719 matches
-
capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i-a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce în ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
despăgubirile pe care statul trebuia să le plătească ca urmare a rechizițiilor făcute pentru front. La 15 august 1916, Regimentul 7 Racova nr. 25 trece Carpații prin Trecătoarea Oituz, avându-l ca port drapel pe veteranul de la Plevna, plutonierul Constantin Țurcan. Alături de el, au luptat și sergentul Tănase Tătărășanu, Spiridon Dimofte, Gheorghe Chirilă, Gheorghe Costan, Ion Panaite, Gavril Huștiu și Gheorghe Oprișan. Povesteau cum au participat cu caii proprii dați de părinți pentru satisfacerea stagiului militar și, în continuare, pentru război
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut Între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, Însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce În ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
e ea dacă nu proba că un Dumnezeu nici mort nu se poate odihni în lume și, că el, orice om ce nu mai este om?"30. În gură lui Cioran, o mărturisire de acest fel este surprinzătoare, spune Nicolae Țurcan, "nu numai fiindcă se arătă admirativa față de Dumnezeu-Om, ci fiindcă (...) admirația se extinde și asupra creștinilor, a acestor neoameni incapabili de odihnă în lume".31 Într-o lume a derizoriului, Dumnezeu, nemulțumit de creația să, și omul părăsit se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a însoțit turmă". Nu este grav a nu crede în Dumnezeu, dar este foarte grav a nu te preocupă de existență lui. Nu poți trece indiferent pe langă Dumnezeu, spune Cioran. O altă negație a lui Cioran, așa cum spune Nicolae Țurcan? "Este de-ajuns o infimă părticică de lumină pentru a schimba negația în contrariul sau, disperarea în lumina finală, amărăciunea în picătură de miere spirituală. Mierea pustnicilor din deșert, care nu mâncau îndeobște decât lăcuste și suc de spini..."57
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
invariabila într-o lume sortită din start eșecului. Lipsa de credință îl ispitește mai mult decat entuziasmarea în fața puținelor dovezi pe care le oferă religia, pe care nu o acceptă, pentru că nu a descoperit-o prin efort propriu. Spune Nicolae Țurcan: Îndoindu-se de propria revoltă pe care o consideră "o credință pe care o îmbrățișez fără să cred în ea", precum altădată Stavroghin, personajul dostoievskian, Cioran nu este sigur nici de "nepăsarea față de mântuire", căci spune: "dacă aș fi sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ajunul morții, numai că el știe că dincolo nu îl așteaptă Dumnezeu, ci că va reveni la liniștea pe care omul a avut-o înainte de experimentul eșuat al divinității. Aici apare încă o dată a câtă oară?, cum ar spune Nicolae Țurcan în opera citată "contradicția că exces" la Cioran: el blasfemiază viața, dar nu o părăsește, ba chiar o iubește profund, în secret, așa cum se confesează lui Noica: "Să nu spui nimănui, dar iubesc viață". Cioran este un hedonist al ideii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din engleză în spaniolă de Eduardo Goligorsky, Ed. Pablo Alcover, Barcelona, 1987. SORA M., Cioran jadis et naguere, suivi de Entretien a Tübingen, Paris, Ed. De L'Herne, 1988. ROSSET, C., La force majeure, Leș Édition de Minuit, Paris, 1983. ȚURCAN, N., Cioran sau excesul că filosofie, Limes, Cluj, 2008. VARTIC I., Cioran, naiv și sentimental, Apostrof, Cluj, 2000. ALTE OPERE CONSULTATE ANTELO R., Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. ASTURIAS
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 124. 26 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas,1998, pp. 155-156. 27 Emil Cioran, Cartea amăgirilor, p. 77. 28 Ibid., p. 78. 29 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, p. 69. 30 Ibid., p. 87. 31 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul că filosofie, Ed. Limes, Cluj, 2008, p. 207. 32 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, p. 78. 33 Lev Șestov, Apoteoza de temeiuri eseu de gandire adogmatica, Humanitas, 1995, p. 123. 34 Emil Cioran, Căderea în timp, Humanitas, București
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
essay/ 218102/index.html. 51 Richard Reschika, Introducere în opera lui Emil Cioran, p. 41. 52 Cioran și exilul metafizic, pag. Internet. 53 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 160. 54 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 65. 55 Nicolae Țurcan,Cioran sau excesul că filosofie, Lumes, Cluj, 2008, p. 227. 56 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, Paris, 1997. 57 Nicolae Țurcan, op.cit., p. 239. 58 C. Noica, comentariu inserat pe coperta cărții lui Cioran, Revelațiile durerii, Eseuri, Ed. Echinox
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
53 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 160. 54 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 65. 55 Nicolae Țurcan,Cioran sau excesul că filosofie, Lumes, Cluj, 2008, p. 227. 56 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, Paris, 1997. 57 Nicolae Țurcan, op.cit., p. 239. 58 C. Noica, comentariu inserat pe coperta cărții lui Cioran, Revelațiile durerii, Eseuri, Ed. Echinox, 1990, prefață de Dan. C Mihăilescu. 59 André Malraux, Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 187. 64 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 344. 1 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, p. 128. 2 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 270. 3 Arthur Schopenhauer, Aforismos sobre el arte de vivir, p. 13. 4 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul că filosofie, p. 114. 5 Emil Cioran, Căderea în timp, pp. 137-138. 6 Pascal Quignard, op. cît., p. 129. 7 Ibid., p. 134. 8 Ibid., p. 135. 9 Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, Humanitas, 1996, p. 63. 10
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
53 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 54 Orlando Barone, Diálogos Sábato-Borges, Emecé, Buenos Aires, 1982, pp. 16-165. 55 Ibid., p. 167. 56 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 57 Nicole Parfait, Cioran ou le défi de l'être, pp. 70-71. 58 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul că filosofie, p. 220. 59 Platon, Dialoguri, referință Internet:http://es.wikipedia.org/wiki/Plat%C3%B3nhttp: //es.wikipedia.org/wiki/Discusi%C3%B3n:Plat%C3%B3n. 60 Emil Cioran, Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tăuraș la îngrășat, 10-20 oi, o scroafă cu 10-12 purcei și un porc la îngrășat, 40-50 păsări, un cal de muncă, uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre din aceste
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
din jurul comunei trăiau odinioară multe animale sălbatice între care ursul și lupul, mai există în prezent vulpile, porcii mistreți, căprioarele, iepurii, veverițele, bursucii. Dintre animalele domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru tracțiune, oaia țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și la Hudești-defrișarea masivă a falnicilor păduri care au rămas spre vestul comunei și înspre Prut. Partea dinspre nordul satului Vatra a fost acoperită de pădure, la fel partea dinspre nordul satului Lupeni a fost acoperită de pădure,apoi Dealul țurcanilor, Rotunda și chiar Valea Bărăncii de o parte și de alta a drumului ce leagă Baranca de centrul comunei. Pe o hartă de la 1915 se vede clar că pe aceste locuri au existat păduri. Satul Alba a fost așezat pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
perioada aceea, au intrat în stăpânirea spătarului Mihalache Costache, descendent al lui Lupu Costache. O altă variantă, asupra numelui satului, după spusele unor bătrâni, este aceea că s-ar trage de la locul numit Lupărie între râpile din Carieră și Valea țurcanilor unde își făceau vizuini lupii care noaptea porneau în haite și atacau gospodăriile populației din partea de nord a satului Lupeni. Părerea mea este că prima variantă este mai plauzibilă. Manolea (La Manolea)-denumire dată de ceilalți locuitori din satele comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spune în Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se găsește mult vânat ca: porci sălbatici, căprioare, vulpi, iepuri etc. Moșia se mărginește cu Darabani, Concești, Gârbeni, Havârna, Mlinăuți, Suharău, Comănești, Oroftiana
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Dumitrașco 162. Ștefan cumnatul lui 163. Gavril Mitrofan, neputincios 164. Eftimie Caproș 165. Timoftii fiul Ignătioaei 166. Istrati holtei cu mamă 167. Gheorghie,ciobotar, văduv 168. Toader, văduv 169. Simion, rus 297 297 170. Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]