472 matches
-
aproape că nu se întâlnesc, casa unchiului Alexandru, care e demnitar, fiind de fapt o luxoasă reședință, cu parter, etaj, mansardă, cu încăperi numeroase și mai multe livinguri, cu intrări și ieșiri multiple, cu grădină, garaj și tot felul de acareturi. Este și multă lume acolo și un necurmat du-te vino: verii și verișoarele cu grupul de prieteni gălăgioși, părinții și bunica Maie, fosta ilegalistă, personalul de serviciu și undeva, într-o cameră de la mansardă, procurorul Strava, neparticipant la agitația
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
castel baroc, în mijlocul unui parc natural ale cărui alei sfîrșesc în pădurile din jur. Traseul călătorului ce ia autobuzul de la gară pentru a ajunge, după o bună jumătate de oră de drum, pe platoul unde se desfășoară semicircular castelul și acareturile sale - culminează cu un peisaj înrudit cu decorurile unui film de epocă, eventual de capă și spadă dar și de plăceri cinegetice și mondene, care ne trimit cu gîndul la tablourile unui Watteau, la scene în care aparenta veselie a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
înlocuire va fi repetat, dar în sens invers. Sirena unei mașini de pompieri în plină viteză nu suscită astăzi, să recunoaștem, decât un interes cel mult de moment, însoțit de constatarea placidă că, undeva, un apartament, o casă sau un acaret se confruntă cu un incendiu. Cu totul altfel stăteau lucrurile în timpurile de demult, când un drapel roșu sau verde în turnul cetății sau, pe timpul nopții, o lumină la aceeași înălțime, îi îngrozeau pe timișorenii de altădată. Preocuparea pentru lupta
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
mai ilustra cacofonie...). Și le spune, cu document la mînă (pierdut-găsit-mîncat pînă la urmă, cu prețul asfixiei, de un Mitică, Dumitru Coloratu, membru post-mortem al M.L.P.H.), că i-a căștigat pe toți la Strasbourg, că-i face sul, dimpreună cu acareturile, pămînturile, morții și viii lor și-i duce în Teutonia. Scenariul este, mă repet oarecum, fermecător în sine. Un Caragiale nostalgic (pe inima lui adevărată) se întoarce de la Berlin, peste mulți ani, să-și ia România semipreparată, la pachet, numai
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
excellence fără finalitate, fără memorie (fără ranchiună, deci) e, de fapt, energia cheltuită de Teodoreanu să-și scape povestea de capcana locului unde nu s-a întîmplat nimic. Pare că toate ale casei, de la slujnici și slujnice la părinți și acareturi nu-i așteaptă decît pe acești moștenitori care nu-ncap, vezi bine, în aceeași poză. Ca într-un caleidoscop, poznele lor se rotesc în fel și chip, plictisind pe doritorul de acțiune, cît de cît, și oferind material de studiu
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
mândru. Și pe bună dreptate „grădina generalului“ merită toate laudele, fiind demnă de un adevărat gospodar. Și pentru a avea unde depozita toate roadele peste iarnă, domnu’ general - așa cum îi spun sătenii - a pus mâna, alături de muncitori, la înălțarea de acareturi. Totodată, îngrijește cu multă pricepere vița-de-vie, dar și animalele din ogradă, cel mai atașat fiind de cei doi câini-lup - Molda și Max, care au dat naștere la șase pui de toată frumusețea. Cu toate acestea, generalul Mancu găsește timp și
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
pasionat, rudă prin alianță, oarecum, cu noi. Era căsătorit cu Adina, născută Casassovici, nepoata lui tanti ŤClemansať, căsătorită cu Grigore Noica, tatăl filosofului. Și Grigore Noica era fratele bunicului meu. Ați înțeles ceva? Mă îndoiesc." La Cioroaica, "conacul avea toate acareturile trebuitoare: curte de păsări, bucătărie exterioară, cu odăi pentru personalul de casă. O clădire cu odăi pentru argați și odaia cancelariei. Un grajd de cai, cu un garaj pentru automobil. O magazie imensă, atelier de fierărie și tîmplărie, remiză pentru
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
dintre cititori care, născuți în comunism, nu au decît o idee vagă despre ce înseamnă sentimentul proprietății, pot să fie contrariați de imaginea mulțumită de sine a lui Dim Cozianu, care, abia intrat în postura de proprietar de moșii și acareturi, sprijinindu-se bine în perne, se simte "ca un bărbat și un stăpîn". Chiar și femeile, în loc să se "abandoneze" vrajei erotice, îi privesc pe bărbați fie ca pe niște moșii îmbietoare, fie ca pe unele arvunite dar neadjudecate, fie "cu
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave, cum el însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în zare
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd nici moșie, nici vie, nici țigani, nici alt acaret.»". Avantajul alăturării și alternării celor două tipuri de date îl reprezintă conturarea unui chip viu al orașului și al vieții sale de altă dată. Selecția evenimentelor presupune ceva abilitate și autorului îi reușește această alternanță în primele capitole ale cărții
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
case”. Apă vie, apă moartă. „Doi drumeți setoși care-ar mai bea/ Cupa ce stă-n țăndări la o parte,/ Unul vine repede din moarte,/ Celălalt se-ndreaptă-ncet spre ea.// N-are nici un rost să-ți mai sporești/ Casa, acareturile, banii./ Nu cu săptămânile, cu anii,/ De pe-o zi pe alta-mbătrânești.” (Cupa). Temă pe care o vor relua și Minulescu în registrul minor, și Arghezi în cel grav. Fără să aibă, însă, această simplitate deconcertantă a constatării, aproape de
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
crucea pe care se chinuia Hristos și, în loc să I se închine, el L-a scuipat. În momentul acela, omul s-a prăbușit la pământ și a căzut într-un somn greu. El a visat că acasă la el, într-un acaret unde ținea câteva păsări, exista un cuib cu ouă, iar pe unul dintre ele scrie „Hristos a înviat! Când s-a trezit, necredinciosul și-a spus: „Dacă ceea ce am visat eu se va adeveri, atunci acesta este Fiul lui Dumnezeu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
costume populare foarte vechi, obiecte de lemn măiestrit ornamentate: vedre și căușe de apă, războaie de țesut, spete, fuse, furci de tors etc. Casele au servit meșterilor populari ca punct de plecare, adesea chiar și de model, și pentru construcția acareturilor din gospodărie: pivnițe, jitnițe, hambare, dar și pentru morile de apă și fântânile cu cumpănă, pentru pive și porți acoperite. Cu deosebire ne atrag atenția stâlpii de lemn ornamentați și cosoarbele crestate de la pridvorul caselor ce evocă „ceva“ din Coloana
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
de un purceluș, pentru împăratul, cum sunau vocile ce-l revelau ca pe un bun stăpân. Ce scandal, ce hai, câtă izbucnire de patimi, din ce obscure străfunduri, lovind într-un senior al locului ce-și chivernisea pivnița, hambarul, podul, acareturile în fine, cu cele ce urmau a-i îndulci existența în viforoasele săptămâni ale lui februarie. Om vrednic, bărbatul lucra în capitală, dar revenea adesea la căscioara lui de patru caturi și douăzeci și patru de încăperi - să se refacă. Adică ce-
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
1949,reconstituind biografia lui Mihail Kogălniceanu în fața studenților din anul întâi: "Dar partea la care am tremurat de emoție a fost cea în care se descria moșia de la Râpi, din județul Fălciu, adică din chiar județul meu, unde, pe lângă diverse acareturi, avea și două șlepuri cu care căra pe Prut produsele sale. 'Kogălniceanu avea flotă!', țipă Călinescu spre sala arhiplina, făcându-ne pe toți să ne mișcăm de pe locurile noastre, aproape gata să sărim în aplauze prelungite." În treacăt, evocatorul face
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe, magazie ,pătul și șopron, numit șofru. Cam aceasta era în general aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind din chirpici sau chiar din paiantă. Fiind situat în plină câmpie, satul abia de se zărește de departe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
astronomice? Fiecare leu cîștigat de ticăloșii care au chelit pădurile în locuri care ar fi trebuit să rămînă neatinse ascunde pagube de zeci de mii făcute unor nefericiți a căror singură vină e că nu și-au mutat casele și acareturile din calea viiturilor. De ani de zile pagubele uriașe provocate de proști și de ticăloși sînt suportate de la buget. Nefericiții care își pierd tot ce au la inundații primesc ajutoare, cîte le primesc, din partea unora care, adesea, n-au nici
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
corectitudinea formală a gîndirii, atunci implicit logica este o ramură a psihologiei. Căci dacă gîndul e un act psihic, atunci logica, preocupată de condițiile prin care gîndurile pot fi înlănțuite în mod valid, este o disciplină secundară a psihologiei. Un acaret asigurînd bunăstarea locuinței principale. Căci trebuie ca mai întîi să știu cum iau naștere gîndurile și care e conținutul lor, pentru ca mai apoi să pot să mă întreb cît de valide sunt raționamentele pe care le fac cu ajutorul lor. Toate
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
sale Sofia, în care începe într-o seară deloc oarecare acțiunea românului Cronică de familie de Petru Dumitriu. După cum e descrisă, casa trebuie să fi avut o "amprenta pe teren" foarte mare și era înconjurată de parc și completată cu acareturi. Grajdurile adăposteau căi, iar șoproanele pe puțin două trăsuri, căci boierul cînd pleacă la moșie, părăsindu-și infidela soție, o cere la scară pe cea mare. Culmea-Veche și culmea realismului... Din Culmea Veche se poate porni o plimbare printr-un
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
Asemănarea (amuzantă, altfel) cu legendarul reformator Cuza a indus populației iluzia că vom trăi un moment al începutului. în fapt, n-a fost vorba decât de o penibilă continuitate, de o jalnică scamatorie în care noul vodă preia, în întregime, acareturile și metehnele înaintașului. Dl. Constantinescu se lamentează că l-au învins securiștii. Așa o fi. Dar de ce s-a complăcut să fie înconjurat, de la cei care-l serveau la masă, sepepiști odioși dresați de Ceaușescu și Iliescu, la cei care
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca patru ani mai tîrziu să ia din nou drumul Regatului, lăsînd în urmă totul părăsit și cîinii urlînd. I-au dus la Brăila, cu șlepul peste Prut, Ștefan și Ioan Chirilă (bunicul și, respectiv, tatăl lui Tudor Chirilă-Vama Veche
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
Rodica Zafiu Aparent, acaret e un cuvînt pe care vorbitorii limbii române standard nu-l mai folosesc curent, el aparținînd mai curînd fondului pasiv al vo-ca-bu-larului, dobândit prin lectura textelor literare vechi, a scrierilor culte sau a culegerilor populare. Lucrurile nu stau totuși chiar
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
cuvînt pe care vorbitorii limbii române standard nu-l mai folosesc curent, el aparținînd mai curînd fondului pasiv al vo-ca-bu-larului, dobândit prin lectura textelor literare vechi, a scrierilor culte sau a culegerilor populare. Lucrurile nu stau totuși chiar așa, pentru că acaret a fost readus în circulație, cu anumite schimbări de sens, de limbajul familiar-argotic. La fel s-a întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de argou: ogeac, bidiviu, chindie etc. În Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913), substantivul acaret apare înregistrat cu sensul "clădiri și obiecte cari se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de pravile alcătuită de A. Donici, în 1814) și atestă faptul că termenul era inițial unul precis
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]