6,958 matches
-
și mizerie - ce nu deranjează pe nimeni în România - a devenit marca distinctiva a unei țări lăsate de izbeliște de iresponsabilii săi conducători. Că întotdeauna, la capitolul acesta, trebuie evocat dl Emil Constantinescu. Mi-am cumpănit bine gîndurile înainte de a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație de la Cluj" nu găsesc. Spun așa-zisa pentru că, pînă în clipa de față, nici unul dintre cei denunțați drept semnatari ai documentului n-
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
asta e dragoste?/ Răsăritul acesta își va schimba vreodată culorile?/ (La terre est bleue comme une orange)/ Un barbat fumează pe balcon./ La o mie șase sute de metri de el,/ în diagonală,/ peste blocuri,/ o femeie se răsucește încă în așternut./ Oare asta e dragoste?" E dragoste, dar nu e literatura (bună). În rest, cartea lui T.O.Bobe, intitulată perfid Bucle, se citește cu încântare. Teodor Hossu-Longin, Crima și alte povestiri, București, Editura Cartea Românească, l998, 136 pag. T.O.
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
atîta tot... Pentru România, n-are să facă America război Rusiei!! Numai românii, în naivitatea lor, cred că țara lor e buricul pămîntului". Și a avut dreptate. Pînă la urmă, anglo-americanii au recunoscut legitimitatea alegerilor și, cu asta, lințoliul s-a așternut peste țară. Dar mai speră, și în septembrie 1946, în posibilitatea declanșării unui război al anglo-americanilor împotriva sovieticilor, singura posibilitate de a desfereca destinele țării. Își încheia, totuși deznădăjduit, jurnalul pe anul 1946 cu interogația tulburătoare: "Iubitul meu neam, încotro
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Jela, cînd ipoteza d-sale mi se părea acceptabilă. Este cinstit așa. Nu pretind că judecățile mele ar fi infailibile. Deosebirea dintre mine și unul din colaboratorii numărului din Jurnal, al cărui nume m-am jurat a nu-l mai așterne pe hîrtie, constă în aceea că eu admit a greși și retractez în vreme ce colaboratorul cu pricina se socotește pururea infailibil. Problema importantă, care se desprinde din paginile Jurnalului, este însă altă: nu atît a adevărului despre Caraion, ci a oportunității
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
tinerețe. Cum, de altfel, și mărturisește Obradovici, în ceea ce putem deopotrivă consideră o profesiune de credință și o "punere în abis" a românului: "Dar eu, care mă consider romancier de profesie, din cu totul alte motive m-am apucat să aștern pe hârtie această poveste. Bănuiesc, încă nu sunt convins, că operațiunea această ține de literatură și, deopotrivă, de geologie. De aceea, n-am avut altă soluție decât aceea de a încerca să reconstitui, în secțiune, straturile depuse de-a lungul
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
pe care ți le împărtășește, precum și generozitatea și delicatețea unui bărbat seducător. M-am simțit răpită de Făt-Frumos, cînd, la Stockholm, după spectacolul naționalului craiovean cu Titus Andronicus, am fugit în mare taină la Radu Penciulescu acasă. Mi s-a așternut la picioare o împărăție dirijata de o comunicare spirituală tihnita și profundă, amețita de aburii unui vechi Armagnac. A rămas, ca la Proust, madeleina mea. Discursul de la Casandra, de mulțumire pentru titlul acordat, m-a emoționat și m-a pus
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
Gheorghe Grigurcu Nerecurgînd la vers, precum, de pildă, Joachim Du Bellay, în ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
timp. Am fost, ca să spun așa, "însărcinat" cu Marlengia, unul dintre romanele mele, vreo 30 de ani. Subiectul cărții m-a chinuit ani și ani, la fel ca și altele, și numai când totul era copt în capul meu îl așterneam pe hârtie. Imediat ce intram în vacanță, începeam să scriu. Dacă se terminau cursurile la ora 11, la ora 13 eram deja la masa de scris. Ce idei te-au chinuit ca scriitor, ce-ai urmărit prin scrisul tău? Direcția ideilor
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
putea să nu mai existăm. Poate aici vor fi asiatici sau africani, cine știe, sau chiar englezi... depinde cum va evolua lumea. Ce tip de filosofie te-a dominat ca om și ca scriitor? Tata îi spunea simplu: Cum îți așterni, așa dormi. Destinul omului depinde foarte mult de el însuși și apoi de evenimente. Cu popoarele, lucrurile sunt mai complicate. Există popoare care nu și-au putut decide soarta lor, au decis alții pentru ele. De exemplu polonezii, trăind între
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
de cel care-l făcuse complice la un jaf, e arestat, dar va fi eliberat printr-un joc al sorții. Destinul intervine și în cazul corpolentului om de afaceri (același masiv Greenstreet), ajuns în pragul falimentului și al sinuciderii: ziarul așternut pe jos pentru a nu murdări podeaua cu sînge conține anunțul cu lozul cîștigător! Știrea remontează personajul supraponderal, care se precipită în apartamentul eroinei somînd-o să-i avanseze partea sa de bani și, în urma unei altercații, o ucide cu statueta
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
alte avantaje folositoare. Doru al nostru, însă, vizitîndu-l la minister și purtînd o lungă convorbire, nu acceptă nimic, trăind după pofta inimii sale și a destinului său. Important e faptul că, repede, peste visările politice idealiste de odinioară s-a așternut uitarea, înlocuită fiind dar practicismul vieții aride. Din păcate, și acest poate cel mai relevabil roman din ciclul romanesc al lui Galaction, e tezist, lungit locvace peste măsură, aglomerat cu fragmente din jurnale intime, lungi epistolare. G. Călinescu are dreptate
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea Izei). Sufletul țărănesc al poetului se pronunță astfel în grafia lui aspră, parcă săpată în lemn, așternînd ornamente macabre. De reținut că nici măcar motivul femeii, îmbietor prin excelență, nu apare ca un triumf al senzualității, ergo al impulsului vital. E introdusă aci o scenă de "banchet al cerșetorilor" care devastează un magazin, la sosirea unor mărfuri rare
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
acest roman, pentru că el ar putea fi considerat un poem în proză. De fapt, pretextul narativ chiar este un poem în proză. Cartea începe cu o istorisire tulburătoare: autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit de zăpadă, zgomotul cîinilor și al pasului pe pămîntul înghețat, acea așteptare calmă și
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
agonic dă glas unei frustrări la un mod absolut, se pune, hotărît, sub emblema damnării. Specificul său îl reprezintă respingerea oricărei medieri, a oricărei departajări morale. De unde un discurs dur, compact în natura sa rebarbativă, ca un pat de fachir, așternut cu ascuțișuri de cuie. Atenția cititorului e orientată, clipă de clipă, spre performanțele negației, căci ansamblul e țesut cu minuție, întreținut cu surprizele imagistice ale sarcasmului: "Cunoașteți imaginea: poetul lîngă zidul orașului./ Ne-a fost strecurată în toate cărțile. Toate
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
Ei cîștigă pîinea noastră cea de toate zilele.// Cartea noastră cea de toate zilele/ dă-ne-o nouă astăzi..." (Tatălui meu). Iată și un peisaj al Chișinăului, care, spre deosebire de cel propus de Leo Butnaru, se compune din notații ale concretului, așternute cu o aparentă seninătate, metaforizant-constatative, în afara unui aparat de sancționare: "Nicăieri nu se cos atîtea rochii de vară/ nu se coc atîția struguri nu ard atîtea punți./ Nicăieri nu vei întîlni un soare atît de punctual/ numai el nu întîrzie
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
este "la noblesse faite homme"", scria B. Gavoty, 12) și: "Eu îl așez printre cei mai mari compozitori contemporani" (19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
printre care și Europa. Într-una din zile, pe cînd Europa se juca laolaltă cu prietenele sale, Zeus, zărind-o și căzîndu-i față cu tronc, s-a transformat într-un taur alb și, cu prefăcătoria de rigoare, i s-a așternut Europei la picioare. Căpătînd curaj, fecioara i s-a urcat în spinare, iar zeul, în travestiul taurin, o rupse la fugă peste cîmpuri, apoi se azvîrli în mare și înota, în pofida strigatelor disperate ale Europei, pînă-n insula Cretă, unde mai
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
finețe de Eugen Uricaru. Sandro, cum i se spune în Italia, își dorește la un moment dat, intens, să ningă în Italia încinsă de soare pentru a-și alină dorul de munții înzăpeziți din România. În loc să ningă - pe pamant se așterne cenușă rezultată din erupția unui vulcan. În felul acesta se sugerează insațietatea iubirii de țară, imposibilitatea de a stinge această iubire printr-un simulacru. În român există și un român de dragoste - pentru Marină, în care Alexandru Bota identifica particularități
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
nimic: "De-aceea mă las în seara aceasta sfârtecata de fructe/ tu scrii la o masă aplecata puțin spre infern/ salța vulpea albastră din ochii tăi/ spre desișuri abrupte/ unde pletele-mi lungi că o moarte/ pentru dragoste ți le aștern." (Vulpea albastră) Descoperirea suferinței Ca document sufletesc, poezia Denisei Comănescu înregistrează momentul trecerii de la ingenuitatea unei fete care încă se joacă cu păpușile la luciditatea unei femei mature. Este o trecere bruscă și într-o oarecare măsură dureroasă. Noaptea magică
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
ni se pare o nedreptate strigătoare la cer că opera postuma a lui Dan Constantinescu să rămînă necunoscută. Poemele inedite și cele șase mostre din Lao-Tse publicate acum în "Arhipelag" ne fac să cerem editorilor să pună capăt ingratei uitări așternute de atîția ani pe numele unui scriitor de valoare. Dezmințiri, fereli și controale Într-un interviu acordat ziarului ZIUA, ministrul Justiției, dl Valeriu Stoica declară următoarele despre Corneliu Vadim Tudor: "Minciună și calomnia fac parte din arsenalul politic al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
această sexualitate densă, ca o descătușare orgiaca ămpinsă dincolo de marginile firii), se ăncheagă ăncet-ăncet din poveștile celorlalți. Zorii alburii ai unei noi zile se ridică deja peste Tanger...A mai trecut o noapte, poate a 1002-a... Cel care a așternut pe hartie această poveste respira alături de noi. Și va continua să scrie, fără ăndoială, conștient că aceasta e singura șansă de a ănsela Timpul, cel mai crud dintre sultani... Tahar Ben Jelloun, Noaptea greșelii, Editura Univers, preț neprecizat
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat conțin în ele un dar, mai rar, de a prilejui să se aștearnă pe hîrtie observații mai grele... Cum a fost cunoștința cu unul din cele trei clopote ale catedralei, - cel mai mare avînd diametrul de doi metri. Aceasta s-a petrecut în anul 1985, în luna lui mai. Revin asupra episodului, copleșitor
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Two Smoking, Little Voice) oferă spectatorului român o imagine destul de exactă a cinematografiei britanice actuale, văzută mai ales prin vârfurile sale. Este o performanță care, desigur, ar trebui repetată și cultivata și an cazul altor cinematografii europene. De altfel, pe când aștern pe hârtie aceste gânduri, primesc - prin é-mail - nominalizările pentru Premiile filmului european - ai căror câștigători vor fi anunțați sâmbătă 4 decembrie a.c. la Teatrul Schiller din noua capitala a Germaniei - Berlin. Le citez, ca posibile sugestii de titluri pentru posibile
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
a creației ei: "Nu scriu, de altminteri, decât când vine. Aștept să se ănchege viziunea panoramica a cărții... Astăzi, ănainte de a scrie, văd integral. Am avut, astfel, ăn față arhitectură complecta a celor patru române ănainte de a le așterne pe hârtie. an momentul scrisului, nu m-a interesat niciodată altceva decât veridicul. Poezia, romantismul dispăreau dintrodată an față paginii albe. Nu fiindcă le-aș disprețui, dimpotrivă. Socoteam ansa că ele aveau o realitate a lor, alta, care trăia independent
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
potențează satisfacția reîntâlnirii. Mass-media sudează planurile gândirii și le întrerupe cu pauze rezonabile de respirație. Ea creează o comoditate a gândirii. Răspunsurile par satisfăcătoare. Starea de spirit echilibrată alternează între satisfacție și așteptare. Așteptarea unui lucru destul de cunoscut. Timpul se așterne la picioarele noastre căci este bine ritmizat și programat. Prin această se evita întrebările neliniștitoare și conceptele "tragice". Vedeta răspunde prin surîsul ei la toate întrebările existențiale. Odată cu ea și noi... pentru că o iubim, așa cum ne iubim pe noi înșine
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]