1,303 matches
-
se află totuși în gura tuturor. În ce moment al căsătoriei soția se îndreaptă către o rela ție ili ci tă? Două ti puri de conduite se conturează atunci când este vorba de în căl ca rea moralei casnice: re la ți i le extraconjugale și pros ti tu ția temporară și de oca zie. Să ur mă rim câteva exem ple cu privire la primul tip de comportament. Nița, sluj ni că la marele ban Ștefan Văcărescu, se „în câr doșește“ cu unul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tea unor astfel de ra por turi ili ci te, provocate în mare parte de sărăcie, și si lin du-i pe soți să treacă peste ne cinstea suferi tă determinată în mare parte din cau za lor. misiunea bărba ți lor nu este numai aceea de a asigura hra na, ci și de a apăra pu ri ta tea sexuală, ei devin res pon sabili pentru onoarea femeilordin familii, iar propria lor onoare „dé co u le, dans une lar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amândoi sunt luați pe sus și închiși la „gros“, la câteva zile bărbatul scapă numai cu plata gloa bei în va loare de opt taleri, în timp ce femeia rămâne aș tep tând mila soțului. Cu probele în mână, soțul cere despăr ți rea, dar mi tropo li tul îl sfă tuieș te să treacă cu vederea și s-o ier te. Aproape opt luni a bătut la ușa soborului Ianache, cerând cu in sisten ță separarea de cea care l-a făcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de partea lor, veș minte ușoare și stră lu ci toa re, timp liber, bani. Ofițerii au mare succes în rândul cucoane lor. Din co lo de uni forma atractivă, ei de țin mo no po lul no u tă ți lor în ceea ce privește mu zi ca, dan sul, moda, bu ne le ma nie re, lim ba fran ce ză. Cu un soț greoi, obez și îm umbră cat cu zeci de haine, acoperit cu blănuri și bijuterii din cap până în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
del cuore. 46 Pentru detalii referitoare la lectură crepusculara a operei leopardiene cfr. Umberto Bosco, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959, pp. 263-277. 47 O Leopardi io non t'amai. Lontano / eri, lontano șei, mă ți ravviso / e tu m'accenni con la stâncă mano Marino Moretti, Leopardi, Documenti e studi leopardiani, vol. 4, Centro Nazionale di Studi Leopardiani, Recanati, 1970, p. 223. Con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Muta sì lungă etade? (Ad Angelo Mai). 518 Îl vento, a corde, dagli Iblei dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. E l'Orsa / ancoră non ți lascia e scrolla i sette fuochi d'allarme accesi alle colline, / e non ți lascia îl rumore dei carri. (Che lungă notte). 519 Eco solinga non vano error de' venti (...) / Ella per grotte, / Per nudi scogli e desolati alberghi, / Le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. E l'Orsa / ancoră non ți lascia e scrolla i sette fuochi d'allarme accesi alle colline, / e non ți lascia îl rumore dei carri. (Che lungă notte). 519 Eco solinga non vano error de' venti (...) / Ella per grotte, / Per nudi scogli e desolati alberghi, / Le non ignote ambasce e l'alte e rotte / Nostre querele al curvo / Etra insegnava
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
527 Marinella Cantelmo, op. cît., p. 172. 528 Îl vento, a corde, dagli Iblei dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. E l'Orsa / ancoră non ți lascia e scrolla i sette fuochi d'allarme accesi alle colline, / e non ți lascia îl rumore dei carri. (Che lungă notte). 529 Harold Bloom, op. cît., p. 75. 530 Theodor Wolpers, Motif and Theme aș Structural Content Units în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. E l'Orsa / ancoră non ți lascia e scrolla i sette fuochi d'allarme accesi alle colline, / e non ți lascia îl rumore dei carri. (Che lungă notte). 529 Harold Bloom, op. cît., p. 75. 530 Theodor Wolpers, Motif and Theme aș Structural Content Units în Werner Sollors, op. cît., pp. 85-86. 531 Antonio Prete, op. cît., p. 28. 532
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mândrie pentru un stat, nicidecum un stigmat sau o plagă... De ce mai există încă sfiala de a se discuta despre textele interzise din acea perioadă? Vorbiți-mi despre poeta Ana Blandiana și despre activitatea dumneavoastră, în acea perioadă. Cum a(ți) supraviețuit? A.B.: Scriind. Și, cu cât istoria în jurul meu se întuneca, cu atât scrisul apărea nu numai ca singurul lucru care îmi rămânea de făcut, ci și ca modalitatea de a transforma persecuția în materie primă pentru scris, dându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p arte, evidențierea schim bărilor calitative care s au produs în ultimele decenii ale secolului al XXl ea, ia pe r, de altă parte, elementele esențiale care jalone ază prezentul și prefigurează viitorul. În categoria factorilor deter n plex mina ți ai acestui proces com al glo balizării, includem (figura nr. 1.4.): * deschiderea frontierelor (de exemplu, S.U.A./Canada, Europa de Vest/Europa de Est, America Latină etc.) și liberalizarea circulației, cu ur mătoarele efecte principale: multiplicarea impl ant ărilor și achizițiilor de în treprinderi; creșterea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prin doi indicatori corelați, respectiv fluxurile de investiții străine directe și stocurile de inve sti ții străine directe. Fluxurile de investiții pot fi de intrare - inflows (investițiile făcute într-o țară sau grup de țări de firme sau investitori nereziden ți) sau de ieșire - outflows (investițiile făcute de firme sau investitori r ezi denți în alte țări). Stocul de investiții străine directe poate fi format din stocurile de intrări de investiții străine directe - inward FDI stock (valoarea capitalurilor și re zer
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
iilor. De fapt, țările (și nu corporațiile sau firmele) au fost cele care s au împrumutat foarte mult prin intermediul obligațiunilor de stat, până în 200 9, cu o sumă de 12 miliarde dolari din totalul de 17 miliarde dolari împrum uta ți (tabelul nr. 3.18.). Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital Pe baza datelor din tabel, se poate observa că pia ța obligațiunilor de stat, în 2009, a rămas deschisă nu doar pentru debitorii de încredere, precum Brazilia și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate de dativ ale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate de dativ ale pronumelui personal (pentru toate persoanele). De obicei, verbele impersonale au ca marcă distinctivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și înghițea noduri”ilustrarea, într-o manieră ironică a ideii de patriarhalitate ce exista încă în familiile țăranilor români; bărbatul hotărăște până în final ceea ce se întâmplă în familie, cu toate insistențele opozitorii ale soției; p. 28, r. 8 9 : „Dă-ți popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele” concepție populară potrivit căreia, în lipsa mijloacelor necesare, omul trebuie să se descurce cu ce are la îndemână, mai ales când ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
astăzi au ajuns să prețuiască cum se cuvine, viața în bunăstare pe ca re o duc. Au Învățat să nu-i mai insulte pe alții, să nu-și mai bată joc de munca altora, să nu mai risipească banii obținu ți la un moment dat destul de ușor. Acei oameni își foloseau averea de care dispune au pentru investiții, pentru dezvoltarea regiunii, în fol osu l comunității din jur. Acei oameni învățaseră o lecție de viață foarte importantă. Și cel puțin sub
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
spontană în care oamenii au ,,viziuni“ și stări emoționale în legătură cu fapte care se petrec la mii de kilometri depărtare . Filosofia materialistă de tip occidental tratea ză gândul ca pe ceva abstract. Ca multe alte teorii cu care am fost îndoctrina ți, și aceasta este falsă. Dar gândurile omului au o acțiune directă și asupra propriului organism. Se știe că în medicină se folosesc și un fel de „medicamente” numite placebo. Acestea arată ca și medicamentele obișnuite, dar nu au nici un efec
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
o selectăm pe aceasta; o pronunțăm integral, apoi pe silabe; o citim din nou, în întregime ; o rostesc și elevii. Apoi o despart în silabe; vor observa că, în grupul de cuvinte scris cu cratimă (ține-n) sunt două silabe : ți /nen/, pe când, în grupul de cuvinte ține în sunt trei silabe (ți - /ne /în). Subliniem că pentru a vorbi mai ușor, în grupuri de cuvinte de tipul : ține-n, florile-n, bine-mi, spune mi etc. , rostim împreună ultima silabă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din nou, în întregime ; o rostesc și elevii. Apoi o despart în silabe; vor observa că, în grupul de cuvinte scris cu cratimă (ține-n) sunt două silabe : ți /nen/, pe când, în grupul de cuvinte ține în sunt trei silabe (ți - /ne /în). Subliniem că pentru a vorbi mai ușor, în grupuri de cuvinte de tipul : ține-n, florile-n, bine-mi, spune mi etc. , rostim împreună ultima silabă a primului cuvânt cu cuvântul scris după liniuța de unire; elevii vor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta miseră moartea să nu se-atingă Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima ta stearpă, în capu-ți pustiit. (De sub manta-i neagră scoate un cran de mort, cu ochi de foc - căror raze le îndreaptă spre fruntea lui Mureșanu. Fața lui devine rătăcită și ochiul lui uimit și nesigur. El își întinde brațul ca pentru a se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget țușni camătă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
problema funcției pe care o îndeplinesc toate entitățile intermediare în procesul de cunoaștere. Sunt entitățile intermediare cele care cauzeaza procesul cunoașterii prin asimilarea lor? Sau pentru a putea cunoaște, senzorial sau intelectiv, un obiect extramental este necesara transformarea acestor entita ți în obiecte prime ale cunoașterii? Îndeplinesc entitățile intermediare aceeași funcție pe tot parcursul procesului de cunoaștere sau nu? Pentru a putea oferi un raspuns acestor întrebări, voi începe prin a pre zenta cărei puteri cognitive îi aparține fiecare entitate intermediară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]