10,449 matches
-
motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul, deoarece în apropiere se află Mânăstirea Voroneț. Ochiul vizitatorului poate fi încântat și de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din Bechet, județul Dolj, creator popular de covoare oltenești, țesute în război pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
să se sugereze gospodăria țărănească. Covoarele doamnei Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
-l deranjeze cu chestia asta, și pe urmă, este prea devreme, abia s-au cunoscut. Toate, la timpul lor! Schimbă rochia roșie cu un costum de vară: fustă din mătase, de culoare bej cu frunze ruginii de toamnă, imprimate în țesătură și jacheta uni, verde, cu mânecă scurtă. La gât își puse margelele din malachit și în picioare, săndăluțe din piele, de culoare bej la fel ca geanta. Se rujă și se mai uită o dată în oglindă: arăta destul de bine, culoarea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (IX) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Inceput_de_poveste_de_primavara_ix_vasilica_ilie_1356111515.html [Corola-blog/BlogPost/358061_a_359390]
-
orașe: Paris, Budapesta, Cluj), cu propria lui poveste, pe care dacă aveți noroc, o puteți afla chiar de la Andrei, unul din creatorii YOLKA. Nu știu dacă e de vină candelabrul rădăcină-de-fag, pereții vegetali, contrastul dintre scaunele simple de lemn și țesăturile tradiționale din popor care decorează barul, cert este că acest loc inedit are un farmec și o putere de seducție fantastică: e suficient să mergi o singură dată la o cafea, pentru a tânji o săptămână întreagă la feelingul zen
Veni, vidi...manent! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6698/yolka-veni-vidimanent [Corola-blog/BlogPost/98915_a_100207]
-
sub fum de lumânare, pe care să picure ceara. Iertării și toleranței. De ce, Doamne, omul simte tot timpul dorința de a vicleni prin cuvinte? Nu ca să facă rău, nu să ocărască, ci din plăcerea de a mângâia cuvintele într-o țesătură de idei neașteptată, aruncată pe hârtie ... De ce mă simt adesea pom neroditor și mă tem că va sosi vremea tăierii, dar nu mă sperii, nu țip, nu plâng, dimpotrivă, caut să înțeleg mersul lucrurilor, să accept că sunt aproape de capăt
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
au nevoie nicidecum de trup, dar pentru a se arăta nu refuză a se folosi de el la vremea potrivită". Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în nota de subsol de la acest text evidențiază relația accentuată între Logosul divin, rațiunea umană și țesătura de rațiuni dumneziești, plasticizate în lucruri obsevabile, prin contemplația dată de practicarea virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-o legătură cu țesătura de rațiuni constitutive ale lucrurilor, având misiunea să le definească și să le adune în sine în mod conștient, dar și să dirijeze mișcarea lor și a subiectului uman asupra lor, conform cu natura lor, spre Dumnezeu. Logosul divin creând lumea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
constitutive ale lucrurilor, având misiunea să le definească și să le adune în sine în mod conștient, dar și să dirijeze mișcarea lor și a subiectului uman asupra lor, conform cu natura lor, spre Dumnezeu. Logosul divin creând lumea ca o țesătură consistentă de rațiuni plasticizate, dar și ca un chip complex al rațiunilor Sale, a creat implicit și subiectul lor cognitiv, ca un chip al Său ca subiect. Acesta apare în existență după ce lucrurile sunt create; și, odată cu el, trupul, ca
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
reîntoarcerea la înțelepciune, la lecție, așa cum se obișnuia în pictura europeană la începutul Renașterii, dominată de acea insolubilă confruntare între conștiința critică și existența tragică. A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
Cartea vieții din noi. Și ei sunt o filă, iar cartea e viața! Rupi din poveste, o carte citită frenetic, pagină cu pagină pătrunzi în miezul clipei. Dintr-o noapte târzie, prin unduirile flăcării, captezi esența. Tălmăcit și răstălmăcit împarți țesătura viselor, cotidianul zilelor, simțurile devin nuduri, dezbracă ființa. Ce merităm, totul sau nimic? O iubire și mai mare! Cu fiecare picătură de culoare îți bate inima, pare că totul se rotește în jurul tău, căutarea continuă, nu se termină niciodată, o
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
să le așeze în dulapuri. Ilinca reuși după aceea să-și facă un duș și parcă își mai revenise după emoțiile pe care le avusese până atunci. Se îmbrăcase cu o rochie de vară albă cu maci roșii imprimați pe țesătura din in. Îl aștepta pe Ștefan care îi spusese că o să treacă să o ia la restaurant. Peste vreo jumătate de oră, Ilinca aude ciocănituri în ușă. Când deschise ușa, se trezi în fața ușii cu o masă plină de câteva
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_ii_vasilica_ilie_1333984241.html [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
locală, cu intenția de a combate relele sociale cu care se confruntă regiunea. Seyfang a ajuns la concluzia că Banca de timp a fost eficace la "capacitate comunitate clădire" și "promovarea incluziunii sociale". Ea subliniază succesul Băncii timp, la “re-cusaturi” țesătura socială a Gorbals." de “stimularea” implicarea în proiecte și activități existente", într-o varietate de proiecte, inclusiv o rețea de siguranță comunității, o bibliotecă, un proiect de viață sănătos, și un teatru. Ea scrie că "banca de timp a permis
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi by http://confluente.ro/Constantin_milea_sandu_1399285242.html [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care regimul comunist-ceaușist începe să se impună printr-o țesătură de constrângeri și oprimări demne de cele mai “negre epoci ale istoriei”, dar și mai târziu, evadând din imensa închisoare a “epocii de aur” și încercând să se adapteze în Țara Sfântă, acolo unde se crede că ar curge lapte
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1387775434.html [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca prag a desăvârșirii operei umanității, a acelui timp prin care se treieră creatorii,- făcătorii de metafore. Fără hiatusuri în lucrătura textului pe care îl desăvârșește, Al. Florin Țene reușește splendida ,, țesătură,, care le dă paginile cărții, impune prin seriozitatea cu care se implică în tot ceea ce face. Avem în față încă una din cărțile BUNE care vor rămâne în rafturile biliotecilor ca o dovadă a spiritului umanității, la general, și pe
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_rataceasca_0.html [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
România Mare se dezmembrează”. Ce simplu ar fi să putem da efectiv această explicație pentru dezmembrarea Țării, produsă în realitate ca urmare a ultimatumului sovietic și a diktatului de la Viena din vara fatidicului an 1940! Atunci, teatrul politic european, cu țesătura sa de interese transnaționale și antinaționale, însoțite de lașitățile occidentale cunoscute a permis-o. Susțineți, totodată, că „Modelul de viață occidental e interzis, cel ortodoxo-comunist moldo-valah devine dictatorial până în anul 1989”. Dar cine l-a interzis? Noi românii, care am
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1436183228.html [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
plasticizată, care constituie una dintre cele mai importante și fericite expresii pe care le-a creat, în domeniul lumii materiale. Faptul că această "raționalitate plasticizată" aparține ordinii naturale o spune însăși autorul ei atunci când afirmă că "lumea materială este o țesătură a raționalității plasticizate sau materializate cu caracter de obiect" [22]. Prin aceasta vrea să se arate că materia dispune de o structură rațională care poate fi modelată și de om așa cum a fost modelată de Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae consideră
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
caracter de obiect" [22]. Prin aceasta vrea să se arate că materia dispune de o structură rațională care poate fi modelată și de om așa cum a fost modelată de Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae consideră că Dumnezeu a creat lumea cu țesătura ei rațională în vederea omului, pentru ca acesta să lucreze împreună cu Dumnezeu la desăvârșirea ei. Raționalitatea lumii cere raționalitate omului și se completează cu aceasta. "Raționalitatea lumii își descoperă un sens prin faptul că se completează cu raționatitatea subiectului uman, care e
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
se prea scrie la ziare. Mărțina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara,- ca în naștere, ca în moarte. Singură. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală fină. Mănușile o strâng, par a nu mai avea măsură potrivită. Ele, degetele, se agață cu disperare în reverul cămășii de mătasă naturală sută la sută. Pânză stă încordata, gata să se rupă. Mărțina nu își face probleme
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu trup și suflet, trectului. Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi pestilențial mustea împrejur. Moliile se îngrășau cu țesătura covoarelor de Buhara, cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi pestilențial mustea împrejur. Moliile se îngrășau cu țesătura covoarelor de Buhara, cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit din moșia generalului Sâmbure, dar
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
varului împrospătat chiar în vara trecută. Pentru ea nu contează dacă afară e soare sau este furtună. Lumea ei este ca și lăuntrica. Azi ploua peste colinele provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. Mărțina privește pentru a nu stie câtă oră pereții, spațiul tixit de exponate care își așteaptă cumpărătorul și ziua licitației. Nici curatorul, nici paznicul nu o mai iau în seamă. S-au obișnuit cu femeia zânatica, care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
asude pereții și fruntea oamenilor ghiciți în stranele foarte înguste. Plânge și își înghite lacrimile care ar putea să i se scurg pe obrajii cu pudra ,,Caron,,. Abia într-un tîrziu își șterge ochii și nasul, copilărește și direct cu țesătura mânușii. Prin plasa dantelei firave i se poate vedea pielea degetelor. Aproape curată, abia regenerata, epiderma își reintră în drepturi, se întinde de o parte și de alta a unghiilor date cu lac transparent. Mărținei Herseni i-a dispărut incertitudinea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Șimian, Jud. Mehedinți. Talentul său a izbucnit năvalnic pe când avea doar cinci anișori, în timp ce privea cum mama sa țesea un covor. Atunci a simțit artistul chemarea spre pictură fiind fascinat de culorile care se despărțeau și se apropiau în modelele țesăturilor tradiționale românești, chemare pe care inițial a perceput-o prin dorința de a țese. “Eram tentat să țes, dar nu m-a lăsat maică-mea. Atunci am luat câteva creioane colorate și am reprodus de pe un penar un desen cu
PICTORUL ION PANDURU – UN MAESTRU AL PENELULUI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pictorul_ion_panduru_un_maestru_al_penelului.html [Corola-blog/BlogPost/340833_a_342162]
-
Nu, nu, nuu, nuuuu! strigă Elena Davidescu. Să-l ia naiba de tablou! Oricât aș vrea să sper că fiul meu nu are nicio tangență cu acest eveniment, tot apar țesături care-i prind numele. Doamne, se tângui femeia, trăim un coșmar care se tot agață de familia noastră! Însă nici nu apucă să pronunțe ultimele cuvinte și simți că amețește. O gheară puternică îi prinse pieptul. Căzu în genunchi, lângă
PROMISIUNEA DE JOI (IV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_iv_gina_zaharia_1360519339.html [Corola-blog/BlogPost/366074_a_367403]