1,220 matches
-
Cruci în ieșirea oamenilor din angoasa cotidiană, din suferință și din toate încercările vieții? - Un teolog contemporan observa că vremurile noastre răsună mai mult de strigătul lui Iov. Majoritatea celor care suferă îl acuză pe Dumnezeu de excesele răului, de absurditatea ororilor din această lume. Dumnezeu "pare că tace atunci când mor inocenții, iar tăcerea lui Dumnezeu se umple de strigătele celor torturați". Pentru toți inocenții care suferă, au suferit și vor suferi în timpul vieții lor pământești, răspunsul nu este unul verbal
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
alipita MAE nu ne-a demonstrat utilitatea să, nici prin viziune și nici prin acțiuni cât de cât memorabile. Mărirea fondurilor de 20 de ori, mai ales în condițiile în care acest departament nu și-a demonstrat utilitatea, este o absurditate costisitoare și cerem așadar eliminarea lui imediată și alocarea acestor fonduri acolo unde se va considera că urgență o impune. E de ajuns să menționam Sănătatea și Învățământul, care se zbat în lipsuri cumplite. Noi, de la mii de km distanță
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
pas și gest din noaptea aceea, plus altele, pur și simplu aberante, Însă nu pentru a afla adevărul: lucrurile erau, din punctul lor de vedere, perfect clare, astfel Încât strădania mea de a mă dezvinovăți și de a-i convinge de absurditatea acuzației a rămas fără rezultat. - Veți rămâne la dispoziția Centrului până la elucidarea completă a cazului, a conchis criogenic cel care condusese interogatoriul. Nu mai era nimic de pierdut, așa că am replicat neîncrezător: - Să Înțeleg că dacă nu se Întâmpla nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Eva și Geta bănuiau de ce Întîrzii eu atît de mult la direcție, dar făceau eforturi să nu-și trădeze Îngrijorarea. Am intrat degajată În Încăperea unde Îmi petrecusem aproape un deceniu de existență și le-am spus amuzîndu-mă singură de absurditatea situației „De astăzi sînt concediată!“. S-a așternut tăcerea aceea interminabilă, cînd fiecare Încearcă În gînd zeci de eșantioane de fraze și nici una nu e convingătoare, nici una nu sună destul de adevărat, destul de adecuat, destul de simțit. Tiberiu părea cel mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Belgrad cinci ani mai tîrziu, sub titlul neechivoc Cine subminează omenirea.) În Germania, Încrederea În autenticitatea ei va fi „fermă și trainică precum stînca“, pe baza acestei cărți formîndu-se conștiința și patriotismul cîtorva generații. În timp ce ziarele social-democrate demonstrau cu osîrdie absurditatea acuzațiilor expuse În acea scriere obscură, cealaltă parte a presei, care nu participase la răspîndirea zvonurilor periculoase, va opta pentru a doua alternativă din cele două posibile („la fel de ineficace“), trecînd sub tăcere descoperirea făcută de Times, considerînd neîntemeiată orice polemică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
comuni. Dna Jay, conștientă de faptul că vorbele decoltate sunt sufletul conversației spirituale, rostea abia șoptit observații care ar fi putut ușor să aducă o îmbujorare în obrajii feței de masă albe ca neaua. Richard Twining rostea tot soiul de absurdități ciudate, iar George Road, dându-și seama că nu are nevoie să se dea în spectacol cu spiritul său strălucitor devenit deja proverbial, deschidea gura numai ca să și-o umple cu mâncare. Dna Strickland nu vorbea mult, însă avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înțelegere. Cânta cu mult gust, dar cu mai mult sentiment decât era justificat și turna în muzica lui tot sufletul său cinstit, sentimental și exuberant. În felul ei, viața lor era o idilă și izbutea să dobândească o frumusețe singulară. Absurditatea care atingea tot ceea ce era legat de Dirk Stroeve îi dădea o notă curioasă ca un dezacord nerezolvat în muzică, dar o făcea într-un fel mai modernă și mai umană. Ca o glumă grosolană aruncată în mijlocul unei scene serioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
întoarcă. Nu trebuie să iei prea în serios ce spun femeile la mânie. — Tu nu înțelegi. E îndrăgostită de Strickland. — Cum?! M-a surprins afirmația lui. Dar nici nu-mi intrase bine în cap ideea că i-am și văzut absurditatea: Cum poți fi atât de prost? Nu cumva vrei să zici că ești gelos pe Strickland? Aproape că-mi venea să râd: Doar știi bine că nu are ochi să-l vadă. — Tu nu înțelegi, a gemut el. — Ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fac un alt teatru, ca să construiesc o trupă, ca să fiu dascăl, ca să învăț pe alții ceea ce trebuie învățat dacă vrei să fii actor și probabil că nebuniile mele m-au transformat într-un cerber, un zbir, un om închis în absurditatea voinței de fier de a fi actor. Chestie care m-a făcut temut, dar și urât de oamenii pe care i-am ocrotit, așa că am de la cine să o iau peste bot atunci când îmi este greu și am nevoie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
bătrân. Cred că sunt pe punctul de a mă pierde, am sentimentul că trebuie să reacționez repede până nu va fi foarte târziu. Mă gândesc deseori la moarte, fără teama de altădată și fără să mă scutur cu nervozitate la absurditatea acestei idei. Azi chiar m-am gândit teribil de intens la nevoia de a reîncepe cursurile mele de teatru, simțindu-mă oarecum ca Lecoq în perioada în care eram student la Paris. Trebuie să mă apuc serios de muncă - în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ei elegant, adică eu. Noriko lucra ca vânzătoare Într-un butic de haine și de multe ori se ocupa chiar ea de aprovizionare, așadar era În măsură să aprecieze stilul meu vestimentar la adevărata lui valoare. Își dădea seama de absurditatea situației În care se afla, așa că nu era În măsură să protesteze. În nici un caz nu Înnebunise, doar că nu știa ce să facă. Simțea cum, ascunse sub pielea de pe piept, toate măruntaiele, interiorul gurii, pereții vaginului parcă prindeau viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Al naibii directoraș de bancă. — Așa crezi? Eu aș zice că umbrela denotă un bărbat foarte rațional. Ți-l poți imagina pe Hitler sau Goebbels reușind vreodată ca purtând umbrele să stârnească entuziasm în rândul unei mulțimi de bărbați? Tocmai absurditatea britanicilor îi face atât de imposibil de radicalizat. Și de aceea ar trebui să-i invidiem. — E o idee drăguță, zise el zâmbind meditativ. Dar povestește-mi despre tipul ăsta pe care l-ai arestat. Crezi că ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în derâdere și pe un Dumnezeu care-și arată dosul în prezența rugului aprins și îi poruncește tatălui să-și jertfească fiul sau pe profetul lui născut dintr-o fecioară, care înmulțește pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răzbunare prostească. [10] Este elocvent și regretabil faptul că presa scrisă sau audio vizuală din România, în general obedientă unor potenți politici sau unor moguli, nu a luat atitudine față de desființarea unei publicații de cultură. Nu știu dacă o asemenea absurditate s-a mai întâmplat în țară după 1989.
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
existe ca suferință, ca ceva care sfidează normalitatea. Da, suferința este anormalitate. Suferința este nu numai una din formele de manifestare a unei naturi ieșite din neant, imperfectă în ea însăși, ci și a unei naturi în care se manifestă absurditatea consecințelor căderii în păcat a protopărinților, a unei naturi în care există câte o părticică din întregul univers creat prin care acesta participă în mod pasiv la consecințele căderii în păcat. Păcatul este cădere în absurd și în inutil, în
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
orice parte o începi, te captivează, fiecare povestire e antrenantă și o citești nerăbdător să o termini mai repede ca s-o începi pe următoarea. Distingem tot felul de idei năstrușnice despre economia de piață dar pline de adevăr prin absurditatea lor și mai ales umorul este ținut bine în frâu. Dacă vrei să te bagi în spiritul cărții este cum îmi place mie viața ... aglomerată. Bineînțeles, sunt personaje care nu agreează acest stil, însă nu ne proptim în ele. Povestea
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
ca un foc care niciodată nu se va mai stinge. Își surâseră unul altuia, înțelegând că aveau același gând.” Aici se încheie jocul. Cei care s-au încurcat în ițele Anei au reușit să se elibereze și să își lămurească absurditatea lucrurilor trăite cândva. Va rămâne doar o amintire stinsă peste rana vindecată din suflet. Nu mai este loc pentru nimic spectaculos în sens rău, de acum înainte. Dumnezeu nu lucrează haotic, iar miracolele Sale sunt liniștite. El îi cheamă pe
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
cea mai mare parte a vieții făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic, toată viața te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit. Seneca - Într-o lume absurdă, inteligență e o absurditate. Goethe - Universul se compune din informație și energie. ion untaru Referință Bibliografica: Citate memorabile (78) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul IV, 08 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CITATE MEMORABILE (78) de ION UNTARU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363819_a_365148]
-
de victime se poate interpreta că ultima zvâcnire a umanității în acest om care opune cruzimii cinstea și demnitatea. Tot asa de posibil e că actul lui, absurd și inutil, ba chiar dăunător pentru alții, un produs al dezumanizării, reflectă absurditatea nazismului. În discuțiile mele purtate cu prieteni, m-a surprins cât de mult vorbim despre virtuozitatea tehnică impresionantă a cineastului. Într-adevăr, Nemeș este iscusit și subtil în crearea suspansului și a groazei, dar nu în stârnirea emoției și a
SON OF SAUL) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362837_a_364166]
-
dus la o înțelegere fragmentară și fragmentată a realității. ?n următoarele 2 secole, XIX și XX, în mod limpede, filozofii mai întâi, artiștii mai apoi și în final chiar și teologii, au văzut că această fragmentare a realității conduce la absurditatea desăvârșită a vieții și la o ambiguitate axiologică absolută. M.O.: Situațiile se datorează oboselii îndelungate, stări agitate, insomnii, stări de tristețe care cresc și se ajunge apoi la starea de depresie. Pastor Ovidiu Bulzan: Cum de-am ajuns la
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
iubești continuu, foarte mult...cu dăruire Sufletul omului moare când nu mai lasă să pătrundă nimic, e lipsit de hrănire Personalitatea noastră are un potențial ce poate fi materializat în lucruri minunate IUBIREA...rezolvă toate problemele născute din violență și absurditate! Referință Bibliografică: SUNTEM CONȘTIENȚI !? Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUNTEM CONȘTIENȚI !? de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368387_a_369716]
-
și moartea. Un gest patriotic al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate/ Să revii când arde glia/ Apărători de cetate/ Ca ostaș de România// Revin, onorată țară/ Fără pic de ezitare/ Am trăit prea mult afară/ Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > CULOAREA TIMPULUI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culoarea timpului, este decăderea unei ore, în absurditatea unui singur infinit de minute, iar sensurile devin constante de negru, timpul începe să-și țipe non-culoarea. Deși este un termen de evaluare al unui întreg atât de impropriu spus, non-culoarea este un derivat al universului, în timp ce timpul poate coresponda
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
Nu putem ști totul. Dar putem învăța. Înaintea Ninei și a lui Emanuel se deschide o perspectivă interesantă, aceea de a deprinde încrederea în sine și în ceilalți. Important este că au reușit să se elibereze și să își lămurească absurditatea lucrurilor trăite cândva. Va rămâne doar o amintire stinsă peste rana vindecată din suflet. Nu mai este loc pentru nimic spectaculos în sens rău, de acum înainte. Dumnezeu nu lucrează haotic, iar miracolele Sale sunt liniștite. El îi cheamă pe
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]