283 matches
-
și cogniția. Nu întâmplător, analiza psihologică s-a învârtit întotdeauna în jurul relației rațiune-emoție, cu exagerările cunoscute - în direcția supraestimării rațiunii și subestimării afectivității sau în direcția supraestimării rolului trăirilor emoționale și subestimării rolului rațiunii. În mod firesc, opozițiile exclusiviste și absolutizările unilaterale nu pot conduce decât la soluții eronate. Realitatea psihologică a omului este de așa natură că nici una din cele două componente ale ei nu poate fi eliminată fără a-i provoca o mutilare gravă. Dimpotrivă, modelul ideal al omului
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectova tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparaticticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere de Constantin Negruzzi, Alexandru Odobescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ștefan Bănulescu ș.a. Volumul a avut, la apariție
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
conțin raportări critice la adresa modernității dar și a postmodernismului ca opțiune și soluție. În "Încercările modernității" (1990) susține că modernitatea este o sursă de discomfort deoarece orice fel de program consistent, politic sau religios, conține un dezechilibru latent, conducând la absolutizare și autodistrugere. Astfel, teoria creștină a drepturilor inalienabile ale omului considerat ca valoare în sine a fost asimilată de statul laic și transformată în teza drepturilor individuale inalienabile garantate și distribuite de stat, facilitându-se apariția totalitarismului. Orice credință în
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
Raționalismul critic își asumă sarcina de a găsi metoda cu care problemele științei sau ale societății pot fi investigate în mod nedogmatic, sistematic și rațional. Pentru aceasta, caută o soluție prin care - pe de o parte - se poate alege între absolutizarea științei (scientism) și opinia, după care știința trebuie dezvoltată pe date pozitive (pozitivism), iar - pe de altă parte - între punctul de vedere, conform căruia adevărul depinde de unghiul din care este privit (relativism) și opinia, după care adevărul este abandonat
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
regimurile autoritare. Popper consideră democrația pluralistică, cu toate imperfecțiunile sale, ca formă de organizație statală care are drept scop garantarea libertății individuale și a progresului relațiilor interumane. Ea permite corectarea treptată a imperfecțiunilor prin reformele sociale. Rămâne însă totdeauna pericolul absolutizării unor principii, în contradicție cu raționalismul critic. Critica este considerată de filosoful austriac drept singurul mod de a progresa, iar limbajul este atât de important, tocmai pentru că face posibilă critica. Filosoful teoretizează un mod în care critica ar trebui să
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
noastre teologul grec Christos Yannaras atunci când spune : "Erezia înseamnă a te opri numai la o parte din întreg și a o absolutiza, a o lua drept întregul în ansamblul lui. Cred că cea mai bună definiție a ereziei este aceasta: absolutizarea relativului și relativizarea absolutului." . Istoricii moderni, începând cu Walter Bauer neagă viziunea de istorie a bisericii a lui Eusebiu, și anume că de la început ar fi fost clar care e adevărul creștin și că ereticii ar fi fost inspirați de
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]
-
regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]