996 matches
-
Ain. ALEF=1, VAU=6, E=6, NUN=14, IOD=10, RESH=20. Total 57, 5+7= 12, 1+2=3...Trimurti, Trinitatea hindusă. Dacă e cu Ayin avem 57+15=72. 2+7=9, numărul inițierii, Ouroboros. Notarikonul pe țigănească este AVEL NIR- vine Nir, poate că este vorba de permutarea lui INRI...Mestecam încet să-mi tihnească brânzoaica. New-Ager iluminat ce sunt. Deși am decodificat numele tatălui lui Ioasaf ca fiind Nirvana- fără dorință, dorința îmi dă ghes la
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494534050.html [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
marginea comunei, spre Slobozia, i-au desfăcut talanga și funia de după gât, i-au dezlegat mâinile și i-au tras și câteva bâte pe spinare, după care i-au dat drumul. Amza nu s-a oprit din alergat până-n mahalaua țigănească. N-a stat mult să-și lingă rănile și s-a înscris in Securitate și pentru că, evreul ăla bătrân, care avea prăvălie la ei în mahala, l-a învățat să citească și să scrie, a ajuns repede locotenent, apoi căpitan
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Articolul 1 Se retrage Autorizația de funcționare seria B Nr. 0480 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI, cu sediul în com. Țigănești, județul Teleorman, număr de ordine în Registrul comerțului J34/213/1993, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești, Teleormanul Tatarastii de Jos, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrală, în numele Cooperativei de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Unirea Alexandria, Valea Urluiului Furculesti, Spicul Orbeasca, Vedea Bragadiru, Dunărea Traian, Progresul Țigănești, Teleormanul Tatarastii de Jos. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit PROGRESUL ȚIGĂNEȘTI este absorbită, întregul său patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Unirea Alexandria. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casa Centrală și va intra în vigoare la data publicării ei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160460_a_161789]
-
f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt; ... g) 100 g caș = la fel ca la brânza telemea; ... h) 100 g mezeluri = 125 g carne; ... i) 100 g specialități din carne (șuncă de Praga, mușchi file, mușchi țigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne; ... j) 100 g smântână = 40 g unt; ... k) 100 g pâine neagră = 71 g făină; ... l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină; ... m) 100 g pâine albă = 76 g făină; ... n) 100
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202806_a_204135]
-
Articolul 1 (1) Se înființează satul Păcălești prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor. ... (2) În urma reorganizării, comuna Drăgănești are în componență satele: Drăgănești, Belejeni, Grădinari, Livada Beiușului, Mizieș, Păcălești, Păntășești, Șebiș, Talpe și Țigăneștii de Beiuș. ... (3) Reședința comunei Drăgănești rămâne în satul Drăgănești. ... Articolul 2 Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările și completările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203674_a_205003]
-
16, județul Maramureș. 123. Lasac Martin, născut la 7 octombrie 1956 în localitatea Țigănești, județul Bihor, România, fiul lui Ștefan și Șarlota, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 125. Bischof Consuela, născută la 26 iunie 1976 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Marcu Itic și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 6804 Feldkirch, Josef-Herburgerstr. 37/2, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
1, ap. 6, județul Hunedoara. 281. Hlavai Iosif, născut la 6 iunie 1973 în localitatea Marghita, județul Bihor, România, fiul lui Hlavai Iuliana, cu domiciliul actual în Cehia, 621 00 Brno, Rencova 13, cu ultimul domiciliu din România în satul Țigăneștii de Cris nr. 95, comuna Brusturi, județul Bihor. 282. Dragan Alexandru, născut la 18 august 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Dragan Alexandru și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3250 Wieselburg, Breiteneicherstr. 3A, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149779_a_151108]
-
Aușeu Sate: Aușeu, Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși, Luncșoara Comuna Borod Sate: Borod, Borozel, Cetea, Corniței, ��erani, Valea Mare de Criș Comuna Bratca Sate: Bratca, Beznea, Damiș, Lorău, Ponoară, Valea Crișului Comuna Brusturi Sate: Brusturi, Cuieșd, Loranta, Orvișele, Picleu, Păidești, Țigăneștii de Criș, Varasău Comuna Bulz Sate: Bulz, Munteni, Remeți Comuna Denia Sate: Derna, Dernișoara, Sacalasău, Sacalasău Nou, Tria Comuna Lugașu de Jos Sate: Lugașu de Jos, Lugașu de Sus, Urvind Comuna Măgești Sate: Măgești, Butani, Cacuciu Nou, Dobricionești, Gălășeni, Josani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Valea de Sus Comuna Criștioru de Jos Sate: Criștioru de Jos, Bâlc, Criștioru de Sus, Poiana, Săliște de Vașcău Comuna Curățele Sate: Curățele, Beiușele, Cresuia, Nimăiești, Pocioveliște Comuna Drăgănești Sate: Drăgănești, Belejeni, Grădinari, Livada Beiușului, Mizieș, Păcălești, Păntășești, Șebiș, Talpe, Țigăneștii de Beiuș Comuna Lazuri de Beiuș Sate: Lazuri de Beiuș, Băleni, Cusuiuș, Hinchiriș Comuna Lunca Sate: Lunca, Briheni, Hotărel, Seghiște, Șuștiu, Sârbești Comuna Pietroasa Sate: Pietroasa, Chișcău, Cociuba Mică, Giulești, Gurani, Moțești, Măgura Comuna Pomezeu Sate: Pomezeu, Coșdeni, Câmpani de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
februarie 1992, se înscrie la doctorat în domeniul limba rromani, având-o ca îndrumător pe prof.univ.dr. Lucia Wald. În octombrie 1992, la inițiativa prof. Gheorghe Sarău și a Catedrei de Limbi Orientale, s-a deschis cursul facultativ de limba romaní (țigănească) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, acesta fiind primul curs universitar de limba romani din România. Cursul a fost ținut în fiecare an începând de atunci, prof. Sarău fiind autorul programei de studii universitare pentru
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
Ion Petre Stoican sau Marin Doru. Moare în anul 1985 la București, fiind înmormântat într-un cimitir din Rand. Ulterior a fost scos și înhumat la Biserica Capra din Pantelimon. Înregistrările ce au rămas posterității cu sunt din cadrul unei nunți țigănești din zona Dudești din 1971 (șapte melodii vocale și două instrumentale) realizate cu 4 reportofoane deschise în același timp, cu valoare mai degrabă documentară, decât artistică. Pe înregistrări taraful este compus din: Costel Hanțu (acordeon, la 20 de ani, pe
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
Minune și Coști Ioniță - descrie disperarea unui bărbat trădat în dragoste. Etnomuzicologa americană Margaret Beissinger identifica în cântec tema jalei (engl. "the theme of heartache") și consideră apariția repetată a interjecției „of” drept un element care subliniază apartenența la cultura țigăneasca.
Of, viața mea () [Corola-website/Science/321091_a_322420]
-
ce dă numele albumului a fost compusă în vara lui 2006. În februarie 2009 apare al doilea album semnat Zoia Alecu, intitulat "Cărări de maci". Discul conține zece compoziții ale artistei. Piesa care dă numele albumului este inspirată din muzica țigănească rusească, ideea melodiei fiind inspirată de filmul "Șatra" (în regia lui Emil Loteanu), pe care Zoia l-a vizionat în 1975, la momentul apariției. În 2012 apare albumul "Printre lupi", iar trei ani mai târziu, al patrulea disc, intitulat "Să
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
Lena a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Jive, Rumba și Swing. Perechea formată din Raluca Nistor și Lilian Cărăuș a fost eliminată din competiție. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Bollywood, Dans țigănesc, Folclor internațional, Salsa, Samba și Vals vienez. Perechea formată din Mihai Ristea și Luiza Comșa a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche:
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
citire sau tiraj (termenul vechi clasic). Sunt foarte multe tipuri de etalări, de la simpla extragere a unei cărți, la etalarea cu 10 cărți (Crucea celtică - cea mai cunoscută și mai utilizată), etalarea astrologică sau cercul celest (12 cărți) sau etalarea țigănească (21 de cărți) Cu cât sunt mai multe cărți atât mai complicată devine etalarea, deoarece informațiile trebuie conectate și armonizate , deși se obțin mai multe detalii. Pe de altă parte, chiar și o singură carte poate fi dificil de interpretat
Tarot () [Corola-website/Science/323885_a_325214]
-
timpului, populația localității a evoluat astfel: Conform datelor finale ale recensământului din 2011, în Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română ("81,5%"), existând totodată o importantă comunitate maghiară ("16,4%"). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești ("1,0%"), germane ("0,18%") și evreiești ("0,05%"). De asemenea, la recensământul din anul 2002, 655 persoane s-au declarat fără religie și 549 atei. În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
sanscrită și "dom" sau "dum" din indiana modernă. Numele țiganilor în primele documente românești figura ațigani care se pare că ar fi derivat din verbul din limba greacă veche athinganein (a nu se atinge). Limba vorbită de țigani este limba țigănească numită și romani. Ea face parte din ramura indo-ariană a familiei de limbi indo-europene. Există două curente principale cu privire la originea acestei limbi. Unu dintre ele susține că provine din partea de nord-vest a Indiei sau având origine dardică. Sampson, unul din
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
51 de tabere ilegale de romi au fost demolate, iar Franța a repatriat cel puțin 1230 de romi în țările lor de origine. Deși multe personalități din Bulgaria și România au subliniat faptul că valorile sociale și culturale ale comunității țigănești, înrădăcinate într-o tradiție milenară de nomadism, sunt specifice și diferite de cele ale altor comunități sedentare, precum cele bulgară sau română, deputatul francez Lionnel Luca, uitând că el însuși este de origine română (prin tată), a declarat în 2010
Expulzarea romilor din Franța () [Corola-website/Science/330006_a_331335]
-
aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către noi, l-am miluit cu deosebită noastră milă și i-am dat în țara noastră, în Moldova, satele anume Cornestii și Miclauseni și Lozova și Sacarenii și Vornicenii și Dumestii Și Țigăneștii Și Lavrestii și Sadova și Homicesti. Toate acestea să-i fie de noi uric, cu tot venitul lor, lui și copiilor lui, si nepoților lui, si strănepoților lui, si rastranepotilor lui și întregului lui neam, cine se va alege cel
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
Cortinarius caperatus, sin. Rozizes caperata din familia "Cortinariaceae" și genul "Cortinarius", al cărui nume este derivat din două cuvinte latine ("(" = cortină, văl și ' = ridat). El este o ciupercă comestibilă denumit în popor ciupercă țigănească sau văloasa țiganilor. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, crescând în grupuri sau cercuri de vrăjitoare pe soluri acide și nisipoase în păduri de conifere, mai ales sub molizi și pini, cam rar în cele foioase, în
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
în păduri de conifere, mai ales sub molizi și pini, cam rar în cele foioase, în locuri însorite de la deal la munte, din (iunie) iulie până în octombrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ciuperca țigănească a fost inițial descrisă de micologul suedez Christian Hendrik Persoon ca "Agaricus caperatus", în volumul 1 al operei sale "Observationes mycologicae" din 1796, până ce renumitul său compatriot Elias Magnus Fries a transferat specia la genul "Cortinarius" sub numele "Cortinarius caperatus
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
var. deschisă, "Leucocortinarius bulbiger", "Phaeolepiota aurea" sin. "Pholiota aurea"), parțial necomestibile (de exemplu "Cortinarius camphoratus", "Cortinarius variicolor", "Hebeloma laterinum" sin. "Hebeloma edurum") parțial otrăvitoare (de exemplu "Cortinarius traganus", "Entoloma sinuatum", "Gymnopilus penetrans", saprofit, "Gymnopilus spectabilis", saprofit, "Inocybe erubescens" tânără). Ciuperca țigănească este o ciupercă cu drag folosită în bucătărie. Înainte de preparare se recomandă îndepărtarea piciorului, acesta fiind cam fibros. Buretele se oferă pentru prepararea în legătură cu legume fine sau adăugați la jumări de ou, omletă precum sufleu sau folosiți pentru un foietaj
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]