4,028 matches
-
kilogram și o sută de grame, în două ore și jumătate? Petre Stanoievici: Da. Beți o sticlă de lapte, beți o sticlă de suc de un kilogram să vedeți cum vă balonați. Dar să bei alcool. Cât o fi fost țuica de fiartă și răsfiartă, să bei o asemenea cantitate într-un timp așa de scurt, nu e chiar un lucru așa simplu. Prietenul meu m-a întrebat de viață, m-a întrebat ce fac, cum mă simt. In prima mea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petre_stanoievici_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
fiecare trebuie să dăm socoteală pentru tot binele sau răul pe care l-am făcut în viață când am trăit în trup. Reporter: Cum ați înțeles lucrurile acestea știind că deja ați fost consumat un kilogram și o sută de țuică? Petre Stanoievici: - Era greu, era greu ... Abia așteptam să mă scap de acest fost coleg de-al meu. Incercam să i-o tai cât mai repede, să închei discuția cu el, că mă plictisea, mă enerva. Eram beat. Eram vioi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petre_stanoievici_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai dădea câte un chiot de suna valea, când în față îi apare un soldat, pe care-l ia la întrebări
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
cu o bicicletă de care era tare mândru. De fapt și bicicleta era mândră tare, dar parcă îi mai lipsea ceva! Și după ce i-am arătat eu bradul, cu care mă lăudam la toți, în timp ce ei savurau o ceașcă de țuică fiartă din producția proprie a bunicului, mie mi-a venit o idee: să împodobesc și bicicleta cu niște.... globulețe. Am adunat câteva de pe poalele bradului, însă, undeva, aproape de vârf , era un globuleț mai deosebit, pe care l-am vrut cu
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495138648.html [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
și dulci, cînd sînt coapte bine, din care se prepară cornata, o băutură ideală pentru digestie și pentru vitaminizarea organismului în primăvară și va începe culesul prunelor, pentru care s-au și pregătit butoaiele, ca să fie puse la macerat pentru țuică. Ceea ce mă miră cel mai tare e faptul că văgăunenii nu usucă prunele pentru iarnă și nici nu le afumă, cum fac gorjenii ... dar, mă rog, fiecare ținut cu obiceiurile lui. Viața, în regiunile de deal și, mai ales, de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
au distrat ca toți dracii și au scos ofuri de inimă acrită, pentru că izbugnea crunt din cînd în cînd acel țipăt bolnav de disperare: Of, viața mea! și se destupau alte sticle de bere și se umpleau alte pahare cu țuică, și din cînd în cînd se pomeneau morții mamei lor de nenorociți ... Da' cum să dai vina pe altul, du-ți necazul pe spinare, de la munte pîn' la mare, asta e soarta, gardul ține poarta! ... da' Alunică zis și Alu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
ce l-a făcut invidios pe Manolescu... În „Bărbat adormit în fotoliu”, povestește despre vizita cuiva, făcută acasă, unei foste colege de facultate, finalizată cu sex spontan, turbat în hol la despărțire, în timp ce soțul ei adormise în fotoliu după multă țuică. Ușa de la cameră era întredeschisă...În carte este prezentată ca povestea altcuiva, dar eu i-am scris într-un mesaj că sunt convins că era dânsul. În aceeași carte, scrie despre un incident „plăcut” din trolebuz. La o frânare bruscă
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
la laborator după cele douăsprezece ore de program, chiar foarte bucuroși că pot lucra suplimentar pentru că nu aveau bani nici de bilete la film, fură întâmpinați de nea Ilie, laborantul-șef, un tip de gașcă care funcționa pe bază de țuică și, normal, era șopteriul rectorului. Chestia cu țuica era ca și rezolvată! Bunicul lui Duță, om bazat pe aceleași principii de funcționare precum laborantul-șef îi trimitea, lunar, câte o damigenuță de trăscău ca nu cumva nepotul lui favorit să
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
chiar foarte bucuroși că pot lucra suplimentar pentru că nu aveau bani nici de bilete la film, fură întâmpinați de nea Ilie, laborantul-șef, un tip de gașcă care funcționa pe bază de țuică și, normal, era șopteriul rectorului. Chestia cu țuica era ca și rezolvată! Bunicul lui Duță, om bazat pe aceleași principii de funcționare precum laborantul-șef îi trimitea, lunar, câte o damigenuță de trăscău ca nu cumva nepotul lui favorit să fie nevoit să cumpere prostii de la alimentara (pentru
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
o damigenuță de trăscău ca nu cumva nepotul lui favorit să fie nevoit să cumpere prostii de la alimentara (pentru el încă nu se inventase mall-ul). Doar că Duță nu bea decât bere, și asta doar dacă era invitat, deci țuica bătrânului prindea de minune ca liant interprofesional. Cum măreața idee a rectorului fu rezolvată cu tot cu documentare cam în două ore, cei doi hotărâră că e cazul s-o mai lungească prin domeniul cercetării ca să le dea Aligatorul suma promisă. Prin
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
ștampilei. Eu de exemplu am primit o găleată de plastic la precedentele alegeri, dar a trebuit să o returnez deoarece, pe poză, sexul nu era unde trebuia să fie. Dar le-am făcut totuși în ciudă. Găleata era plină de țuică, cam poșircă, la primire. Am returnat-o însă goală. Sâc! Ce ne dă Domnul Dumnezeul Nostru ca să ne arate tuturor că suntem oițele sale dragi pe care le păstorește cu mare plăcere? Păi, așa la vederea oricărui votant, Dumnezeu ne
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
-i dă bani (poate și pentru că nu cere!) Dar se mai găsește câte un om milos și-i dă ba o gogoașă, ba un covrig, ba o pâine. Nu... lumea nu dă bani! Mai repede-ți dă de băut! O țuică, o bere... Da' nu bani. Stânsese niște bănuți, dar s-a-nbolnăvit Nicușor... I-a luat niște mâncarea mai ca lumea să se zdrăvenească, niște doctorii... După ce i-a trecut fierbințeala, Nicușor s-a crucit când a văzut că nu-l părăsise
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
La început s-a crucit! Cum să fii cioban la București? Unde să pască oile-n adunătura aia de case peste case, șosele și asfalt?. L-a dumirit că, nu în București ci lângă! După o jumătate de litru de țuică fiartă, era pe drum! El, Dănuț nu bea...Țuica aia, l-a tâmpit... Nici lui soră-sa nu i-a spus, pentru că știa că nu l-ar fi lăsat să plece! Dar a plecat, închipuindu-și că face un lucru
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
la București? Unde să pască oile-n adunătura aia de case peste case, șosele și asfalt?. L-a dumirit că, nu în București ci lângă! După o jumătate de litru de țuică fiartă, era pe drum! El, Dănuț nu bea...Țuica aia, l-a tâmpit... Nici lui soră-sa nu i-a spus, pentru că știa că nu l-ar fi lăsat să plece! Dar a plecat, închipuindu-și că face un lucru bun. Voia să strângă niște bănuți, să fie și
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Că binele trece-n fugă și răul parcă nu mai pleacă... Cei care îl vedeau ziceau că e soios din ce în ce mai mult, că umblă mai puțin și tace la fel ca înainte... Cred că mânca și mai puțin, uitase ce e țuica și învățase mestecatul de mămăligă... Stăpânul fabricii, Ilie, murise după izgonirea lui din sat. Pe Niță îl vedeam mai rar și îi furau fața brăzdată cu chinu de trup și suflet, iar zâmbetul îi dispăruse în părul alb și ne
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
asezonată cu mâncăruri specifice Văii Gurghiului: sarmale cu păsat, găluște, scorușe, iahnie de fasole, tocăniță de miel, tocăniță de vițel, boț, bulz, balmoș, mămăliguță, pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi tradiții etnografice, oferind o sinteză arhitectonică, culinară, ocupațională, artistică, a unui mod vechi de viață, adunând fii ai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
multă mâncare și mult prea mult vin. Dar nu regretăm nimic, pentru că toate au fost absolut delicioase și, trebuie să recunoaștem, mai bune ca ale oricui din familiile noastre. ÎNCEARCĂ @ CASA ARDELEANĂ E musai să începeți cu niște aperitive și țuică. Noi recomandăm pâinea de casă cu pastă de jumări, pâinea prăjită frecată cu usturoi și unsă cu grăsime de rață și, evident, clasica salată de vinete. Poate chiar și niște șoric. Cereți și câte o ciorbă de perișoare sau de
Casa Ardeleană by http://www.zilesinopti.ro/articole/10988/casa-ardeleana [Corola-blog/BlogPost/100839_a_102131]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
este chemat la oficiul poștal care deservea și cariera de piatră, căci „mandatul i se întorsese fără nici o explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
deservea și cariera de piatră, căci „mandatul i se întorsese fără nici o explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat de la carieră...» (p. 68). Numărul eroilor
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat de la carieră...» (p. 68). Numărul eroilor nic-țic-uani „de excepție“ și al problemelor dure de viață ale acestora se
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Veruca din sforăit, fiindcă probabil visa, ca mai mereu, că o aleargă nebunul de Mighel prin fâneață. Se duse afară, se spălă cu apă rece din găleată, se mai învârti puțin, de colo-colo, coborî la beci, scoase un clondiraș de țuică și niște murături, ca să nu muncească oamenii pe inima goală, apoi dădu de mâncare la păsări, chiar și la porc, la vite, da’ cu ochii numai la poartă era, să nu cumva să vină lucrătorii și să nu-i audă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
odihnește, da’ voi de la drum... băgă el una mai usturată, așa ca să se vadă că... Numai că, flăcăii, foarte puțin atenți la vorbele de duh ale gazdei, căzură pe scaunele puse în jurul mesei de sub salcâm, atacară cu nădejde sticla de țuică, ba, chiar și murăturile, evident fără să se sinchisească de cratițele trântite în bucătăria de vară de doamna Veruca și nici de drăcuielile aparent fără adresă, deocamdată... Sinceri să fim, buna doamnă se prinsese că se cam petrece oarece, însă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
să fim, buna doamnă se prinsese că se cam petrece oarece, însă nu aflase ce, deoarece, distinsul soț era încă foarte, foarte secretos, reflex al îndelungaților ani de slujbă. - Văleiii, neni Aristicî, ni sî făcu, bre, o foami di la țuica asta a matali, di nu mai putem țâni niși țâgara-n gurî, da’-mi-te lopata, sau șfredelu’, spuse maestrul fântânar Lică, acela care de fapt, dar și de drept, conducea, conform tradiției, întreaga procesiune. Fu rândul lui Aristică să blesteme și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]