910 matches
-
ghete mici, Rupte sunt și peticite cum le-au căpătat sărmanii, Mama zi de zi oftează căci ar vrea să îi încalțe Cu mai bune și mai groase, însă nu-i ajunge banii... Tremură ușor copilul și din nou focul ațâță, Murmurând o rugăciune învățată de la buna, E târziu și-afară ninge, totul e lipsit de viață... Pe fereastra de la drum palidă pătrunde luna... Dar deodată latră câinii, vântul nu mai bate-n ramuri... Pași ușori se-aud în tindă parcă
MINUNEA LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372949_a_374278]
-
viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămâtul anunțând parcă potopul. Unde-s vremurile-n care fugeau toți din turme mieii Către școala cea din sat, unde-or fi învățăceii? Drumul astăzi este gol, doarme somn de moarte
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
domnesc peste ei”. Încă din Eden omul a vrut să ajungă MARE ca Dumnezeu. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 3. Tâlharul Baraba în loc de Mântuitorul Hristos. (Marcu 15.11-14) “Dar preoții cei mai de seamă au ațâțat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. Pilat a luat din nou cuvântul, și le-a zis: "Dar ce vreți să fac cu Acela, pe care-L numiți Împăratul Iudeilor?" Ei au strigat din nou
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
without planets, without stars and without comets ... there, where the only reign is that of the CROSS, the Southern Cross! RUGA Trei flori, o porumbița, iarbă verde ... O, Doamne, dă-mi măcar doar câțiva ani în dar! Dar dă-mi ațâți câți se cuvine să-mi pot vedea nepoții mari, să pun un pas pe Lună, de care-mi este dor și unul col' pe Marte și-apoi pot să... mor! În timpul viitor, arată-mi Universul și-arată-mi calea bună ce duce
MICUL UNIVERS / THE LITTLE UNIVERSE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345881_a_347210]
-
-și taie venele cu o lamă de ras, după ce a reușit să se încuie în baie, Zenovia își salvează nu doar onoarea și puritatea corporală, ci și liniștea conjugală a căminului abia întemeiat în condițiile din ce în ce mai dure ale tranziției ce ațâță instinctele cele mai animalice ale bipedului ce continuă să-și zică om. Discreția și ingeniozitatea cu care luminoasa Zenovia rezolvă tranșant acest incident năbădăios îl va coborî, mai ceva decât un duș rece, pe Ionuț cu picioarele pe pământ și
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
fântână sau înhamă încă calul care nu era chiar domol ci avea unele năravuri, apoi putea muncii ore în șir la grădina sau la parcela de la marginea satului. Bunica însă era mai slăbită de anii de viață și greutăți, crescuse ațâți copii iar acum nu se mai ocupă decât de mâncare, curățenie și păsările din curte. Mă bucurăm atunci cand bunicul mă lua cu căruță fie la moară, sau la o coperativa, însă cea mai mare bucurie o aveam atunci când mergeam cu
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
49 Azi am colindat tainica pădure trează am văzut cum mugurul dorinței durează, Lianele îmbrățișau copacii, ca în basm Făpturi noi se desprindeau din ele, fantasm. 50 Am străbătut apoi în zori câmpia Și-am întâlnit acolo lanul, via Îmi ațâțase pofta cu-a ei struguri mi-am amintit atunci, aprinsele ruguri. Terra: 51 Iar ai plecat... Te caut pe orbește Nu te găsesc și simt că spaima-mi crește Din dulce somn înrourată m-am trezit Iubitul meu, iarăși m-
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
ascunse se-avântă Și zgârâie lumina într-atât: Fața icoanei e calmă și sfântă - Mintea îi țâșnește pe gât. Soarta mea, în ce joc te avânți? Mi-e viața un singur minut... Nici într-o cursă să nu mi-o ațâți - Nici în viitor, nici în trecut. Am consumat tot cerul ochilor tăi, Am deschis văpăile mâhnirii... Fapta singură înaintează întâi Apoi își altoiesc spinii în noi trandafirii... Referință Bibliografică: Pe treptele Guvernului / Renata Verejanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
e uimire. Prin nisip, pietriș de glume Tălpile își strigă urma - Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în spate... SUB SEMNUL EXCLAMĂRII Ațâță îngerii, ei se rețin în mine... Și gura îmi aprinde - falnic rug, Gonește-mă din zilele divine - În tine vreau să intru ca-ntr-un jug. Și voievozii țării, a mirare, Sub semnul exclamării să mă țină În pieptul clipei
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
acolo. Colonialiștii ăștia își cam fac de cap.” „Simt că sunt în viața. Noaptea, înainte să adorm, parcă le aud strigătul sugrumat de dor, iar când ațipesc, plutesc până în inima tribului și mă arunc în dans cu ei în jurul focului ațâțat cu multă trestie uscată.” „Frumos vis, Juma!”, mi-a zis zâmbind, „E frumos ce visezi, dar știi că pământul nu vă mai aparține. Acum tot ce-a fost al vostru e exploatat de belgieni.”„ O fi pe hârtie al altcuiva
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Hindușii consideră ritualul focului fundamental, simbolizând, după Pierre Grison, focurile lumilor: terestră, intermediară și cerească, adică, focul obișnuit, trăsnetul și soarele. Buddha - spunea același specialist în civilizațiile Extremului Orient, P. Grison în Dicționarul de simboluri, îl considera cunoaștere și iluminare „ațâț în mine o flacără ... inima mea e vatra, flacăra este sângele meu îmblânzit. ” Bachelard privește simbolistica focului ca o prelungire prin ardere a luminii. De fapt o sărbătoare a Luminii. Este acea lumină care scurtează noaptea hibernală și prevestește durerea
SIMBOL SI SĂRBĂTOARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346768_a_348097]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > MONITOR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Certitudine Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
2. "De ce am tăcut atâta vreme ?" 3. " Cine a delapidat Revoluția ?" 4. "Oare vom auzi că în România va exista democrație de tip occidental când va face plopul pere și răchita micșunele ?" 5. "Ce se întâmplă cu noi ?" 6. "Români ațâțați împotriva românilor, muncitori ațâțați împotriva intelectualilor, la ce pot duce aceste sfâșieri și convulsii ?" 7. " Cine sunt cei care organizează discordiile, ura ? Și de ce ?" 8. "Vreți să simțim iarăși gustul minciunii ?" 9. Vreți să reînvățăm să ne "descurcăm", să reînvățăm
NIHIL IN INTEGRUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346910_a_348239]
-
o tentație și o seducție, fiindcă, așa cum spunea Democrit, “Cuvântul este umbra faptei “. Poetul, autor a 22 de volume, apărute în țară, în Serbia și Chișinău, are o forță lirică destul de vibrantă și o frazare a discursului deosebită. Viziunea personală, ațâțată de pulsiuni tumultoase, este indiscutabilă și ea poate fi sesizată întâi de toate în felul de a se raporta la realitate: “Caut prin universal minții,/ veșnicia,/ acum când fac/ eforturi caudate/ să mă apropii de legend/( ... ) “(Caut), poezie ce poate
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
criterii precum egoismul și exploatarea ființei umane, îmi spun ce mare diferență între cele două lumi, cea existentă în care noi trăim astăzi și cea așteptată prin credință. Uneori mă gândesc cum poate iubi Dumnezeu un păcătos ca mine, dar ațâți și ațâți oameni ce au caractere cu mari diformități morale? Aici este puterea iubirii, a tainei evlaviei ce ma depășește însă vreau din toată puterea ființei să-ți împărtășesc minunățiile visului meu. Însă înainte de orice trebuie să citești mai bine
VISUL UNUI IDEALIST de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348488_a_349817]
-
egoismul și exploatarea ființei umane, îmi spun ce mare diferență între cele două lumi, cea existentă în care noi trăim astăzi și cea așteptată prin credință. Uneori mă gândesc cum poate iubi Dumnezeu un păcătos ca mine, dar ațâți și ațâți oameni ce au caractere cu mari diformități morale? Aici este puterea iubirii, a tainei evlaviei ce ma depășește însă vreau din toată puterea ființei să-ți împărtășesc minunățiile visului meu. Însă înainte de orice trebuie să citești mai bine zis să
VISUL UNUI IDEALIST de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348488_a_349817]
-
își pleacă și mai mult chipul îndesându-și protector gâtul la adăpostul gulerului. E îndârjit. Nici ploaia, nici vântul, nici umezeala, nici întunericul, nimic din toate acestea nu-l pot abate din drumul său - să se întoarcă, din contra îl ațâță și îi strecoară speranța - O să se termine toate, cu bine!. Acolo, în cătun, îl așteaptă: fratele, copilăria și casa părintească. El - veșnicul pelerin, iar ele - reperele lui statornice, răbdătoare. Cunoaște iluzia vremurilor și neputința sa umană, dar știe că orice
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
un fel de revoluție muta și fără violență prin care fiecare transmitea că îi detesta pe cei de la putere, că nu crede o iota din doctrina socialismului multilateral dezvoltat și măcar dacă nu se poate lupta cu monstrul să-l ațâțe, să-i pocnească o sinceră palmă că în acel stupid joc „baza”, urmând ca atunci cand monstrul se întoarce, să se uite în jur așa că în copilărie, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ne-am culcat într- o seară pe la
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
mai ești, moșule! Mă întorc în cabană să-i liniștesc pe băieți, problema lor era rezolvată, doar că trebuia să mai aștepte un pic. Ies afară și aduc un braț de lemne și nu mi-a fost prea greu să ațâț focul în sobă, mai ales că băieții se și apucaseră să sufle în tăciunii încă nestinși, iar lemnele mele au picat la timp. Fetele ar fi vrut să se descalțe de ghetele lor ude, dar în încăpere era încă frig
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > OCHII TĂI... Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ochii tăi cu jocuri și cu iz lunatic, îmi ațâță focuri și fior simpatic. Surâs necontenit picură din tine; ce flăcări ți-a menit sângele prin vine? Obrajii în contur freamătă visare; fărâmă de jar pur arde-n sărutare. Și patimi păgâne culege-o dorire, și-o rugă anume, fără
OCHII TĂI... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376006_a_377335]
-
tine; ce flăcări ți-a menit sângele prin vine? Obrajii în contur freamătă visare; fărâmă de jar pur arde-n sărutare. Și patimi păgâne culege-o dorire, și-o rugă anume, fără învoire. Ochii tăi cu jocuri freamătă visare; îmi ațâță doruri, grabă-n sărutare. Referință Bibliografică: Ochii tăi... / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
OCHII TĂI... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376006_a_377335]
-
inimăSe frământă serileSă-și verse ofulUrgieSolar prăbușitZăpada zace horcăindRăsadul verde...... XXI. MONITOR, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012. Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului ... Citește
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru dreptate și viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru pământ și flori; candoare și credințe statornicite-n taină, umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]