4,753 matches
-
ia în brațe. La un moment dat, ceva interesant îi fu dat să vadă trecând pe uliță: un om îmbrăcat ciudat, cu pălărie largă, neagră, bundiță albă, din piele de oaie, cu margini din blăniță neagră, pantaloni grei de stofă țesută din lână neagră, pentru sumane. Acum, în plină vară, omul urca liniștit pe uliță, ținând în urma lui un cal de căpăstru. Pe spinarea calului era prinsă strâns în chingi o desagă, pesemne cu ceva merinde, sau cu ceva nutreț pentru
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
toamnă. Respir intens aerul încărcat de emoția toamnei. Frunzele îngălbenite s-au desprins din pomii triști, vântul hoinar îmbrățișându-le și purtându-le în pași de vals, în dansul ritmic al Naturii. Pământul jilav e acoperit de un covor stacojiu țesut cu măiestrie din frunze galbene și ruginii. Descopăr în mine un covor de alese sentimente ce-mi acoperă inima. Copacii se simt părăsiți, trăindu-și demn momentele de singurătate. Simt o stare accentuată de goliciune interioară și mă alătur copacilor
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Emotie_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
de peste tot la Festivalul de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș”. „Vrem să le arătăm turiștilor cum ne bucurăm în vreme de sărbătoare, de Sfânta Maria, dar și cum trăim, păstrându-ne tradițiile. Dacă ne vizitați, puteți vedea cum țesem și spălăm lâna la vâltori, care ne sunt bucatele, ce forme capătă lemnul în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
coordonat de Mehdi Aminian, un muzician iranian, cunoscut de publicul din România datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
o noapte albă și zorii agățați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg norii au liber să plece unde vor azi stau de vorbă numai cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ... Citește mai mult mă trezește visulnăscut din iubireadintre o noapte albăși zorii agățațide mugurigata să plesnească tăcerile din privirile mângâie frunțileîncă recidezleg
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
ani, vrea să aducă cititorilor nu numai acel zâmbet care se poate citi pe fața autoarei, ci și un altul, acela aflat mai în adâncuri, izvorât dintr-o satisfacție lăuntrică plămădită din bucuria descoperirii frumosului vieții în deplinul său înțeles țesut de forțele nevăzute ale cuvântului, un zâmbet care se poate așterne și citi și el pe hârtie. Zâmbind vieții, dar în același timp iubind oamenii, străduindu-mă să separ grâul de neghină, lăsând cale liberă unei lacrimi pentru suferințele umane
CUVÂNT ÎNAINTE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_zambind_vie_elena_buica_1363580490.html [Corola-blog/BlogPost/342184_a_343513]
-
spusese încă o dată cu tristețe, Dumnezeu ... nu doarme. Cum se apropiaseră de poarta casei, sale făcuse loc domnului inspector, să treacă înainte să vadă ce era de văzut. În încăperea cu războiul de țesut, încă în lucru se afla un preș țesut din zdrențe, cum se mai poartă încă prin casele de oameni săraci dar curați. A răsuflat ușurat inspectorul, că nu-i plăcea să tot facă la procese verbale de constatare și impuneri pe orice fleac. Și-a terminat controlul financiar
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
Matei la nivelul acela de relație colegială. - O treabă împuțită, asta a fost inspecția la benzinării, îl informă Matei de îndată ce echipa lor se refăcu și își reluară acțiunile împreună! Mare grijă la ce faci, bobocule! Patronii sunt niște păianjeni care țes în jurul tău mii de fire ca să te agațe și să-ți forțeze mâna. Tu trebuie să fii mai deștept decât ei! Dodo avea altă părere, dar nu riscă să i-o comunice colegului. Continuă să rămână pe locul secund, căutând
MARE GRIJĂ LA CE FACI! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1439965095.html [Corola-blog/BlogPost/373537_a_374866]
-
Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și unul în partea de jos. Gura cămășii este pătrată, în jurul gâtului este cusut un rând de flori și două rânduri de flori
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și unul în partea de jos. Gura cămășii este pătrată, în jurul gâtului este cusut un rând de flori și două rânduri de flori sunt cusute pe piept, pe lângă despicătura
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Merinos, pe care sunt cusute flori cu mătase neagră și umplute cu mărgele. La toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare pentru coșul cu care se merge la biserică și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare pentru coșul cu care se merge la biserică și pentru mort, lucrate pe etamină, lăicere (covoare) țesute în război pe fond negru cu trandafiri mari, mai ales de culoare roșie. Cusăturile de pe ștergare sunt simbolice. Pe ștergarul pe care se pun bucatele cu care se merge la Înviere sunt cusute masa, potirul pentru împărtășanie, flori în culori
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
o victorie - Vine toamna!, dar și cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie mocănească). Această notă e contracarată de imaginea senină, luminoasă a unei toamne tonice, romantice ca în Romantism de toamnă în care frunzele aurii așază un covor foșnitor: „Țes covoare ne-ncetat/ Frunzele, ce au picat/ În grădini și peste tot...”, iar roadele se oferă generos culegătorilor - Fructe pe ram. Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
Atunci când vom conștientiza că avem tot ce ne trebuie să fim fericiți, vom realiza că România este țara care ne poate oferi tot ceea ce este necesar pentru a duce o viață frumoasă. Este nevoie să alungăm pânza indiferenței și să țesem noi o plasă prin schimbarea fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să avem bogăția celorlalte țări ca să fim fericiți, este nevoie să fim fericiți cu ce avem în România. Cred că dacă am spune mai ales că suntem mândri să fim
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
absolut, poetei i se relevă o lume înveșmântată în verde pe care o cuprinde cu ardoare, cu ochi scăldați în lumina necuprinsului. În pașii săi s-au contopit tăcerile și scrumul unor dorinți pătimașe. Pe rugul unui vis neîntinat își țese călătoria spre tainele infinitului. “Bună seara, cetate, pe rugul de-acum, / Pașii-mi sunt flăcări de tăcere și scrum; / Ochii plini de lumină spre tine-i aprind / Și-ntreg universul în verde-l cuprind. “ O poveste de foc s-a
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
Și-a pierdut cărările. Spune, toamnă, ce-ai pe suflet, De ce vii să ne-ntristezi Și să-ți verși cu nepăsare Pe noi lacrimile verzi? Spune, ești mâhnită-n suflet C-ai ascuns cărările, Plângând frunze peste pașii Ce-și țeseau iubirile? Sau de vreo iubire-ascunsă Ți-o fi sufletul atins Și freamă-ți a neputință Că n-ai brațe s-o cuprinzi? Sau poate gura-ți uscată Ți-alungă iubirile Și-ale tale crengi uscate Îți opresc pornirile? Care-ți este
SUB LACRIMI VERZI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467140224.html [Corola-blog/BlogPost/378891_a_380220]
-
mă ține prizonieră și mă zidește-ntr-un castel de oase cu gust de cloroform și de migdale mă adâncește-n somnuri mincinoase Pe umerii albiți de vechi orgolii port lire adormite printre șoapte din haina veche-a rimelor necoapte țes trapele secrete peste noapte Mai mohorâtă-s ca o zi ploioasă și mult prea obosită-mieste pana când sufletului rătăcit în toamnă în trist cuvânt îi sângerează rana Și-n lutul ce mă ține prizonieră arar mai fulgeră câte-o idee
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar ; vom fi ca țărmul pustiit, pe unde doar algele țes umbre de pescar. Dar până când ne-o rugini privirea și vântul ne-o-nvârti sub tăvălug cu verdele iubirii peste inimi să-ncingem în nisip un ultim rug. Și-mpreunați ca într-un mistic dans ... Citește mai mult Curând și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
între noi o să se laseca draperia peste visu-n carecu brațele întinse pân’ la steleam pus câte-o dorință-n fiecare.Vom trece prin hățisuri reci de ceațăși ne-om vedea din ce în ce mai rar ;vom fi ca țărmul pustiit, pe undedoar algele țes umbre de pescar.Dar până când ne-o rugini privireași vântul ne-o-nvârti sub tăvălugcu verdele iubirii peste inimisă-ncingem în nisip un ultim rug.Și-mpreunați ca într-un mistic dans... XVII. EFEMERITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]