și vântul va intra în odaie. Ca niște fantome răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate de vite în iarna cea lungă... Îmi pare că vântul a deschis ușa grajdului și noaptea ar putea intra lupii în staulul de vite... Mi-e frică să ies din casă, mi-e teamă și să
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
oala cea mare și rece în care fierb pădurile, iar norii aleargă nebuni spre răsărit ca niște fantasme cenușii... E tot mai întuneric, vântul se întețește, se face și mai rece. Mă urc pe culmea muntelui, acolo unde se termină țarinele și încep pădurile, să pot vedea departe până în zare și să ascult vuietul furtunii din văi. Câmpul e pustiu, iarba de anul trecut a fost cosită, mutată în clăi, mâncată de vite... Mi-e teamă că vara nu va mai
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
ele grenade de mână, în groaznicul lor mormânt!”. Cu inima plină de amintiri de la curtea imperială (Regina a fost prezentă și la ceremoniile imperiale, pe când avea douăzeci și doi de ani, la încoronarea Țarului Nicolae al II-lea și a Țarinei Alexandra, în vara anului 1894, la Moscova), mâna Reginei noastre scria aceste amare și tragice foi de jurnal. Ireparabilă mâhnire din partea fiului O altă mare mâhnire i-a săpat-o în suflet propriul fiu, Principele Carol care avea să ajungă
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
pe drumul veșniciei a celor dragi din familia sa, printre care a soțului ei, Regele Ferdinand, sau a Principelui Mircea... cu aceste bune și rele trăiri s-au țesut marile mâhniri nemiloase ale Reginei, care au fost războiul, asasinarea Țarului, Țarinei și a celor cinci copii ai lor, escapadele lui Carol, fiul ei risipitor care i-a produs reginei o amară dezamăgire pentru că nu atribuia suficientă rigoare poziției impuse calității de prinț și apoi de rege, viața lui personală fiind menită
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
Sf.Proor.Elisei. Când s-a născut, în Galgala, idolul păgân Silon, Știind că va distruge idoli, a mugit ca un bizon ! Cetatea Abel-Mehala-n, Câmpia Iordanului La găzduit multă vreme, cu Safar "tătânul" lui. Pe părinți, la grele munci în țarină i-a ajutat De la Ilie Tesviteanul, cât i s-a dat, a învățat ! Voia lui DUMNEZEU în lume, cu râvnă a Bine Vestit ; A mustrat pe cei nedrepți și i-a-ndemnat la Pocăit ! A certat asupritorii și suferințe-a vindecat Dar
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
Fecioarei. Oțetul s-a prelins în fagurele de miere al Neamului Daco-Român. Fierea s-a preschimbat în figure de albine, iar Trestia s-a frânt în unda unui nufăr. Sulița s-a smerit incrustându-se în Sceptrul prea doritei păci. Țarina Olarului a rodit un camp de narcise. Infinitul a tras la sorți Viața. Mironosițele tămâie cu dorul lor Slava Prea Frumosului Mire. În cumpăna morții clopotul bate a nemurire. Pentru Fiii Binelui nu există moarte decât Trecere. Un drum, ostași
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
deschis a coborât până la el și le-a-nmiresmat. De-atunci toată inima lui a fost izbăvită de Iisus, purtând în sânul luminii raza eternului soare al Neamului, așa cum corola își poartă cu gingășie floarea sa cea mai nobilă. Pe țarina soartei sale s-au afundat împovărații ani, pregătindu-i jertfa curată pe Golgota românească. Sufletul i s-a îmbrăcat în dor de prea cucernic cer, iar zborul de heruvimi i-au scuturat peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mila lumii c-a trădat-o marinarul. În armata țării noastre soldații-s neînarmați Căci guvernul și senatul sunt comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL ȚĂRII Nu vindeți pământul țării la o lume căpcăună, Nu mai vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
vecini?... Văd cum bruma a prins vița; Pe grătar vreo cinci cărbuni Stau mocniți, sub ei mai țin Doar un strop de flăcăruie; Parcă-l văd pe moș Marin - Care-n Delureni mai suie. Se oprește și-mi privește Peste țarini și păduri -, Mai oftează, -apoi pornește Pe sub bolțile de muri. A lăsat în urmă hanul; Cine știe ce drum are? Viața-i sortită ca banul: Veșnic este schimbătoare. I I Frunza viței mai așteaptă Câte-un strop de soare cald; Unde-i
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
și, acum, tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la scoala. Învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură. Toader, stăpânul casei, truditor de țarina și iubitor de animale, stătea întins pe o lavița. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminică asta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? „Toderașe, niciodată nu știi când
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
„Și el, aruncând arginții în templu, a plecat și, ducându-se, s-a spânzurat.” Matei, 27:5 „18.Deci acesta a dobândit o țarină din plata nedreptății și, căzând cu capul înainte, a crăpat pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele.” Faptele apostolilor, 1:18 Pregătisem un text despre șoloimânari. Îl amân. L-am scris cu gândul în altă parte, la alte
Povestea ca viață: Scripta manent. Primul lucru pe care tata mi l-a spus despre Noul Testament: „N-ar fi trebuit scris” () [Corola-blog/BlogPost/338528_a_339857]
-
Nicolae, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, 1899, p. 159. [xv] Principesa moldoveancă a căzut jertfă unor intrigi de palat și și-a terminat zilele în renumita mănăstire Novodevicii unde erau, de fapt, condamnate la o detenție pe viață țarinele repudiate. [xvi] Titlul de țar este o derivată rusească abreviată a titlului de caesar - țezari - tzari - tari. Prin acest titlu ei doreau să sublinieze faptul că Rusia Moscovită și țarii ei sînt moștenitorii de drept ai Imperiului Bizantin cucerit de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
rândul o existență aproape vegetală, o existență de chinuri și umilinți pe care numai țăranul o putea îndura. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s’a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s’a învârtoșat. Țarina se amesteca necontenit cu cenușa și oasele înaintașilor, iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor. Regele Cazimir al Poloniei primi pe tânăra domniță moldoveancă și pe însoțitorii ei cum se cuvenea viitoarei țarine moscovite, dându-i bogate daruri, și alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul Sfîntului Filip. Acolo, tânăra domniță, întâmpinată de mama cneazului Moscovei Ivan al III-lea, Maria Iaroslavna, fu găzduită la mănăstirea Voznesenskaia, unde a rămas
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și de azi...” Scria cineva, din interiorul Academiei Române, că astfel de dicționare generale apar odată într-un secol.În această condiție apariția lucrări este un eveniment care nu trebuie ignorant. În volumul amintit se regăsesc 22 de scriitori clujeni: Victor Țarină, Al.Florin Țene, Ionuț Țene, Traian Alexandru Țion, Cornel Udrea, Mircea Vaida, Mariana Vartic, Aurel Vasiliu, Traian Vedinaș, Dorel Vișan, Alexandru Vlad, Carmen Vlad, Ion Vlad, Tudor Vlad, Maria Vodă Căpușan, Mircea Zaciu, Grigore Zanc, Constantin Zărnescu, Aurel Gr.Zegreanu
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]