392 matches
-
fugeau acele spaime, rămânea câte un răstimp numai freamătul greu de valuri al pădurii. Iar când venea vremea altui rând de țipete, Culi sta atent întăi la un țipăt care părea că se strecoară printr-un corn al ferestrei. Acest țiuit de strună era anume pentru dânsul. Îl asculta până ce covârșeau plângerile cele mari, care soseau învăluindu-se și învolburându-se. Viscolul a astupat drumul și cărările. Noroc că badea Toma apucase a aduce nanei Floarea - de la oamenii din vale - apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la întâmplare, se așeza cu fața la soare ori către valurile lacului și-i striga: „Fă dragoste cu mine!“. Toate în jur nu erau decât o adiere fără agitație și fantasme, ca un ocean de spumă invizibilă filtrând lumea întreagă. Lui îi țiuiau urechile de liniște și, ca întotdeauna, gândul îi zbura în altă parte, făcând asocieri livrești. Ea iradia de ceva imposibil de povestit. Și tot ce buzele ei rosteau, abia șoptit, părea fără legătură cu ce e în jur sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
imaginează ridicându-și șuvițele de păr care-i cad pe frunte cu mâna liberă și transpirată brusc de emoție, incapabilă să mai spună altceva, înainte ca aparatul automat să-i înghită toate fisele. Rămas în mână cu receptorul în care țiuie tonul, simte un gol. Până dimineață mai e mult. Până la trenul de la miezul nopții mai e mult. N-are cui telefona. N-ar suporta să se ducă la un cinematograf. Dintr-o plimbare nu s-ar alege cu nimic, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sau chiar rostogolirea ochilor în cap, o liniște părând că-l cufundă cu totul și dintr-odată, mereu mai adânc, într-un hârdău sau o peșteră fără fund în care își aude până și dorința de a respira, urechile îi țiuie preț de o clipă, apoi i se afundă cu dopuri de liniște, parcă ar pluti într-o lume ireală, cu zgomotele atenuate în baloturi de vată, încât zumzetul orașului din care venise, încă prezent în el, se filtrează, rămâne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu, sunt sătulă de muzică clasică, n-o mai suport, m-a dus unul odată la un concert și n-am făcut altceva decât să stăm să ne uităm cum scârțâia un boșorog pe scenă dintr-o vioară, mi-au țiuit urechile o zi întreagă după aia... Un casetofon n-ai? Nici mag? Prăpădit mai ești... Bine, fie, pune niște discuri, dar, te rog, fără muzică dintr-aia... Auzi, dragă, tu de ce nu-ți cumperi niște blugi? Știu pe cineva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nici un chef s-o facă pe adultul responsabil În acea seară, așa că Își luă halba de bere și se Îndreptă, cu pași ușor nesiguri, către jocurile mecanice. Un grup de polițiști stătea adunat În jurul unui joc video, care țipa și țiuia, dar Logan Îi ocoli și merse mai departe. Watson stătea de una singură, luptându-se cu unul dintre bandiți. Lumini intermitente se Învârteau Încontinuu În jurul ecranului aparatului, care țiuia și bipăia Întruna. O sticlă de Budweiser pe jumătate băută era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de polițiști stătea adunat În jurul unui joc video, care țipa și țiuia, dar Logan Îi ocoli și merse mai departe. Watson stătea de una singură, luptându-se cu unul dintre bandiți. Lumini intermitente se Învârteau Încontinuu În jurul ecranului aparatului, care țiuia și bipăia Întruna. O sticlă de Budweiser pe jumătate băută era ținută strâns În cealaltă mână, În timp ce Natsch continua să apese pe butoanele care licăreau, făcând imaginile să se succeadă cu repeziciune. — Pari fericită, spuse Logan privind cum pe ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
strânse, fața i se Încreți și deveni brutală, căci strangula un sergent. Logan apucă mâinle ce-i Încercuiseră gâtul, Încercând să le Îndepărteze, dar strânsoarea bărbatului era de fier. Deja lucrurile Începuseră să capete o nuanță roșiatică, iar urechile Îi țiuiau din pricina presiunii din capul său. Dădu drumul uneia dintre mâini, o strânse pumn și pocni cu putere lateralul feței lui Doug. Bătrânul se schimonosi, dar nu-i dădu drumul. Constorsionându-și fața, Logan repetă mișcarea, cu sângele din rănile lui Doug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să-i agraveze senzația de vertij. Probabil că erau o sută cincizeci, poate douăsute de metri, până jos de tot, la apa rece și neagră. Inima Îi bătea Încă să-i spargă pieptul, pulsând prin vene, făcându-i urechile să țiuie. La baza stâncilor era o cabană pătrățoasă de beton, nu departe de marginea apei. O lumină slabă, gălbuie, izbucnea printr-o feresatră crăpată Înainte să se estompeze. Întorcându-se, Logan o luă la fugă. Torța nu prea dădea un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mesei. Zăbovit-am apoi vreme îndelungată cu privirea pe deschizătura ușii dinspre chiler, cu gând ascuns că voi reuși să ațâț nerăbdarea ființei din umbră și voi vedea vreo mișcare. Nici un bâzâit de muscă, însă, nu a tulburat firea. Îmi țiuiau urechile de atâta liniște... În cele din urmă, m-am ridicat... mă așteptau cărțile... Citeam cu îndârjire, fiindcă altfel mă trezeam cu gândurile fugind spre chilie. Când soarele îmi făcea bezele cu ultima rază rămasă deasupra dealului din zare și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
polițiști făcuseră tufele una cu pământul, trecând la trunchiurile de pini: copacii erau scalpați de scoarță și perforați de gloanțe. Se dădu jos din mașină, își scoase revolverul din dotare și lansă șase gloanțe în întuneric. Ecoul făcea să-i țiuie urechile, iar praful de pușcă mirosea minunat. Încărcă iar și goli încă o dată pistolul de calibrul 38. Dincolo de colina din South Pasadena alte arme se descărcară, ca un lătrat în lanț al câinilor porniți pe ceartă cu luna. Mal încărcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tentativă eșuată de Încărcare a bateriei, În seara aceasta fac operația chiar din chilie, Întrucât avem curent la priză. Unul foarte oscilant, ce mi-ar fi distrus deja leptopul dacă nu aș fi avut inspirația să cumpăr o sursă UPS. Țiuie ori de câte ori se Întrerupe energia, dar lucrează bine, alimentând și protejând bateria, care Încet-Încet se Încarcă, ajungând la aproape 40% din capacitate. E bine măcar că am totuși o sursă de la care poate fi alimentată. 29 noiembrie 2012 Cu bateria trebuie lucrat
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
ne lovim, de un an și mai bine nu l-am văzut, n-a mai dat și el o bere cu bucurie, la o terasă... Să-i lăsăm un bilețel amendă pe parbriz, ho, taci cu tata și nu mai țiui că nu te-am violat, las’că-ți trece... Ia stai să te pipăi pe la capace, motorul e rece, dacă n-o folosește zilnic, dacă o fi furată, sedusă și abandonată?! O altă idee nașpa îmi trebuie. Explozivă, percutantă, penetrantă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o clipă. — și?... — și ce? — Păi, a ezitat el. Trebuie să știm ce... crezi. Nu i-a răspuns. La intrarea hotelului defilau limuzinele. Zgo motul neîncetat al motoarelor și gazul de eșapament i-au făcut greață, iar fluierele ușierilor Îi țiuiau În urechi și i sporeau Începutul de migrenă. Voia să plece acasă. El rămăsese tăcut și o privea. Margaret Își zise că era gata să stea acolo și toată noaptea În așteptarea răspunsului ei. În cele din urmă, el a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fără ajutor și toți bărbații din cartier să fie plecați în armată? Vi s-a întîmplat? Ei bine, cam așa eram eu acolo, cu "bunătatea" în mașină și cu inspirația fugită de acasă. Stăteam deja de douăsprezece minute. O Salvare țiuie în față noastră, nu cred că e salvarea mea. Aceasta ridică doar niște pasageri răniți. Cei din troleu s-au împărțit în două tabere: unii că ar fi de vină Daciile, alții că nesimțitul ăsta de vatman, sau ce-o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
lupți pentru umanitate.” O mare întristare îl cuprinde pe Doctor. Probabil că am atins o coardă sensibilă căci s-a înnegrit la față și-mi răsounde posac: „-Mă rog, poate cunoști tu un răspuns mai bun!...” Pasărea șarpe țipă. Un țiuit de înaltă frecvență care apasă timpanele atît de tare încît mă aștept ca, din clipă în clipă, să-mi curgă din urechi sînge. Din spital imaginea lui V. tînăr se vede pulsînd ca laminată de un stroboscop. Îl pierd cînd
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
o mică bucată din încrîncenare dispăruse, plecarea nu mai era necunoscută. Orientare corectă. Steag alb. Steag roșu. Mîinile căutînd locul potrivit pe mîner. Liniște. "Pe locuri..." Din nou frica aceea rigidă. Liniștea e atît de adîncă că încep să-ți țiuie urechile. Soare pătrunzător. "Fiți gata..." Întreaga lume tînjește după sunet. Pentru a elibera aerul după ce și-a ținut suflarea. "Start!" Sînt cinci sute de metri de la podul cu felinarele pînă la ușa din față a clubului, pînă la locul în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
a fost mai rău, când m-am văzut nevoit să împing cu o singură mână roțile căruciorului. Înainte de a ajunge la Bancă mi-am cumpărat noul model de cărucior cu baterii. Acum mai trebuia doar să suport sunetul ca un țiuit de țânțar pe care îl scotea mașinăria în care fusesem aruncat fără voia mea. Lipsa mâinii stângi trecuse neobservată, era ca și când absența picioarelor aducea de la sine și lipsa unei mâini, dacă nu a ambelor. Știam deja ce va urma. Mâna
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
La început te mulțumeai să îți ferești privirea, mai târziu ai început să ocolești zonele unde aveau loc defrișări. Imaginile erau crude și nimeni nu putea înțelege de ce seva rămasă pe cuțitele cu zimți era roșie. Sunetul de motor îți țiuia în ureche ziua și noaptea până când oboseala ajunse să doarmă în locul tău, în timp ce tu hoinăreai pe străzi ca să verifici dacă nu a dat rădăcini smoala turnată proaspăt pe străzi. Nu ai riscat niciodată pentru că știai să cumpănești bine, iar până la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
să iasă din bucătărie că altfel îl opăresc cu supa de pe foc! Aurora: Cum a reacționat Robo? Ela: Am avut impresia că l-a luat, așa, cum să zic o durere de cap; îi clipeau beculețele de pe cap, iar unele țiuiau. Aurora: Durere de cap?! Ela: De fapt nu o durere de cap ca a mea; parcă încerca să vorbească cu cineva și nu se înțelegeau. După căteva clipe s-a dus în grădină, unde a stat căteva ore privind cerul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la capitolul copii. Păi, bine, Dedițela mea, dacă așa ai fi avut de gând să procedăm, de ce nu mi-ai spus? Că n-ar fi trebuit să rămâi gravidă; și să aștepți ca el să miște... șiapoi... Și-apoi, ce, țiui, ea, nu sunt și alte soluții? Ce alte soluții? Alternative, ca, de pildă... Nici o alternativă! Ba da. Care? Avortul! Avortul, și gata: este și legal și În conformitate cu dorințele mele! Nu și cu ale mele. De ce nu? D’aia, că este
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Își Întindea cu lăcomie ciocul ca să apuce hrana pe care i-o va aduce În curând pasărea-mamă. Numai că de data aceasta pasărea-mamă era pasărea-tată și Încă o pasăre-tată neobișnuită, de sub pulpanele sale trei țevi de plumb Înroșite scoteau un țiuit de locomotivă, În timp ce pungile umflate În formă de clopote sunau din ce În ce mai dogit, gata-gata să-și reverse Întregul conținut peste cuibul ascuns În lanul văratic. Mașa se pregătea totuși să primească În cuibul ei zglobiu toate cele trei țevi umflate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
clipind în lumina puternică a farurilor. Bărbatul nu se poate să nu-i vadă. Șoferul nu se poate să nu-i vadă. Fata țipă: Vă rog. Țipă: Numărul mașinii... și e trasă înapoi înăuntru. Portiera se trântește și roțile demarează țiuind, lăsând în urmă doar sângele fetei și urme negre de pneuri. În rigolă, alături de paharele de carton de la fast-food, căzută pe jos în timpul încăierării, o ureche smulsă, palidă, în care scânteiază încă doi cercei de aur.. Abia în timpul micului-dejun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aceea și puțina energie pe care am desfășurat-o în această activitate. Ba am mai fost și bombardată psihotronic și paranormal și nu numai eu, ci și cei dragi mie. Vă dau un sfat: când simțiți că începe să vă țiuie o ureche sau chiar amândouă, încercați cât mai repede să le astupați și să alungați țiuitul, pentru că asta este clar manipulare psihotronică negativă. În toată această perioadă am avut doar două vise mai importante pentru mine: într-o noapte am
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și cu pereții coșcoviți. Constantin intră fără să bată. știa că Lilly nu încuia niciodată ușa. Voia să-i facă o surpriză. După strălucirea soarelui de afară, nu desluși aproape nimic în semiobscuritatea odăii. O tăcere adâncă și neagră îi țiuia în urechi. Spre dreapta însă ghici, vag, forma lavoarului de tablă. știa că e vopsit cu verde, că are pete de rugină... Apoi zări ligheanul alb și scaunul încărcat cu niște boarfe cărora nu le dădu nici o atenție. Curând, umbra
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]