1,052 matches
-
de alegeri raționale în mod detaliat în următoarele trei cursuri. Dar un model formal nu trebuie neapărat să încorporeze prezumția de raționalitate. Pot exista modele semi-raționale - de utilitate așteptată (expected utility) - sau modele ne-raționale. Un model este întotdeauna o abstractizare a complexității lumii reale, o reprezentare care se concentrează asupra elementelor esențiale. Este problema testării dacă abstractizarea se dovedește corectă sau nu, dacă din datele observate putem trage concluzia că există un tipar sistematic și că tiparul respectiv este în conformitate cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să încorporeze prezumția de raționalitate. Pot exista modele semi-raționale - de utilitate așteptată (expected utility) - sau modele ne-raționale. Un model este întotdeauna o abstractizare a complexității lumii reale, o reprezentare care se concentrează asupra elementelor esențiale. Este problema testării dacă abstractizarea se dovedește corectă sau nu, dacă din datele observate putem trage concluzia că există un tipar sistematic și că tiparul respectiv este în conformitate cu așteptările generate de model. Ca abstractizare modelul prezintă o versiune redusă a realității. Din acest punct de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezentare care se concentrează asupra elementelor esențiale. Este problema testării dacă abstractizarea se dovedește corectă sau nu, dacă din datele observate putem trage concluzia că există un tipar sistematic și că tiparul respectiv este în conformitate cu așteptările generate de model. Ca abstractizare modelul prezintă o versiune redusă a realității. Din acest punct de vedere studiul științelor sociale este analog cu cel al științelor economice și ingineriei. Așadar, nu este deloc surprinzător că ne inspirăm adesea din aceste discipline și le folosim ca
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
persoane, este că analiza teoretică a jocului este adesea mai puțin satisfăcătoare pentru acei teoreticieni din științele sociale care caută o soluție unică și definitivă cu privire la modul cum se comportă indivizii în lume. Modelele formale pot avea grade mari de abstractizare, cu structuri de joc complicate și numeroase opțiuni specificate de rezultate. Criticii se întreabă adesea cum ne pot ajuta toate acestea la aprofundarea înțelegerii situațiilor social-politice concrete. Indivizii și grupurile lor de apartenență fac alegeri în mod regulat, iar o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care să fie și unic. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Ce concluzii s-ar putea trage din această incursiune îndelungată în modelarea din științele sociale? Scepticul ar putea ridica obiecția că, de vreme ce teoria alegerilor din științele sociale, cu toate formatările și abstractizările sale, nu este în stare să producă o ipoteză clar definită pentru testare, aceasta nu trebuie să fie luată în serios ca tehnică de modelare. Răspunsul meu ar fi acela că nu este nevoie ca o anumită tehnică să genereze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care se confruntă indivizii în viața de toate zilele. Astfel, rezultatele obținute într-un experiment de laborator pentru comportamentul social și politic pot fi privite cu suspiciune în ceea ce privește relevanța, aplicabilitatea și validitatea lor. Problema ridicată de prea marele grad de abstractizare din laborator poate fi rezolvată prin efectuarea experimentelor în lumea reală. Desigur, este dificil să găsești doi generali în război care să consimtă, de exemplu, să efectueze o distribuție aleatorie a soldaților între ei doi și care să fie mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ating viața indivizilor obișnuiți pentru a testa un impact ipotetic al unei reforme politice. Cel de-al doilea exemplu de tehnică experimentală din cercetarea din cadrul științelor sociale privește testarea în laborator a unei ipoteze din teoria jocurilor. Laboratoarele funcționează ca abstractizări ale unei situații reale. Acestea permit analizarea variabilelor purificate de influențele externe și desfășurarea testării în condiții riguroase. Ele ne ajută de asemenea să examinăm acele situații care nu apar în mod natural în lumea reală. Prin manipularea condițiilor experimentale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu apar în mod natural în lumea reală. Prin manipularea condițiilor experimentale și desemnarea unor jucători pentru diferite roluri, se pot crea situații alternative și examina diferențele din rezultate. Problema esențială este însă cea legată de relevanță, deoarece nivelul de abstractizare necesar conceperii unui experiment de succes implică o distanțare față de evenimentele reale respective. Testarea în laborator reflectă lumea socială numai prin analogie, ceea ce produce circumspecție față de comparabilitatea și aplicabilitatea constatărilor. Problema care se ivește aici este relația dintre experimentul artificial
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
194). În principal, Abbott se referă la ruptura dintre teoretic și empiric: ,,Sociologia a degenerat În formule: empirice, teoretice, istorice; nu mai scriem despre lumea reală (...) Ne ascundem În lumi stilizate prin intermediul variabilelor din anchete, al forțelor istorice sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trădând o „sete frenetică de viață” într-o direcție contrară aceleia a generației din care face parte M. De fapt, după acest moment de vitalitate debordantă, în care poezia se confundă cu emoția și trăirea, poeta va evolua pe orbita abstractizării și conceptualizării. În Ființele abstracte (1967) și în Interiorul legii (1968) se simte dorința de interiorizare, care corespunde unei voințe de a transcende materia, aparența, nu dintr-o „greață” de materie - întrucât poeta rămâne fundamental o senzuală -, ci pentru a o
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
de vedere, de pierderea copilăriei și de așteptarea angoasată a unui alt miracol, al iubirii, de tensiunea dintre realitate și irealitate, dintre moarte și viață, dintre tiparul etern, paradisiac și forma aflată în infernul materiei și al timpului. Tendința către abstractizare se confundă, de aceea, cu o conceptualizare a lirismului și cu ermetizarea semnificației. Poemele se transformă din fluxuri ale emoției în mozaicuri de imagini disparate, care nu se organizează în panouri lirice coerente, dar care, în dezordinea lor uneori cvasionirică
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
tensiunea angelic - infernal, vis - real (imaginea recurentă a femeii-pasăre infernală). Simbolurile și semnele abstracte alternează cu un limbaj care transcrie concretul, emoția violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975) să se elibereze mai în profunzime de tentația abstractizării: abundă formulările adresative, întrebările (retorice), universul liric primește o infuzie de concretețe metaforică, renaște vitalitatea primă a poetei, acum o vitalitate întrebătoare, nu a unei descătușări adolescentine, ci a unei zeități feminine care își descoperă regatul la granița dintre moarte
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
simbolist. Totuși simbolismul lui M. nu este unul structural (Pompiliu Constantinescu), ci unul formal, de suprafață, cu o muzicalitate exterioară (E. Lovinescu), „o formă a limbii declamate” (Tudor Vianu). Poetul resonorizează cuvintele comune printr-o sumă de tehnici simbolice retorizante (abstractizarea prin trecerea adjectivelor și adverbelor în clasa substantivelor, comparația abstractizantă, cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia ș.a.), prin paralelisme, repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Cele mai multe poezii publicate dovedesc cu prisosință tocmai asemenea manifestări dăunătoare, de proletcultism, În activitatea acestor tineri poeți. Vom Încerca să exemplificăm aceste afirmații, analizând câteva slăbiciuni esențiale. Una dintre cele mai frecvente În aceste poezii este fuga de concret, plaga abstractizării: Pace de Petra Duțu (Ă). Pericolul retorismului, al schematismului duce adeseori spre o viziune idilică a realității, o privire „roză” asupra greutăților pe care le avem de Înfruntat. (Ă). Poetul Ștefan Tănase, pornind de la o viziune schematică a figurii dușmanului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate”. Și pentru că am pomenit de câteva ori până acum că la Uniunea Scriitorilor, la filialele acesteia aveau loc, periodic, discuții publice asupra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a datelor<footnote T. Anghel, Dicționar de informatică, Editura Corint, București, 2010. footnote>. O bună organizare a datelor impune folosirea unor structuri care să permită o prelucrare cu un cost cât mai redus. Pentru specificul activităților economice, fiecare nivel de abstractizare implică date elementare și date structurate. Date elementare și date structurate Data este un model de reprezentare a informației, accesibil unui anumit procesor (om, calculator, program), model cu care se va putea opera pentru a obține noi informații. O dată care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
căror prelucrare nu poate fi concepută fără o organizare corespunzătoare. Între elementele unei colecții de date pot fi identificate și/sau introduse relații care să determine pe mulțimea respectivă o anumită structură. Natura relației poate diferi la diferite nivele de abstractizare în mod considerabil, putând fi o relație de ordine în mulțimea elementelor colecției, o relație ce descrie mecanismul de acces la memorie. În acest mod se obține tipul de dată structurată sau structura de date. Structurile de date sunt colecții
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de operatori de bază cu o anumită semantică. Principalele tipuri de structuri de date pentru memoria internă sunt șirul, masivul, înregistrarea, listele liniare, arborii de date, iar pentru memoria externă sunt fișierele și bazele de date. La orice nivel de abstractizare, rezolvarea unei probleme, utilizând calculatorul electronic, implică atât date elementare, cât și date structurate. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau, la rândul lor, structuri de date. Dacă toate componentele sunt de același tip, atunci structura de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ansambluri; baze de date obiectuale, în proiectarea cărora sunt avute în vedere conceptele abordării obiectuale, care ține seama de aspectele statice și dinamice ale obiectelor. Abordarea datelor, în contextul bazelor de date, se face pe următoarele niveluri, considerate niveluri de abstractizare: Nivelul fizic sau intern este nivelul elementar la care pot fi considerate datele și se referă la modul în care sunt stocate datele pe suporturi - disc magnetic, bandă magnetică, disc optic etc. La acest nivel, structura datelor este foarte detaliată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
logic este nivelul imediat superior celui fizic, corespunde administratorului bazei de date, care proiectează structura bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interacțiunii utilizator-bază de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date pe baza unor subscheme
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interacțiunii utilizator-bază de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date pe baza unor subscheme proprii. Se urmărește satisfacerea cerințelor tuturor utilizatorilor în condițiile unei redundanțe minime și controlate a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei redundanțe minime și controlate a datelor. Văzută prin prisma celor trei niveluri, baza de date poate fi reprezentată ca în figura<footnote M. Fotache, Baze de date relaționale. Organizare, interogare și normalizare, Editura Junimea, Iași, 1997. footnote>. Nivele de abstractizare a datelor în bazele de date Includerea în baza de date a descrierii structurii acesteia o deosebește calitativ de fișierele de date, deoarece prin aceasta se asigură independența datelor din bază față de programele de aplicații, și invers. Posibilitatea modificării structurii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]