26,173 matches
-
o predispoziție naturală pentru demonstrația, aproape didactică, a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare ale fondului nostru sufletesc cu întregul său spectru de sensibilitate. IV Posibilitatea participării neîngrădite la acest spectacol ingenuu, absența oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Légitime défense, tipărit în revista "La Révolution surréaliste", în decembrie 1926) la o broșură semnată A.D. (alias Pierre Naville), care punea în chestiune tocmai fragilitatea acestei comunicări, Fondane îi sesizează contradicțiile, cu începere chiar de la sloganurile suprarealiste ce proclamau libertatea absolută a spiritului. "Alipindu-se celei de a III-a Internaționale după programul marxist - scrie el -, acceptând o altă experiență, un alt destin al spiritului decât cel trăit de suprarealism - nu va fi obligat el, oare, să-și scoată pălăria în fața
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
În eseul dedicat maestrului său în Conștiința nefericită, ce urma să apară în 1936, din care tocmai am citat, el scrie: Nimic din ceea ce este istoric nu are dreptul la conceptul de adevăr etern, iar rațiunea și cunoașterea, deși stăpâni absoluți, nu sunt, la urma urmei, decât moduri ale acestei istorii". Și, ceva mai departe: "Omul să fie restabilit în totalitatea sa; să nu se mai numească 'gândire' ceva ce îl ucide, ci numai ceea ce îl face să trăiască; cunoașterea să
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
pe verticala sensibilității. Totul prin concursul unor factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei "pioșenii absolute", al unei "provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
cărțile mai vechi (în care erau probate, demonstrativ, felurite rețete narative, de la thriller-ul gotic la povestirea de aventuri), și pentru acest roman ilustrat cititorul își poate alege cheia de lectură în funcție de gusturi, instrucție și posibilități. Însă acum - în premieră absolută - provocarea pe care o lansează Eco cititorului (ce poate fi mai ademenitor decât o "carte cu poze"!) pare să aibă în subtext o miză de alt gen (ce poate fi mai tentant pentru semiotician decât o carte în care "dialoghează
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
ar fi înțeles ce s-a întâmplat cu Blaga. între lumea liberă și lagărul socialist, incompatibilitatea istorică a fost atât de mare, încât, după părerea mea, n-a mai existat nici o posibilitate de a comunica, dinspre Est spre Vest, experiența absolută a terorii totale". "Poetul-vieții-mele" Extremistul de centru Radu Cosașu îi consacră lui Geo Dumitrescu rubrica din Dilema veche (nr. 43/2004), înlocuind necrologul în a cărui "urgență" nu s-a putut înscrie cu un inspirat portret literar. Liniile portretului se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
modelul însuși care devine peste noapte, dintr-un reper eroico-metafizic, o biată caricatură, obiect al unui spectacol degradant și inutil. Monumentul public și instituțiile ierarhice Dacă spunem, la capătul acestei radiografii, că spațiul artei noastre monumentale este stăpînit de sindromul absolutei dezordini, încă n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
așa am fost întotdeauna: la 1921, când B. Fundoianu biciuia provincialismul și spiritul servil-imitator, la 1934, când Eugen Ionescu ne descria drept o cultură minoră a falselor căutări și a falselor probleme, la 1982, când Ioan Petru Culianu vitupera sterilitatea absolută a creației postbelice. Cu un cuvânt dur, am fi o cultură second-hand. O construcție minoră, incapabilă să atingă maturitatea - nici ca proiect, nici ca valoare. Pentru H.-R. Patapievici, tragedia culturii din România se datorează înseși originii sale: ea n-
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
și ironiei. în mentalitatea kitsch-ului totalitar, omul care (își) pune întrebări este dușmanul nr. 1. Cuvintele (limba de lemn) ascund contrariul lor, urîtul și tristețea poartă masca frumuseții și bucuriei, zîmbetul și cîntecul devin la fel de obligatorii ca și certitudinile absolute. Dacă ar fi să dau o definiție kitsch-ului politic, aș spune că este vorba de orbirea reală, simulată sau impusă în fața realității și manipularea acesteia în așa măsură încît să se excludă din sfera ei tot ce ar putea
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
omogen, imanent. Scriitorii sînt valoroși în măsura în care sînt capabili să nu refere la un Ťdincoloť, ci să absoarbă ca semn orice transcendență. Este un travaliu cît se poate de actual, dar imposibil de dus la sfîrșit. Ieșirea în decor nu este absolută, expresia nu poate fi convertită în întregime în experiență. Dar chiar de-ar fi, o astfel de literatură ideală nu anulează, ci instituie propria transcendență asupra tuturor celorlalte realități pe care le incorporează ca semn, inclusiv asupra realității literare: ce
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
în acțiune a unor personalități reale (Cornel Regman, Paul Goma etc.) care dădeau aerul de autenticitate al romanelor din ciclul început cu Hotel Europa. Nu lipsesc însă nici în acest roman trimiterile la viața politică reală. Atîta doar că autenticității absolute oferite de decupajele de presă din romanele anterioare le corespunde în acest roman includerea, mai lejeră, a politicului în poveste, sub forma unui flash-back. "Un eveniment dătător de speranță a fost venirea lui Gorbaciov în Germania, în luna mai. Asta
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
credința în ea, nici o înlesnire a Cunoașterii ulterioare pe toate planurile nu ar fi avut loc. Și că geniul omenesc, punându-și întrebări sub cerul înstelat, a întocmit Scriptura, care, până la proba contrarie, - dacă are vreun sens, - este necesitatea umană absolută înțeleasă și bine găsită... (Va urma)
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
al stărilor morale", un Istoriograf lucid al Platoneștiului "îndemonit". Judecînd după numărul mare de cărți publicate (toate parabole vătuite autobiografic), teama lui pare să fi fost aceeași: să nu moară "nemărturisit". Dacă I. D. Sîrbu scrie "în postumitate", fiind revelația absolută a prozatorilor cu o autentică și cutremurătoare "operă de sertar", P. Georgescu scrie mult și, așa-zicînd, la lumină, dar își condamnă eroii (alter-ego-uri multiplicate) la o veșnică "stare de criză", la calvaruri emoționale în căutarea unui anume "timp pierdut", singurul
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
Petrescu, decît "forme născocite ale cruzimii și egoismului". Socotim nimerit a menționa și o opinie a lui Maurice Blanchot, din Lautréamont et Sade (Éd. de Minuit, 1949). Morala lui Sade, a scris acesta, "se întemeiază pe faptul prim al singurătății absolute. Sade a spus-o și a repetat-o sub toate formele; natura ne face să ne naștem singuri, nu există nici un fel de relații între un om și altul. Singura regulă de conduită este așadar ca eu să prefer tot
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
e decît o poartă deschisă spre cruzime. "Inteligența" iubirii apare astfel ca o mască, alături de cea a "generozității", pe care o arborează instinctul dur în demersurile sale ce caută frumusețea spre a o profana, adică spre a-și serba dominația absolută. "Căci, socotește Georges Bataille, este vorba tocmai de a profana acel chip, frumusețea lui. De a-l profana mai întîi dezvelind părțile tăinuite ale unei femei, apoi vîrînd în ele organul viril. Nimeni nu se îndoiește de urîțenia actului sexual
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. In pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea expresivității ei tranzitorii. Ca dinamică sufletească și ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de orice echivoc. Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această relație a artistului cu propriile sale instrumente
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
pe care, dacă le-ar auzi un autor de bun simț, ar putea fi lovit de apoplexie. Dar Semiratatul este suficient de inteligent pentru a se asigura în prealabil că asemenea pericole nu există prin preajmă, el putând deveni stăpânul absolut al... admiratorilor și abia după-aceea să înceapă marele său festin de lider. Astfel stând lucrurile, se înțelege ușor de ce, mai ales după �89, dar și înainte, valoarea creațiilor literare a început să fie invers proporțională cu numărul celor care publică
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
greșită: un caz de substituire care "deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
a editorilor, care au lansat numai în luna septembrie peste o mie de titluri noi în beletristică! Sînt mai puțini decît degetele de la două mîini, și asta dacă binevoim să numărăm reeditări din plutonul Eliade, Cioran, Panait Istrati... Iar noutăți absolute: o carte despre Dracula, scrisă de Matei Cazacu, o alta despre moroi și rituri de înmormîntare din Oltenia, semnată de Ioana Andreescu, o șarmantă carte de bucate de Radu Anton Roman, plus o antologie de poeme ale subsemnatului, într-o
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
colocvii, conferințe, tîrguri de carte (cu ceremonialul venirii editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat, al cărui nume îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane ale poeziei sau ale bibliofiliei, cafenele literare sau filosofice pe teme dinainte alese, întîlniri literare de tradiție (la Rodez, la
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
emulație incredibilă; ca și bicentenarul George Sand, de altfel, devenit sursă de turism cultural ce a adus în Berry zeci de mii te turiști, pe tot parcursul acestui an, pe la diversele castele și conace unde poposise infatigabila prozatoare și amantă absolută de poeți, compozitori și pictori. Mai trebuie spus că viața literară în Franța pune pe același plan traducerile cu operele autohtone, un fel de a zice că prin aceeași fereastră se privește spre întreaga lume, așa încît apariția tardivă a
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui de rigiditatea eternității divine". în schimb, protestantismul conferă creaturii o valoare ce pare a întrece grandoarea absolută a Creatorului. Oglindind propensiunea spre individualism a psihologiei nordice, această religie "eretică", după spusa lui Maritain, amintită de Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui de rigiditatea eternității divine". în schimb, protestantismul conferă creaturii o valoare ce pare a întrece grandoarea absolută a Creatorului. Oglindind propensiunea spre individualism a psihologiei nordice, această religie "eretică", după spusa lui Maritain, amintită de Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]