2,965 matches
-
de ce ai zis Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”? - Am omis să precizez.... Iartă-mă! Este vorba de Academia de Poliție. Se numește la fel ca Universitatea de aici... Am fost născut și crescut în București. Aici am urmat cursurile tuturor școlilor absolvite. Am părăsit capitala în împrejurări speciale, din cauze speciale, după doar trei ani de muncă... Înțeleg de ce faci ochii mari și îți dau dreptate. Da, este ceea ce ai intuit. Am lucarat în Poliția Română, imediat după absolvire. Rezultatele finale și
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
ei era un izvor nesecat de bani. Ajunse astfel Doru profesor universitar la Electronică, deși era inginer mecanic. Dar cu banii orice e posibil în ziua de azi iar specializarea postului, la universitari, nu trebuie să fie aceeași cu cea absolvită, fiind autonomie! La scurt timp, Mona a fost schimbată din funcție, postul fiind preluat de un maghiar excroc, inginer de lemn. Doru însă nu mai avea nevoie de finanțare. Ajunse el cel care mânuia sume mari de bani, pentru că fusese
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
2% care aveau în vedere învățământul superior de scurtă durată sau învățământul postliceal. Dacă cererea de educație superioară la nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0 1,6 Școală postliceală 18,2 13,5 9
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai puțin controlate. În sfârșit, nivelului universitar, elitist îi sunt atașate dezvoltarea raporturilor sociale corespunzătoare celor existente la nivelul superior al ierarhiei întreprinderilor” adică asumarea responsabilității deciziilor, formarea capacității de conducere. Analiza opțiunilor școlare ale liceenilor români în funcție de tipul liceului absolvit reflectă diferențe importante: cei care au absolvit un liceu de specialitate (caracterizat în principal pe accentuarea însușirii de abilități, deprinderi practice) sunt într-o măsură mai mare orientați spre finalizarea pregătirii școlare și intrarea în producție, comparativ cu cei care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
publice”. O școală (de exemplu) oferă servicii populației, dar acestea nu poartă caracteristicile unor „servicii publice”, deoarece ele nu se adresează „publicului”, ci unor categorii formal (oficial) selectate (admise sau respinse) pe criterii legate de specificul funcțiilor sale (vârstă, școli absolvite anterior, notele obținute, rezultatele la examene, eventual plata unor taxe etc.). Școala are, însă, și relații cu publicul, stabilind o comunicare directă cu oamenii (elevi, părinți, ziariști, întreprinderi, furnizori etc.). Și în aceste condiții se instituie un „filtru” privind „publicul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
etnolog. Este fiul Floricăi și al lui Alexandru Constantinescu, învățători. După studii universitare de limba și literatura română la Universitatea din București (1958-1963), devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (1995) la Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite, șef al Catedrei de etnologie și folclor (1996). Face studii de specializare la Portland, în SUA (1976- 1977). Obține titlul de doctor în științe filologice al Universității din București cu lucrarea Rima în poezia populară românească. Este membru al Societății
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
de indivizi ce pot forma o comunitate este la r(ndul ei relativ restr(nsă. C(t privește compoziția grupării, aceasta trebuie să fie omogenă ș( vizăm aici mai multe criterii: apartenența etnică, cea confesională, nivelul de școlarizare, tipul școlilor absolvite, status-ul social moștenit, status-ul social dob(ndit, nivelul veniturilor, natura ocupației, nivelul aspirațiilor. Toate acestea vizează raportarea la o grilă axiologică comună iar termenul "omogenitate" trimite aici la preponderență ș( nu la exclusivitate. Dimensiunea relațională vizează tipurile de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în 2002, 521 erau ortodocși, 2 romano-catolici, 2 se declarau de religie evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană, iar 6 erau adventiști de ziua a șaptea (conform Recensământului Populației 2002). În ce privește educația, din totalul populației de peste 10 ani, 3,3% erau fără școală absolvită (2,6% analfabeți), 36,8% aveau studii primare, 36,7% aveau studii gimnaziale, 12,4% nivel de educație profesional și de ucenici, 8,03% studii liceale și postliceale și 2,49% studii superioare (Recensământul Populației 2002). Ludoșul a înregistrat fluxuri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-2,4 Status principal elev/student -3,4 3,0 6,7 pensionar 2,5 -2,4 -2,7 lucrează cu carte de muncă, autorizație sau contract -3,7 2,2 3,0 patron cu angajați 2,1 Ultima școală absolvită gimnaziu 2,4 liceu -2,3 Ocupația ocupații intelectuale -2,8 2,1 tehnicieni sau maiștri -2,1 2,1 zilieri în agricultură 2,3 inactivi 2,5 -2,7 Vârstă vârstnici 2,3 -2,4 Stare civilă căsătorit(ă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dimensiuni: calificare profesională, nivel de școlarizare și venituri. Pentru fiecare dimensiune în parte va trebui să alegem indicatorii care pot măsura în mod direct acele dimensiuni. În cazul de față vom lua ultima diplomă obținută pentru calificarea profesională, ultima școală absolvită și venitul propriu al persoanei intervievate. Pentru dimensiunea venit lucrurile sunt clare, nu există un alt indicator care ar putea reprezenta această dimensiune. Dar la dimensiunea nivel de educație se poate lua atât ultima școală absolvită cât și numărul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calificarea profesională, ultima școală absolvită și venitul propriu al persoanei intervievate. Pentru dimensiunea venit lucrurile sunt clare, nu există un alt indicator care ar putea reprezenta această dimensiune. Dar la dimensiunea nivel de educație se poate lua atât ultima școală absolvită cât și numărul de ani de studiu realizați. De asemenea, la dimensiunea calificare profesională se pot lua ca indicatori atât profesia avută, cât și numărul de diplome obținute pentru calificarea profesională. Astfel cercetătorul trebuie să decidă care dintre indicatori îi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât celelalte categorii de neocupați. 4. Femeile și persoanele care locuiesc la sat sunt defavorizate din punctul de vedere al accesului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume publicate, Între care Tricephalos - 2002, Nebulon - 2005, Nașterea dorințelor lichide - 2007). Sanda Cordoș, absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a progeniturilor elitelor economice și politice din România fac școli înalte în străinătate, multe cu plată. Disparitatea socială privind școlaritatea capătă astfel o nouă fațetă: cea a prestigiului universității absolvite. Părinții investesc în cariera școlară a copiilor lor pentru că le doresc acestora o viață mai bună sau, în termenul consacrat prin lucrarea lui G. Becker (1991), sunt sensibili la calitatea copilului. Pornindu-se de la ideile lui G. Becker privind relația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SĂLĂJAN, Doina (14.II.1936, Beiuș), poetă. Este fiica Margaretei (n. Nagy) și a lui Vasile Sălăjan, funcționar. Urmează ciclul liceal mai întâi la Oradea (1950-1952) și, după o întrerupere, la Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit târziu, în 1961. Frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și pe cele ale Facultății de Filologie bucureștene (1965-1970). Redactor al „Almanahului literar” din Cluj (1954), unde anterior, în 1952, și debutase, între 1955 și 1958 este angajată la
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
Ilenei Lungu (n. Daneliuc) și al lui Alexandru Lungu, operator chimist. Urmează Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani (1984-1988) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie-politologie, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1990-1995). Din 1995 este cadru didactic la facultatea absolvită. În 2001 obține titlul de doctor în sociologie al Universității ieșene. Debutează cu poezie în „Caiete botoșănene” (1984) și editorial cu volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
Tăutești, j. Iași - 29.XI.1978, Iași), poet, traducător și eseist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Petru Stați, mic comerciant. Își face studiile la Liceul Național și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, absolvita în 1926. A fost profesor la Soroca, la Liceul „Ion Creangă” din Bălti și prim-redactor al revistei „Cuget moldovenesc” (Bălti, 1932-1937, Iași, 1938-1943). Întors la Iași, preda la Liceul Național (1938-1943), apoi se transferă la Liceul „Nicolae Bălcescu” din
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul cu o teză dspre Albert Thibaudet. Preparator (1965), asistent (1968), lector (1976), conferențiar (1990) la Catedra de franceză a facultății absolvite, devine profesor în 2000. Este profesor invitat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (1994-1999) și la Universitatea „Marie Curie-Sklodowska” din Lublin, Polonia (1990-1993 și din 2002). Participă la numeroase colocvii naționale și internaționale, efectuează mai multe stagii de specializare
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
David) și al lui Zaharia Sporici, miner. Urmează școala primară la Bacău și Comănești (1938-1943), Liceul „Ferdinand I” și Liceul Teoretic din Bacău (1943-1950) și Facultatea de Biologie la Universitatea din București (1950-1954), ulterior fiind, scurtă vreme, asistent la facultatea absolvită. În 1955, după ce făcuse o școală de lectori în științe sociale, devine doctorand la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova. Din cauza atitudinii pe care o adoptă în 1956 față de mișcările anticomuniste din Ungaria, e nevoit să se întoarcă în țară, iar
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
1939, Târnăveni), folclorist. Este fiul Victoriei Șeuleanu (n. Sima), laborant chimist, și al lui Ioan Șeuleanu, pantofar. Învață la Târnăveni (1946-1956), apoi urmează Facultatea de Filologie-Istorie, secția limba și literatura română, a Universității din Cluj (1956-1961). Angajat preparator la facultatea absolvită, urcă treptele didactice până la gradul de profesor (1993). Din 1990 va fi și șef al Catedrei de literatură română, literatură comparată și teoria literaturii (ulterior devenită Catedra de etnologie), între 1994 și 1998 decan al Facultății de Litere a Universității
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
doctorat, la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău, cu tema Căutări de gen și stil în proza moldovenească pentru copii din anii ’60-’80. Profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din Bălți (1981-1984), devine, la institutul absolvit, asistent (1984), lector (1986), conferențiar (1996), șefă a Catedrei de literatură română și universală (2000), e decan al Facultății de Filologie (din 2000), fiind unul din promotorii unui învățământ în spiritul restabilirii adevărului istoric și al susținerii valorilor reale. Din
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
, Theofil (27.I.1892, Iași - 15.XII.1968, Iași), filolog și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Teofil Simenschi, revizor de vagoane. În orașul natal urmează cursurile primare la „Gh. Asachi”, Liceul Național, absolvit ca șef de promoție în 1910, și este licențiat magna cum laude al Facultății de Litere și Filosofie (1913). A frecventat și Seminarul Pedagogic ieșean. Obține titlul de doctor cu o teză de sintaxă istorică și comparativă, Le Complément des
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
închisoarea de la Sighet, iar mama, Constantă Simian, a cunoscut, de asemenea, ca și alți membri ai familiei, temnițele comuniste. S.-B. face la București școală primară la Notre Dame de Sion, studiile secundare la Institutul Moteanu și Facultatea de Farmacie, absolvita în 1943. Târziu, pește mai bine de două decenii, frecventează cursuri la Faculté des Lettres et Sciences Humaines din Strasbourg, unde susține și un doctorat cu teza Le Sentiment de la mort dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco (1970), devine master
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
alătura altor categorii de date cuprinse în fișa de cunoaștere psihopedagogică a fiecărui copil/elev în parte. Această fișă ar trebui să însoțească elevul din prima zi de școală și până la absolvirea școlii (indiferent de nivelul sau treapta de școlarizare absolvită). Astfel, s‑ar evita o serie de activități repetitive și ar exista o continuitate în demersul de cunoaștere a fiecărui elev în parte. Ar fi foarte utilă generarea unor astfel de practici, mai ales atunci când avem în vedere cunoașterea, educarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la liceele „Sf. Gheorghe” și „Gh. Lazăr” din București, trecându-și bacalaureatul în 1916. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș, absolvită abia în 1921, după război, la care a participat ca sublocotenent. Și-a completat studiile în Franța, mai întâi cu o bursă la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, pregătind o teză de doctorat în literatura franceză medievală. După ce debutează, în 1915
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]