461 matches
-
umbrăreștene, adăugată aceleia de la vest de Siret; -partea de la mijlocul moșiei s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc, inclusiv o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales un loc în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fanariot. O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
creat, bucurându-se de utilitatea și de frumusețea lor” Corina Nicolescu Am putut constata, ceva mai în urmă, lipsa menționării în catagrafii a meseriilor din zona prelucrării lemnului, în special pe aceea a dulgherilor, a constructorilor de case și alte acareturi, ca și cum asemenea preocupări nu ar fi existat. Nu credem că e o omisiune deliberată ori o scăpare din vedere, ci o stare de fapt, în sensul că, în perioadele anterioare, nu se distingea categoria acelora care se pricepeau să prelucreze
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bârlădene” - apărut la rubrica „Pilula la ceas de veghe”, scris de dr. Nicu Botezatu, despre „cărțile scrise de medici, din mai marele univers al cărților în general, pe care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
consumatorii de apă chioară prezidențială, de la București și din întreaga țară. Și acum, vă rog atenție la mine, asta are, asta n-are, care are? Întrebări, întrebări Hei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog lămurește-mă și pe mine, ce l-a apucat pe ăla chelu' din capu' statului să se ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu' din capu' satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Ce l-o fi apucat dom’le? H ei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog lămurește-mă și pe mine, ce l-a apucat pe ăla chelu’ din capu’ statului să se ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu’ din capu’ satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu gust și pricepere în anii interbelici, cu o arhitectură caracteristică perioadei respective, în mijlocul unei mici și bine întreținute grădini cu iarbă înaltă, cu mulți trandafiri catifelați de culori diferite, altoiți și îngrijiți numai de el, vila, cu grădina și acareturile ei, producea, nu numai asupra locatarilor, dar și asupra trecătorilor, o senzație de odihnă și confort. În spate, exista o magazie destul de încăpătoare ticsită cu lemne de foc, tăiate de mașină vara, crăpate și stivuite de el personal, și un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în ograda plină de noroi puturos amestecat cu zăpadă și cu alte dejecții. Intrați, fetelor, în casă că o să răciți!, le îndemnă primarul zâmbind. Vreau să văd cum vă pregătiți pentru Crăciun! Deși casa avea două odăi și mai multe acareturi, ele locuiau într-o singură bucătărie, într-o mizerie greu de imaginat, împreună cu mai multe dobitoace și orătănii, printre care și o iepuroaică ce trebuia să fete. Fetelor, li se adresă primarul în ungurește, sunteți tinere, sănătoase, cum puteți trăi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în care fetele și flăcăii din sat se îmbrăcau de sărbători sau la șezători, nu mai pot fi văzute decât la muzee sau în magaziile marilor teatre din oraș. Nu mai sunt nici grajdurile și nici curțile oamenilor cu diferite acareturi. Pe locul lor s-a turnat asfalt, s-au construit vile și garaje... Acesta e un semn bun; un element de progres, de prosperitate... Da. De acord cu dumneavoastră. Cu condiția să fie locuite de ființe vii, să le folosească
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după primul colț, undeva în direcția morii lui Filderman, după care i s-a pierdut urma. Mătușa, în grija căreia se afla copilul, o femeie văduvă a cărei vârstă nu o putea aprecia, proprietara unei case suficient de încăpătoare, cu acareturi în spate și o grădină de flori în față, nu ar fi aflat de evenimentul amintit mai sus, dacă un grup de patru-cinci femei pioase nu ar fi venit imediat la ea cu lumânări și chibrituri, sfătuind-o să aprindă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
profesoară de sport, aveau gânduri mari cu copiii lor; cu alte cuvinte, atât posibilități materiale cât și spirituale de a le transpune în practică. Reședința permanentă a familiei era un imobil suficient de mare, cu cel puțin patru-cinci camere și acareturi, înconjurat prin exterior, exceptând partea nordică al acestuia, cu un glasvand enorm cu multe ochiuri montate în lemn de un verde fraged, ce de departe părea un zar uriaș aruncat la întâmplare printre pomi, butuci de vie și flori. Așezate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ani eu aproape singur mă căznesc să conduc gospodăria. Mama e mai tot timpul tristă și nu mai are forța pe care o avea când trăia tata. Chiar ea mă sfătuia să mă căsătoresc. Casa e mare, grădina, livada, curtea, acareturile... Pot să zburde cinci-șase copii în ele, însă nu am găsit o fată potrivită. Acum e altceva, mă iubește și o iubesc. Are 22 de ani. Cu șapte ani mai tânără ca mine. Ca fată e destul de matură., interveni soția
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pentru că fără acestea el nu se putea urca, a început să și le procure. Deși era administrator la Dumbrăveni, la 2 iunie 1842, prin soția sa Raluca a cumpărat, la mezat, niște case pentru dugheană, cu un loc împrejur și acareturi, lîngă biserica Uspenia din Botoșani 9. G. Călinescu precizează, în mod special, că, în 1842, Eminovici avea luată în arendă moșia Durnești, de pe malul Prutului 10. Fiind interesat mai mult de facerea spirtului și de veniturile frumoase pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din cap în capul mășăi, precum și osăbit clin de pămînt dinspre hotarul moșăi Sarafineștii, în păduri, iarăși cu a lui pietri hotară împregiur, după învoiala ci am (avut) cu răps. boieri vist. Iordachi Balș din 1807 mai 11 zile, cu acaret pe dînsa, casă boerești de cărămidă cu două rănduri, locuitoare și șaisprizeci pogoani vii roditoare, însă cu patru pogoani vii ce sunt piste brazdă, pe partea vîndută mai din vechi răps. comis Ioan Mavromati, și care pogoani după alcătuire(a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la drum"61. Probabil că se apropia nașterea Henrietei. De datoria către Eufrosina Petrino, Eminovici n-a putut scăpa pînă la 2 ianuarie 1855, cînd și-a vîndut casele de lîngă biserica Uspenia, din Botoșani, cu tot cu loc și cu toate acareturile, în preț de 1050 galbeni, cumpărate de negustorul Iosip Munteanu 62, De-abia acum s-au văzut soții Eminovici la capătul odiseei lor, care dura de șapte ani, pentru Ipotești! După aceea, Raluca a mai adăugat la proprietate și biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
La 28 aprilie 1886, a murit, la Ipotești, Alexandru Moritz, în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș an, văduva Eliza Moritz, strîmtorată de datorii, a fost nevoită să vîndă lui Hristea Marinovici partea sa din Ipotești, cu toate acareturile și heiurile aflate pe ea, în întindere de 156 fălci (= 223 hectare), cu prețul de 40 de galbeni zimți, pe fiecare falce, deci cu 6.240 galbeni, în total. Vînzătoarea va achita impozitele cuvenite, pînă la 23 aprilie 1886. Vînzătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o cădere cu peste 50-60% a pragului sau a plafonului atins de acea populație în cadrul grupei de vârstă anterioare celei care înregistrează căderea, putem vorbi despre fenomene de prăbușire sau de dezastru. Când la o casă este afectată o cameră, acareturile, o tindă, vorbim despre o casă avariată, despre stricăciuni reparabile. Când jumătate din casă nu mai există, s-a prăbușit, vorbim despre dezastrul acelei gospodării. Acea casă trebuie rezidită din temelii. Piramida urbană scade în ultimii 15 ani de la pragul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
umbra, și el apoi nici pe astă lume, nici în cea viitoare nu va avea umbră. Cînd sar scîntei din foc e semn că vin oaspeți. E bine să observi și încotro sar. Dacă s-a dat foc la vreun acaret sau casă de un necunoscut și se uită cineva pe cînd arde, în flăcări, unde-i focul mai mare, apoi se crede că vede chipul celui ce a dat foc. Să nu dai lunea foc din casă, că toată săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
niște locuri și livezi, tot numitul s-au făcut stăpăn și pe acele locuri. Prea cinstiți boeri, fie toate arătate, că s-au omorăt cu Învățătura lui și că ce au avut tot i-au luat, iar livada și alte acareturi nu va fi cu cuviință ca să mi le ia iar numitul. Prea cinstiți boeri, eu i-am zis ca să nu să mai atingă de lucrurile vărumeu, și el să laudă cu răzmerița, pentru că el este Învățat și noi nu mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și pentru aceia fierbinte mă rog milostivirii Dum ( nea ) v ( oastră ), ca să vă milostiviți ca să mi se facă o cinstită poruncă Dum(neavoastră) sau către dum ( nea ) lor boieri zapcii plăși ( i ) , să ne cercetează sau să-mi slobozească acele acareturi. Și cum va fi mila Dum ( nea ) v ( oastră ) asupra sărăcii mele, fiind că sănt sărac și scăpătat. Prea plecat Dum ( nea ) v ( oastră ) İoan Godescu ot satu Steicu.De asemenea am găsit un document din 1842 prin care Niță
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau rar. Bogăția pădurilor și varietatea esențelor a făcut ca În Gorj să Înflorească o adevărată civilizație a lemnului, materie primă din care se durau nu numai case și acareturi, ci și mobilierul, precum și o gamă foarte mare de unelte, vase, mijloace de transport. Acestea se găseau la cei În slujba proprietarului, care erau mai Înstăriți. Obișnuită era masa joasă, cu scaunele sprijinite pe trei sau patru picioare, ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]