388 matches
-
Ștefan Cantacuzino, zâmbind acru, se ridică de la locul său, aplecându-se luă scrisoarea și pe măsură ce avansa cu lectura scrisorii glasul îi devenea tot mai subțire, aproape pițigăiat. Tatăl său, fostul mare stolnic, își făcea de lucru cu capul bastonului de abanos cu care își ajuta mersul chinuit de podagră și de greutatea trupului mult prea îngrășat pentru un bărbat de șaptezeci și cinci de ani. Alături, fostul mare spătar Mihai, cu fața palidă încadrată de barba căruntă aproape albă, privea zâmbind spre voievod
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și dai, cu aceeași măsură? O frunză purtată de vânt se așeză în părul Armancăi. Bart întinse mâna să o ia și un val de emoție și de căldură îl cuprinse. Cât ar fi vrut să mângâie pletele acelea de abanos, cât ar fi vrut să mângâie obrazul Armancăi!... Păpușa de carton Amintirile își au rostul lor în viața orișicui. Într-o zi, când Arm de-abia îi călcase pragul și îi dăduse de veste că urma o nouă serie de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu déjà vu, dar nu am spus nimic. Acolo sus pășeam și parcă am intrat deodată în alt timp, în altă dimensiune. Mă vedeam femeie matură, îmbrăcată într-o rochie albă, de stofă groasă, lungă, cu părul lung și negru, abanos, și la o gleznă cu brățară. Căram ceva, o greutate pe cap, și în jurul meu zburdau mulți copii, toți cu hăinuțe de stofă albă, tunși foarte caraghios, cu breton, toți foarte veseli și vorbăreți. Am văzut totul foarte clar, mai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toată disperarea celor doi, și sărutările sunt fierbinți, toride. Le simt fierbințeala din exterior, detașat... ...În alt flash m-am văzut seara, pe nisip, undeva lângă o mare, aceeași Armanca cu fuste lungi și cu bluziță albă, cu părul de abanos și revărsat pe umeri, cu brățări la mâini și la glezne, dansând cu alte fete lângă un foc. Dincolo de foc este El și amândoi ne privim în tăcere, arzând de dorința de a fi unul în brațele celuilalt. Ne desparte
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
îmbătrânească singur, chiar dacă nu găsise încă perechea ideală, Liviu își construise o vilă în Drumul Sării, mare, încăpătoare, o casă pentru o adevărată familie. Pe Arm o cunoscuse la o prezentare de modă și fusese fascinat de pletele ei de abanos, care se revărsau mult peste talie. Prietenul lui, care-l târâse la prezentare, grand conaisseur, îl avertizase că Arm era o fată foarte serioasă. Dorind neapărat să o cunoască, se interesase mult și într-un final reușise să pătrundă într-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe numele fetelor, pentru studii și pentru a le construi mai târziu fiecăreia câte un acoperiș deasupra capului. Liviu privi poza de pe noptieră, poza pe care o lua cu el întotdeauna în călătoriile sale de afaceri. Arm, cu pletele de abanos revărsate pe umeri, cu una dintre fustele ei lungi și crețe și cu nelipsita brățară la glezna dreaptă, o ținea pe Mădălina în brațe, iar Crăița râzând cu toată fața făcea cu ambele mâini semnul victoriei. Poza era făcută în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lichidul acela negru pe gât, avea totuși o calitate: era ud. Apoi m-am dus întins în parc și am căutat o bancă undeva, la umbră. Era una singură, și pe ea stătea o superbă brunetă, cu părul de culoarea abanosului și cu tenul ca laptele. Mi-am cerut permisiunea de a mă așeza lângă ea și ea a fost de acord, schițând un surâs de giocondă și săgetându-mă scurt cu ochii ei minunați, negri, cu ape albăstrii, probabil mi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
NĂSCUT ÎN SFÎNTUL ORAȘ MECCA PE 17 FEBRUARIE 1877. La Început i se păru că se strecurase cineva În cameră. Dar când se Întoarse, văzu că nu era nimeni. ― TATĂL MEU ERA ALPHONSO, UN BĂRBAT DIN TRIBUL SHABAZZ, NEGRU CA ABANOSUL. PE MAMA MEA O CHEMA BABY GEE. ERA CAUCAZIANĂ, O DIAVOLIȚĂ. O ce? Desdemona n-auzea prea bine. Și nici nu putea localiza vocea. Acum părea să vină din podea. ― TATĂL MEU A CUNOSCUT-O PE DEALURILE DIN ESTUL ASIEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mine“, mi-am spus. Începusem din nou să plâng. Am Încercat să mă opresc. Ștergându-mă la ochi, m-am Învârtit prin birou și, până la urmă, m-am trezit În fața uneia dintre miniaturile cu moguli. În rama lor micuță, de abanos, două siluete mici făceau dragoste. În ciuda efortului pe care Îl presupunea activitatea aceea, chipurile lor păreau liniștite. Expresiile lor nu arătau nici tensiune, nici extaz. Dar, normal, nu fețele mi se păreau partea cea mai interesantă. Geometria corpurilor amanților caligrafia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
arăta mușteriilor locul de unde cântărețul mușcase din masă. Zaraza fu arsă la crematoriul "învierea", care atunci se afla undeva în preajma gropii Tonola. Asistase o mare de oameni în lacrimi, nu și Cristian Vasile. Pe drumul spre crematoriu, mărețul dric de abanos sculptat, tras de cai mascați, vădea prin geamurile de cristal o frumusețe de femeie cu ochii deschiși, căci pleoapele cu gene lungi nu vroiseră să coboare cu nici un chip peste ochii negri ca zmoala. Cenușa fetei umplu o urnă ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-i spuie ceva... simțea că pe gura lui se însăila o întrebare, care părea să spună: ”Fată frumoasă, de ce ești tu atât de fermecătoare ?!”, dar se temea să-și ducă gândul la capăt. Cu părul ei negru și lucios ca abanosul, și bluzița de borangic peste trupul pietros, cu umerii poleți de soare, sânii înalți, sus pe frucă pieptului, coapse trufașe... ți se năzărea că a coborât de pe soclul ei, Statuia Victoriei de la Samotrache. Neam de gruzin de la poalele Caucazului, corcită
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu mulți ani în urmă. Era înaltă, trupeșă, cu sprâncene subțiri frumos arcuite, ochii mari, vii, frumoși și umezi, de culoarea murei coapte, nasul mic, puțin cârn, buze frumoase, bărbia energică, iar fruntea albă, înaltă și boltită. Părul, de culoarea abanosului, îl purta strâns pe ceafă, legat într-un coc mare și greu. Avea brațe puternice și mâini delicate.Intreaga-i făptură emana o sănătate robustă. mistică. Nu numai că era foarte frumoasă, dar avea și un mare farmec, care atrăgea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
spună nici un cuvânt, o pereche de pantofi și dispăru învăluit într-o ceață groasă. Nu se dezmetici bine, cu pantofii în mână, că din ceață apăru o făptură fragilă și gingașă, ca o floare de păpădie. Avea părul negru de abanos, ridicat într-un frumos coc sus pe ceafă, și o față albă ca marmora, sprâncene frumos arcuite, cu un năsuc mic și buze roșii, vioaie și totuși molatecă, îmbrăcată într-un capot argintiu de mătase natural chinezească cu flori mari
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de la magazinul Muzica, aștepta pe holul apartamentului, ridicată în picioare și sprijinită de peretele de la bucătărie. Arăta ca o placă de lemn furniruit într-un cafeniu foarte lucios, cu ape plăcute, din care ieșeau, înduioșător de pure în albeața și abanosul lor, clapele, așezate pe două rânduri. Era cam ora două după-amiază când cei doi bărbați, unul înnebunit de emoție, celălalt cu o mutră de înmormîntare, cărară orga la parter și o sprijiniră de caroseria crem a Daciei 1300. Instalarea dură
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
eu încă nu întrebuințez pe Irina - cum făcea conița odinioară cu face-à main-ul - ca pe ceva din nefericire indispensabil pentru alte lucruri importante, dar chiar se pare că mă uit la acele lucruri numai ca să utilizez sticluțe cu bețișor de abanos și cu fundulețul de mătase la capăt!” Iulian Băicuș a asociat în studiul său Dublul Narcis acest face-à main cu ochelarii care apar în textul lui Proust. Dincolo de efectul involuntar comic pasajul pune în evidență absența tratamentului dialogic al personajului
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
bucată de acelea din caiete pentru amatori. Cântecul avea oboseli și stingeri grațioase, opriri și reluări de fraze. Cântecul muri într-o notă, semn că se vestise prezența lui Felix. Pascalopol apăru, în mână cu flautul ca un sceptru de abanos și îmbrăcat într-un greu chimono de mătase albastră, brodată cu balauri. Era impresionant. Moșierul vorbi de una, de alta și se vedea că voia să ajungă undeva fără să se bage de seamă, fără solemnitate. Zise, în cele din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu schim base mai nimic, pentru că Yvonne era un copil cuminte și, dacă nu avea voie să atingă ceva, știai sigur că n-are să îl atingă. Se uita în oglindă, o oglindă înaltă până la plafon, cu o ramă neagră de abanos, cu sidef încrustat în măsuța toaletei și împrejurul sertarelor ; ape roz, ape bleu vert făcea sideful în penumbra camerei, o lumină ștearsă, ușor gălbuie intra prin ferestre. Yvonne fusese totdeauna un copil cuminte, care nu scosese ochii păpușilor și nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
minuscul pîlpîie numărul nostru de acasă. — Bună, zic, apăsînd pe verde. Hei ! aud vocea lui Lissy. Eu sînt ! Ia zi, cum a fost ? Lissy e colega mea de apartament și cea mai veche prietenă. Are păr des și negru ca abanosul și un IQ de vreo 600 și e cea mai drăguță ființă de pe pămînt. — A fost un dezastru, spun supărată. — Ce s-a Întîmplat ? N-a ieșit afacerea ? — Nu numai că n-a ieșit afacerea, dar l-am udat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
împotriva lor, doar că nu se aștepta la așa ceva. Și, odată ce se obișnuise cu el, a putut să vadă dincolo de culoarea lui și să observe că el chiar arăta bine. Și asta era puțin spus. Era un prinț impunător din abanos, cu piele fină și lucioasă, întinsă peste niște pomeți oblici, ochi migdalați și șuvițe împletite subțire care se opreau deasupra maxilarului. Mergea de parcă dansa și mirosea a soare. Pauline mai bănuia - deși nu fusese niciodată capabilă să articuleze asta conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sex non-stop cu minuscula Mai. Iisuse, tânji ea, cât își dorea să facă sex... Cu Jack. Sau cu Oliver. Cu oricare dintre ei. Cu amândoi... Mintea ei fu invadată de imaginea corpului ferm al lui Oliver, care părea sculptat în abanos, și această amintire o făcu să geamă cu adevărat. Se uită la ceas. Din nou. Șapte și jumătate. De ce nu trecea odată ziua asta? Apoi a auzit soneria și inima îi sări în gât. Ar fi putut fi Jack, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de data aceasta, competentă și profesionistă, a Consiliului Județean Suceava. Un eveniment de suflet și prin ospitalitatea bucovineană la ea acasă, prin miezul dulce al plăcintelor poale-n brâu, prin gustul afinelor de pădure conservate în licoarea tradițională de culoarea abanosului. O întâlnire specială, dar fără accente patetice sau verdicte ce ar fi împiedicat dialogul. Scriam, în octombrie trecut, o scrisoare către ”românii de departe”, scrisoare căreia i-am dat forma unei declarații politice. Acum, am avut ocazia să-i ascult
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
bagaje. Pentru moment, s-au instalat În mai multe camere la hotelul Colón, În Plaza de Cataluña, așteptînd să achiziționeze o locuință adecvată gusturilor și apetențelor lui Jausá. Nimeni nu se Îndoia cîtuși de puțin că servitoarea - o frumusețe de abanos Înzestrată cu o privire și o talie care, potrivit cronicilor de societate, provocau tahicardii - era În realitate amanta și călăuza lui Întru plăceri ilicite și inefabile. Calitatea ei de vrăjitoare și făcătoare de farmece venea ca un adaos. Numele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
praștie, nu? se înveselește Pusio. Vittelius încuviințează, vădit amuzat de entuziasmul lui can did. În acest moment, instructorul răcnește din nou: — Unde ești, bă, ăla cu șiragul de pizde atârnat de gât? Ia fă-te ncoace! Uriașul cu piele de abanos se execută cu promptitudine. In structorul îl cântărește critic din priviri și se întoarce spre procurator: — Cu cine să-l pun? Caută din ochi omul potrivit, dar nu-l găsește. — Mi-ar mai trebui încă unul la fel, murmură. — Da
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Malerick porni cu băgare de seamă pe coridor, ghidându-se după sunetul televizorului care se auzea din sufragerie, și pătrunse într-o cameră mică și întunecată, în care majoritatea spațiului era ocupat cu o pianină Kawai pentru copii, de culoarea abanosului. O partitură cu multe adnotări pe margine stătea deschisă pe pianină. Numele „Chrissy” apărea din nou, scris pe coperta partiturii. Malerick avea cunoștințe superficiale de muzică, dar, frunzărind partitura, își dădu seama că piesele păreau destul de dificile. Poate că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și dramatice, pe care vinul băut le făcea și mai grăitoare. Fesele mari ale judecătorului Mierck se revărsau de pe scaunul său de vânătoare, un trepied din piele de cămilă și lemn de abanos care făcuse o impresie puternică printre noi primele dăți când îl scosese - îl avea din colonii... petrecuse trei ani urmărind hoți de găini și de grâne prin Etiopia sau ceva de genul ăsta. Îl plia și-l deschidea fără încetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]