367 matches
-
iștia de comuniști mă țineau singur în celulă și nu vedeam măcar soarele - luceafărul mamei lor de neoameni! Când m-o dus să muncesc la mină mi s-o părut că am înviat din morți. Crâșmarul a umplut din nou țoiul gol întins de Toaibă. Mă duc la locul meu, bade, că acolo pot să mă gândesc la orice în liniște. Numai să nu mă uiți... Nu avea grijă, că nu te las eu să stai însetat. Către seară au început
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îți tăia pielea obrazului. Pe nesimțite, ninsoarea s-a întețit încât totul s-a prefăcut într-un viscol năpraznic. Crâșmarul făcea ce făcea și mereu își arunca privirea către Toaibă, care, dus pe gânduri, sorbea din când în când din țoiul din fața lui. Când s-a lăsat noaptea - la cererea lui Toaibă - crâșmarul i-a umplut țoiul, dar i-a șoptit: Toadere, eu cred că îi deajuns cât ai băut astăzi. Ar fi bine să te duci acasă, fiindcă afară îi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un viscol năpraznic. Crâșmarul făcea ce făcea și mereu își arunca privirea către Toaibă, care, dus pe gânduri, sorbea din când în când din țoiul din fața lui. Când s-a lăsat noaptea - la cererea lui Toaibă - crâșmarul i-a umplut țoiul, dar i-a șoptit: Toadere, eu cred că îi deajuns cât ai băut astăzi. Ar fi bine să te duci acasă, fiindcă afară îi potop și alta nu. Viscolește de îți taie răsuflarea. Și ai de călcat ceva drum până
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
eu - cum să-ți spun să?... Ce aveai să-mi spui? Spune, că nu mă supăr. Că nu faci bine ceea ce faci. Adicătelea ce fac? Bei! Asta faci! Și bei prea mult! Mai bea omul, un pahar de vin, un țoi două de rachiu, da’ nu stă o zi întreagă în crâșmă! Hai mai degrabă în casă, să te încălzești, și om mai vorbi... Apoi mă gândesc că îi târziu și... Lasă, că altădată ai ajuns acasă și mai târziu și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cioarelor pe aiestea, Toadere. Mai bine spune mi de ce ai venit așa târziu astăzi? Apoi am avut și eu treburi pe acasă... Cum îți merge la slujbă? Bine, bade! Mulțămesc lui Dumnezeu. Îi bine când îi bine. Îți pun un țoi cu rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu s-a retras în colțul lui. A rămas lângă tejghea. A
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
merge la slujbă? Bine, bade! Mulțămesc lui Dumnezeu. Îi bine când îi bine. Îți pun un țoi cu rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu s-a retras în colțul lui. A rămas lângă tejghea. A ridicat țoiul și l-a privit în zare. Spre deosebire de altă dată, acum nu-i mai venea să-l dea peste cap. L-a dus
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu s-a retras în colțul lui. A rămas lângă tejghea. A ridicat țoiul și l-a privit în zare. Spre deosebire de altă dată, acum nu-i mai venea să-l dea peste cap. L-a dus la gură și și-a înmuiat doar buzele, rămânând cu țoiul în mână. Prispă privea la el curios
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui. A rămas lângă tejghea. A ridicat țoiul și l-a privit în zare. Spre deosebire de altă dată, acum nu-i mai venea să-l dea peste cap. L-a dus la gură și și-a înmuiat doar buzele, rămânând cu țoiul în mână. Prispă privea la el curios... Mă tem că astăzi nu ți-s boii acasă. Nu prea te trage ața la băut. S-a întâmplat ceva, Toadere? Nu s-a întâmplat nimic deosebit, bade. Nu am poftă de băut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că pofta vine mâncând? Ba știu, dar astăzi nu mă cheamă băutura și pace. Dacă astăzi nu ai poftă, atunci las o pe altădată, că n-o intrat zilele în sac. Într-un târziu a terminat de băut rachiul din țoi. A făcut-o în silă însă. Mai mult i-a ținut de urât crâșmarului. Cum s-a arătat primul mușteriu, Toaibă și-a luat bastonul și s-a îndreptat către ieșire. Toadere! N-ai uitat nimic? - l a întrebat crâșmarul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Tu nu știi că făgăduiala dată îi datorie curată? Ba știu... Atunci de ce îți calci cuvântul, Toadere? Te știu om gospodar și la locul tău... Păi un om la locul lui nu bea orice zeamă i se dă. Bea un țoi de rachiu bun sau un pahar de vin de soi. Ori nu bea deloc... Mai mult temei pun eu pe omul care nu bea deloc. Ba și pe cel care bea un țoi sau un pahar doar. Nimeni nu-l
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
orice zeamă i se dă. Bea un țoi de rachiu bun sau un pahar de vin de soi. Ori nu bea deloc... Mai mult temei pun eu pe omul care nu bea deloc. Ba și pe cel care bea un țoi sau un pahar doar. Nimeni nu-l iubește însă pe cel care bea până uită de sine și cade prin șanțuri... Până aici! Dacă am căzut în șanț, asta s-o întâmplat fiindcă am piciorul beteag. Și mai era și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe măsură ce trecea timpul, devenea altul... Când venea de la târg nu se mai repezea la blidar după sticla cu rachiu... Dacă ieșea în sat, mergea pe la crâșmă așa să mai schimbe o vorbă cu unul, cu altul... Prispă îi turna un țoi de rachiu care însă rămânea nebăut... Când ajungea la poarta Dochiței, se uita în ograda ei, doardoar a vedea-o. De ce? Nici el nu știa. Poate să-i mulțumească... Mai degrabă însă aștepta să-l întrebe ea cum îi merge
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
văzut și am visat: caii ce s-au întors la arat. Murim de două ori? În amintirea familiei Marin Ghiță din Bușteni Ce mult a trecut de când am ciocnit un pahar cu prietenul meu, bătrânul sticlar. Erau artă: vasele și țoiul cu acel gât subțire de mire! Sticlele rotunde, ovale, mai mari și mai mici se jucau în mâna lui ca niște pitici. Era un fel de Dumnezeu înfierbântat, în lumea lui de slavă, strălucitoare și suavă. Azi la cimitir eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
calea ferată, de câte ori fluieră trenul crede că e poliția și suflă în leul gonflabil. Acesta, în ciuda alcoolemiei ridicate, refuză să se înverzească, continuând să crească ca și ficatul fostului suflător în sticlă care, în urma disponibilizărilor, nu mai suflă decât în țoi, dorobanț, cinzeacă și alte unități metrice de măsurare a volumului. Vă întrebați, firesc, de unde bani pentru creșterea neabătută a leului?!? Simplu. Madam Pârțak a concurat la Festivalul Sufleurilor unde a cîștigat un binemeritat loc întâi, primind șase butoaie cu țuică
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o crâșmuliță taman când s-o cotigesc spre otogarî... Șî ci poati sî facî omu’ când mangosâta să așazî tam-nisam de-a 124 curmezâșul drumului? Am... intrat șî... nu m-o lasat sî ies pânî n-am golit vo... două-trii țoiuri di rachiu... (asta i-o spun eu așă...). Da’ eu am supt vo’... Cine mai știe? Ei! Aiasta-i. Ci sâ-i faci?...” Chiar așa: “Ci sâ-i faci?” O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ieșene. Fiindcă a venit vorba de pictori, am să-ți spun că Emanoil Bardazare a făcut un tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un țoi de rachiu... Atunci, s-o pornim către casă, fiindcă și mâine e o zi, vere. Drept grăit-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o parte în alta a încăperii cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul butoaielor pline cu vin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să ne așezăm la masă! Când s-au văzut cu ochii limpeziți de colb, au intrat în crâșmă și s-au rânduit în jurul mesei, fiecare la locul știut. Care se duce la Costache să-i spună să umple câte un țoi de rachiu? a întrebat moș Dumitru. Eu! a sărit Mitruță Ogaș, cel mai tânăr dintre cărăuși. Poate și mai mult - a vorbit cu subînțeles Pâcu din colțul lui. Adică cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
umple câte un țoi de rachiu? a întrebat moș Dumitru. Eu! a sărit Mitruță Ogaș, cel mai tânăr dintre cărăuși. Poate și mai mult - a vorbit cu subînțeles Pâcu din colțul lui. Adică cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie cât două și...tac mă cheamă - a precizat Pâcu. Să vedeți, oameni buni, cum vă face capul calendar după ce usucă vreo două țoiuri de rachiu și scoate fum din lulea de te îneacă - a răspuns moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu subînțeles Pâcu din colțul lui. Adică cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie cât două și...tac mă cheamă - a precizat Pâcu. Să vedeți, oameni buni, cum vă face capul calendar după ce usucă vreo două țoiuri de rachiu și scoate fum din lulea de te îneacă - a răspuns moș Dumitru dorinței lui Pâcu. Apoi dacă nu beau, nu am stuchit la torcătoare. Cum să vorbesc așa, pe uscat? Că voi știți una și bună: „Ce ne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu un suflet bun de să-l pui pe rană... Să vă pot vedea pe îndelete cum stați cu gurile căscate și ascultați polojăniile mele. Mitruță s-a învârtit ca un prâsnel și cât ai clipi s-a întors cu țoiurile pe care le-a așezat fiecăruia dinainte. Uite ce burduhos îi al matale, moș Pâcule. Da’ și gologani frumoși ai să scoți din pungă, nu numai luleaua. Să trăim, oameni buni! a ridicat țoiul moș Dumitru, cumpănindu-l în aer
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai clipi s-a întors cu țoiurile pe care le-a așezat fiecăruia dinainte. Uite ce burduhos îi al matale, moș Pâcule. Da’ și gologani frumoși ai să scoți din pungă, nu numai luleaua. Să trăim, oameni buni! a ridicat țoiul moș Dumitru, cumpănindu-l în aer ca și cum l-ar fi drămăluit. Să fim sănătoși, fraților! a completat Pâcu urarea. Au gustat cu fereală parcă, uitându-se din când în când la restul de rachiu rămas. In acest timp, în ușa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se uita la nimeni. Umbla numai cu ochii în zare. Privea undeva în depărtare, fără țintă. Parcă ar fi căutat sau ar fi așteptat pe cineva tot timpul. Nu vorbea mai cu nimeni. Dacă intra în bodega satului, lua un țoi de rachiu și se aciua la o masă lăturalnică. Lua câte o înghițitură și apoi, mângâind gâtul țoiului, între înghițituri, spunea parcă ceva. Dar cine știe ce? După o vreme pleca la fel cum o venit. Cu privirea rătăcită pe deasupra oamenilor și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi căutat sau ar fi așteptat pe cineva tot timpul. Nu vorbea mai cu nimeni. Dacă intra în bodega satului, lua un țoi de rachiu și se aciua la o masă lăturalnică. Lua câte o înghițitură și apoi, mângâind gâtul țoiului, între înghițituri, spunea parcă ceva. Dar cine știe ce? După o vreme pleca la fel cum o venit. Cu privirea rătăcită pe deasupra oamenilor și dus pe gânduri...Muncea de dimineață până seara în covălia lui de unul singur. Nu și-o luat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus în fața fiecărui cărăuș - ca de fiecare dată - țoiul cu rachiu. Abia le-a așezat pe masă, că moș Dumitru s-a și ridicat, cu țoiul în mână: Astă seară îi botezăm pe cei doi flăcăi ca tineri cărăuși. Ei dau de băut și de mâncare...Bine ați venit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]