309 matches
-
culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare frecvent și biscuite (vezi motorul de căutare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
case și să privească cum toți copiii au pornit la colindat. Dar iarna poruncește și vântului să nu contenească, să fie aspru și răutăcios. Vântul, aflat în stăpânirea ei, îi face pe plac și în nopțile reci, cu tăcere de țurțuri, numai el îndrăznește să strige, să cheme, să plângă ca să fie auzit. Iarna, vremea este rece, cerul uneori este senin dar alteori este întunecos. Omătul este strălucitor și imaculat. Codrul tace, animalele stau ascunse prin grajduri și așteaptă hrană de la
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ea să crească Iar eu chiuind de bucurie Repede m-am îmbrăcat Și-am pornit fără oprire Sus pe deal la derdeluș Să mă dau cu sania.” BUCURIILE IERNII Iată a sosit iarna cea geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Zăpada are grijă, de sănătate pământului, acoperind și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
spațiile grandioase, asemenea unei catedrale gotice, cu orgi de piatră și arcuri ascuțite, figuri Închipuite de oameni și animale (pasărea kiwi, devenită simbolul Noii Zeelande, elefantul și cămila, reptile), traversăm spații mai Înguste cu stalactite și stalagmite, adevărate perdele de țurțuri de calcar, migălos dantelate, de picătura implacabilă a timpului, pentru a ajunge În locuri adumbrite de unde din tavan străluceau luminițe fosforescente asemenea unor făclii. La Început am crezut că ne aflam În fața unui miraj optic, până ce ghida maoră, o tânără
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
neliniștitoare, pentru ce a făcut Homo sapiens tot drumul acesta extraordinar de la atomul inițial până la materia cenușie?!!... Totul este alb Împrejurul nostru și omătul cade neîncetat, ca și când ar vroi să ascundă orice urmă de verdeață. Brazii 574 sunt acoperiți cu țurțuri, atmosfera Încărcată cu negură și soarele s-a ascuns nu știu unde, pentru ca să nu-i degere nasul. Spectacolul e frumos, dar Îmi place a-l admira de după geamuri, pe când focul pâlpâie În șemineu și ceaiul aromat de plante de pădure mă Îndeamnă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ne-am Îmbolnăvit. Într-o cameră vecină era un om care a murit, iar când a murit noi ne-am mutat În locul lui, pentru că unde stăteam noi erau niște condiții infernale: ușa deschisă, era un frig cumplit, pe ușă erau țurțuri de gheață... Cămăruța celui care a murit era mai adăpostită și ne-am mutat acolo cu Încă o familie de trei persoane - deci eram noi patru și Încă o familie de trei persoane... Acolo ne-am făcut o plită mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul înghețat, lucios cu reflexe alb cenușii. Sălciile de pe mal au țurțuri. Cineva trece pe lângă mine și se miră, disimulat, că nu am altceva mai bun de făcut decât să stau în frig cu brațele sprijinite de balustradă și să privesc pe râu în jos. Întinderea de gheață mă face să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de aici, sunt împărțiți între dorința de autenticitate și nevoia de asimilare. Sau se încorporează, și atunci își pierd originalitatea, sau trăiesc numai între ei, și atunci suscită ostilitatea. Un arab creștin prea bine asimilat se poate topi ca un țurțure de gheață în apă, cum a fost nu demult cazul, la noi, cu israelitul asimilat. Copții egipteni iau Biblia în sensul propriu al termenilor, așa cum iau musulmanii Coranul, iar papa lor, Shenuda al III-lea, le interzice enoriașilor săi să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nour negru și posomorât care a venit ca un balaur asupra noastră și ne-a închis vederile din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și alt nour proaspăt, mai negru, mai posomorât, năvăli asupra noastră sub care iarăși ne făcurăm nevăzuți; apoi un al treilea, un al patrulea și așa necontenit la scurte intervale unul după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dinte, ba chiar ne rupeam câte un picior. Dar niciodată nu a fost vreo plângere pentru aceste accidente. Nu era nimeni vinovat. Doar noi înșine. Mâncam tot felul de bazaconii: un colț de pâine, un biscuit, o ciocolată, ba chiar țurțuri de gheață. Beam Cico sau tot felul de băuturi pline de zahăr și carbohidrați. Dar nu aveam niciodată probleme cu greutatea pentru că ne petreceam toată ziua afară jucându-ne și alergând. Ne strângeam câte 4-5, ne cumpăram împreună o sticlă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că înaintează; în realitate însă, executa mișcări circulare, îndepărtându-se foarte puțin de la drumul arhicunoscut. Răsuflarea caldă a organelor olfactiv și bucal au topit toată zăpada abătută cu dușmănie spre fața mamei. Solidificarea zăpezii topite s-a finalizat într-un țurțure mare cât un morcov, asemănător celor ce se formează la streșinile caselor. Dar mama nu simțea și nici nu avea cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nepotul meu Siegfried ne duceam cu sora sau cumnatul la săniuș, ulterior când am mai crescut, mergeam singuri și în fiecare an tot mai departe de casă iar când reveneam acasă eram uzi la picioare, cu ghetele înghețate și cu țurțuri de gheață la pantaloni, de la genunchi în jos. Aventurile de iarnă s-au întețit când la un crăciun am primit fiecare, adică eu și Siegfried câte o pereche de schiuri. Atunci am devenit teribiliști. Asta a fost la crăciunul din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei să exploreze mormanele pufoase și netede de zăpadă care vara erau ronduri cu flori. Nu ne-a lăsat să umblăm pe sub sistemul de țurțuri uriași ca tuburile unei orgi, agățați de streașini și strălucind magnific În lumina soarelui palid. Și a respins, considerând-o nedemnă, una din distracțiile mele preferate (născocite de Miss Robinson) - să stau Întins pe burtă pe o săniuță căptușită cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o cu tata și un anume Volgin - ultimul și cel mai prost preceptor - schiind pe pământul Îngropat sub zăpadă din jurul moșiei, sub un cer albastru intens, aproape violet. Bătrânul nostru prieten ne invitase În locuința lui din clădirea școlii cu țurțuri atârnați de streșini, la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui surâzătoare și Încântarea splendid simulată cu care tata a Întâmpinat un fel de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se verifică în nostalgia statornică de mare și de spațiul exotic, în călătoriile lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese "à la recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se plecau, pe întuneric, în bătaia vântului care mă biciuia. Drumul nu se mai termina. M-a așezat în fața sobei și mi-a pus mâna pe frunte. Era îngrozitor de rece și aveam impresia că din pricina ei mi s-au făcut țurțuri la cap. Am vrut s-o dau la o parte, dar simțeam că-mi vine rău dacă-mi ridic mâna. — Ai febră mare, zise ea. Unde naiba ai fost și ce-ai făcut atâta vreme? Am vrut să zic ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dată în viața mea am simțit părerea de rău că nu sunt pictor!...” Când Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
casa scării și a bătătoarelor de covoare. - La ascensoare: înlocuirea geamurilor, globurilor, becurilor, oglinzilor și a covoarelor din material plastic din cabine. C. Alte lucrări de întreținere. - curățirea jghiaburilor și a burlanelor de frunze și noroi; curățirea de zăpadă și țurțuri de gheață a acoperișului, jgheaburilor și burlanelor; curățirea de zăpadă sau alte materiale depuse pe terase, luminatoare sau curți de lumină; protejarea teraselor și acoperișurilor ca urmare a montării antenelor individuale de radio, televiziune. 10) Chiriașul este obligat la repararea
INSTRUCŢIUNI nr. 33.110 din 3 august 1968 privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat şi normele de repartizare, între locatarii principali, a cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şi reparatie a locuinţelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
electrice. Alte obligații ale chiriașului: - repararea sau înlocuirea instalațiilor speciale: frigorifice, iluminat ornamental, ventilație etc.; - întreținerea și repararea ascensoarelor de persoane și materiale; - repararea, inclusiv resamotarea crematoriilor; - curățirea de frunze și noroi a jgheaburilor și burlanelor; curățirea de zăpadă și țurțuri de gheață a acoperișului, jgheaburilor, burlanelor, teraselor, curților etc.; - curățirea și desfundarea canalelor pentru evacuarea gunoaielor, curățirea și ungerea ghidajelor, platformelor și vagonetilor pentru evacuarea gunoiului; procurarea, repararea și revopsirea recipienților de gunoi; curățirea crematoriului și a dispozitivelor de ardere
INSTRUCŢIUNI nr. 33.110 din 3 august 1968 privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat şi normele de repartizare, între locatarii principali, a cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şi reparatie a locuinţelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
de săpat, toți așteaptă să fie alertați de Am care pândea din copaci sosirea lui Jack. Jujunga cântă la instrumentul lui, Gentilomul țintește cu cuțitul câte o frunză rătăcită, iar Mira sparge cu sabia stropii de apă care picură din țurțuri. La un moment dat, Am dă semnalul, comunicându-i telepatic lui I apropierea lui Jack. Toți se reped în ascunzișurile lor, I șterge urmele și începe așteptarea. După un timp, apare și Jack. Lupta se desfășoară fulgerător, în intervalul necesar
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
comunicându-i telepatic lui I apropierea lui Jack. Toți se reped în ascunzișurile lor, I șterge urmele și începe așteptarea. După un timp, apare și Jack. Lupta se desfășoară fulgerător, în intervalul necesar unei picături să cadă jos de la un țurțure al streșinii. I apucă sabia lui Jack cu lanțul, dar Jack o trage spre el, o taie, îl taie pe Jujunga dintr-o lovitură, se ferește de cuțitele Gentilomului și îl taie și pe el, parează atacul Mirei spărgându-i
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]