628 matches
-
minute, dar, la casa de bilete, casiera explicându-mi cè înaintea acceleratului va pleca, în aceeași direcție, un tren rapid, la douè și șapte minute, sugerându-mi sè mè decid, pânè la plecarea rapidului mai sunt doar câteva minute, în timp ce acceleratul pleacè abia peste douèzeci și cinci de minute, eu acceptând, n-ar avea nici un rost sè mai aștept celèlalt tren dacè rapidul e deja tras pe linie, Pe peron luându-mi un grèbit rèmas bun de la tata, el neîncetând sè-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mi-e imposibil sè-mi dau seama unde suntem, Neobișnuit mi se pare și felul subit în care m-am decis sè iau acest tren de care habar nu aveam cè existè, desi venisem la garè cu gândul de a lua acceleratul, trenul cu care, în mod regulat, fac aceastè cèlètorie de întoarcere, Dacè merge în altè direcție? Dacè femeia de la casa de bilete, din cauza zgomotului din garè, înțelegând greșit direcția în care merg, mi-a dat bilet la un alt tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
a interesat pe un ton prietenos încotro intenționam să călătoresc. Naiba știe cum de adulmecase ce se petrece, în orice caz, eu i-am spus că trebuie să plec urgent la Arad. Mă aflam la Arad de o oră, așteptând acceleratul din capitală, când deodată un individ cu înfățișare ștearsă m-a salutat zgomotos și mi-a scuturat cu putere mâna. S-a prezentat și mi-am amintit că îl cunoscusem în treacăt la școala militară. M-a invitat la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
are privirea decisă, îl lași să guste o dată. la sfârșit îi mulțumești. îi spui că mâine avem ananas. În martie, Sabina mă convinge să mergem până la Botoșani. Ca majoritatea femeilor, vrea să-și scoată familia la rampă de câte ori are ocazia. Acceleratul de Iași cu vagoane pentru Botoșani e o conservă bombată de prea multe sardele înghesuite în ea. Oamenii îmbrăcați în verde, portocaliu și albastru-peruzea aleargă la vagoane trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu pătrățele. Unii încarcă saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
este de acord Eusebiu. Pe atunci mersul cu autoturismul prin București era mai plăcut, fiindcă traficul nu era atât de aglomerat ca azi, numărul mașinilor fiind mult mai mic. Era o plăcere să mergi cu autoturismul. Au ajuns la Gara de Nord. Acceleratul București Constanța era deja pe peron. Și-au luat rămas bun, Teofana a urcat în vagon la locul ei, și-a aranjat bagajul și a ieșit la fereastră să mai discute cu părinții. Când trenul s-a pus în mișcare
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ar fi dorit să nu se ocupe până la Constanța. La prima oprire a respirat ușuartă că nu urcase nimeni. Cei din compartiment observaseră și făceau glume. Ați scăpat de data aceasta. — Să vedem la gara următoare, spunea ea. Noroc că acceleratul nu oprește în toate stațiile. La următoarea oprire însă s-a urcat un tânăr care avea chiar locul de lângă Teofana. Fata a inspirat și expirat adânc, zâmbind. — N-ați scăpat domnișoară, dar nu-i nimic, au consolat-o cei din
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
țineți legătura? — Am hotărât să nu ținem legătura, pentru a nu ne influența în deciziile pe care le vom lua cât timp suntem despărțiți. — Interesant! În după amiaza aceleeași zile și-au făcut bagajele și au mers la gară așteptând acceleratul în direcția în care mergeau. Când a sosit trenul s-au urcat așezându-se la locurile lor. Au frunzărit ziarele cumpărate din gară discutând pe marginea anumitor articole. La un moment dat, de undeva dintr-un alt compartiment, un aparat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-i steie, Țâța să-i plezneasă, Laptele să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobo dă un răcnet sugrumat, neomenesc! ... De-o fi de moroi Ori de berevoi, Ducă-se din noi! urzește baba. Descântatul șuieră și clănțănește în gol, accelerat! ... În loc luminat, Binecuvântat, Mănăstire albă, Cu altare salbă! Mănăstire mare, Cu șapte altare! Șobolanul nu se mai clintește, de nici un fel! Baba-Știma îi cuprinde de-a-nvârtita mâinile, cu legătura mortului. S-a gătat, conașilor, zice dânsa. După care, își duce trei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un zâmbet de ispitire: ― Vrei să mergem sus la mine? ― Nu, nu! protestă bărbatul, închizîndu-se brusc ca în fața unei primejdii. Se retraseră într-un salonaș unde Grigore zise liniștit și simplu: ― Iată ce-am hotărât definitiv! Că mâine, luni, cu acceleratul de după-amiazi, ca să aibă timp să se pregătească, va pleca la București. Se va pune fără zăbavă în legătură cu un avocat și va face ea cererea de divorț. Motivul l-a creat el: părăsirea domiciliului. N-a fost, bineînțeles, la Pitești
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
adevăr, nu pot rămânea să mă întîlnesc cu Nadina în preajma transcrierii divorțului! spuse Grigore. ― Un motiv mai mult să mă lași singur spre binele amîndurora! aprobă Miron Iuga grav. Îndată după dejun trebui să plece, ca să poată prinde la Costești acceleratul. Brișcă galbenă cu Ichim trăsese din vreme la scară. Miron își îmbrățișă odrasla fără emfază, ca totdeauna. Grigore îl sărută pe amândoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. ― Am să reviu peste câteva zile, tată! Sper că atunci te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îndemn altora, să fie reprimată energic și exemplar! ― Am înțeles, cucoane! murmură primarul supus. ― Trăiți! făcu Boiangiu umflîndu-și pieptul, ca să arate că are energie mai multă chiar decât trebuie. 3 Titu Herdelea și Grigore Iuga sosiră la București pe înserat. Acceleratul era ticsit de oameni îngroziți, care-și părăsiseră gospodăriile de frica țăranilor, fugind la București, singurul loc unde sperau să fie la adăpostul primejdiilor. ― Asta e începutul panicii! spuse Grigore trist. Îți închipui cum alimentează asta nenorocirile! Nefiind chip să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
doamne, oferi surpriza doamnei sale. Când le-a văzut, doamna Tilică a sărit în sus de fericire, l-a îmbrățișat și sărutat ca în tinerețe, iar domnul Tilică mai-mai să cadă de emoție pe fotoliu. Plecarea s-a făcut cu acceleratul. Hotelul la care aveau să-și petreacă sejurul poartă numele frumos ca al gestului: BUCURIA, hotel de patru stele, la nici cinzeci de metri de plajă, cu piscină în curtea interioară, încadrată de pomi ornamentali, cu flori, cu sală de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la nici cinzeci de metri de plajă, cu piscină în curtea interioară, încadrată de pomi ornamentali, cu flori, cu sală de fitness, restaurant elegant și alte dotări moderne. Cam așa l-a descris doamna de la agenția de turism. Drumul cu acceleratul l-au făcut pe o zi caniculară, încât călătorii simțeau că se topesc. Când au ajuns la destinație, era spre seară. Au găsit repede hotelul din stațiunea S. O construcție de zece etaje renovată de un patron bogat al zilelor
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de data aceasta mi-era rușine să mă înghesui alături de bătrâne și zdrențăroși, în fața ghișeului de cl. III; rușine nu de mine, ci de cei câțiva eurasieni și englezi de pe peron, care-mi priveau foarte bănuitori hainele). Am așteptat zgribulit acceleratul de Lucknow, sorbind ceaiuri multe și încercînd să reconstitui de la început escapada mea. Erau lacune de ceasuri, de nopți, și golul acesta din memorie mă obseda. Dacă am înnebunit? mă întrebam. Îmi porunceam să nu mă gândesc la nimic. Totul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
muți aproape de casă! Cineva căruia Îi pasă de tine ți-a aranjat chestia asta, așa că nu poți să spui că nu-i pasă nimănui. De acolo o să poți ajunge mult mai ușor acasă - În mai puțin de o oră cu acceleratul. Poate chiar și mai des. Un an de zile nu Înseamnă mare lucru. Un an de zile... Pardon, un an și o lună! Mai ai de făcut... atîta armată!!! Băga-mi-aș... Și Ceaușescu chiar e Veșnic? În această schemă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ignoră propriul trecut își condamnă la moarte propriul viitor”, adică se sinucide. Iată axele unui crez de generație cu valoare perenă. Iată cum O viață închinată Adevărului naște adevăruri. Nimeni nu ne poate contrazice, că pe drumul vieții și-n acceleratul viitorului, nu putem circula clandestin. Cartea noastră de vizită - legitimația demnității fiecăruia dintre noi este etnicitatea noastră care, prin creativitatea nesecatele și ei resurse, originalitatea cu ne care stimulează intrăm în universalitate, așa cum au gândit și au făptuit nemuritoarele și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
nenăscut sunt literalmente striviți, omorâți, mutilați, fără ca măcar să știe de acest lucru. Trenul s-a oprit apoi în dreptul cantonului C.F.R. situat în apropierea a doi plopi monumentali ce străjuiau linia... După un timp, necesar formelor care se cereau în urma accidentului, acceleratul își continuă drumul, lăsând victimele mutilate - autoritățile avizate urmând să se pronunțe în urma unei anchete care a constatat nefuncționarea corectă a barierei de oprire a trenului, scoțând din culpă pe bietul cantonier care a tras o spaimă grozavă și s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-și strângă produsele ce trebuiau culese de pe loturile muncite cu atâta tenacitate și râvnă. Tata fusese martor ocular în momentul când cei doi dialogaseră poreclindu-se între ei și a intervenit în discuția lor, întărind faptul că urma să treacă acceleratul de dimineață și e bine să fie bărbat treaz spre a nu da de necaz. Vestea întreitei tragedii s-a răspândit ca fulgerul printre priponeșteni și ceilalți din satele vecine, astfel că, după trei zile, când a avut loc înmormântarea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
seara asta mi-ați dat liber. Mi-am făcut planuri și am de gând să mi le respect. La ora șapte îmi închei serviciul pe ziua de azi, așa cum am stabilit. În timp ce rostesc ultimele cuvinte, inima începe să-mi bată accelerat. E prima oară când pun piciorul în prag atât de răspicat. Dacă aș fi vorbit pe tonul ăsta la Carter Spink, aș fi dispărut imediat din peisaj. O clipă, Trish pare pe punctul de a face apoplexie. După care, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
răspunde, să iau o gură de apă minerală, după care, Într-un final, să mă apuc să caut broșura aia pentru Artemis. Nu prea cred că pot să fac asta. Mă așez la birou și mintea Începe să-mi proceseze accelerat. Inventează-ți propriile șanse. Creează-ți singură oportunitățile. Așa mi-a zis Paul. Și dacă asta nu e una dintre aceste oportunități ? Jack Harper se află În departamentul nostru și se uită la mine cum muncesc. Marele Jack Harper. Șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că arată ca o rîmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cît mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la imagine, și inima Îmi bate accelerat. E un grafic cu două obiecte rotunde. Cu o formă ușor neregulată. N-am nici cea mai mică idee ce ar trebui să reprezinte. Absolut nici una. Arată ca... parcă arată ca... Și, deodată, Îmi dau seama. Nuci ! Două nuci ! Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că mă pălește spaima. Oare măcar aleea e cea bună ? Mă avînt spre cealaltă alee și mă uit bine la ea. E absolut identică cu prima. Aceleași șiruri identice de uși și de ferestre acoperite. Inima Începe să-mi bată accelerat. Ce să fac ? Nu pot să sun la fiecare ușă de pe fiecare alee din zonă. Nu mi-a trecut nici măcar o secundă prin minte că s-ar putea Întîmpla așa ceva. Nici măcar o dată. Nici măcar nu m-am gîndit să... OK, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cred. În fața mea se află Jack. E Jack, care se apropie de mine traversînd grăbit curtea, cu o expresie extrem de hotărîtă pe față. N-am timp să mă gîndesc la nimic, n-am timp să mă pregătesc. Inima Îmi bate accelerat. Aș vrea să fiu În stare să vorbesc, să plîng sau... să fac ceva, orice, dar nu pot. Ajunge lîngă mine, Împrăștiind violent pietrișul de sub pașii lui În toate direcțiile, mă ia de umeri și mă privește lung și intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
N-a fost atent ori poate că nici nu m-a văzut”, a concluzionat el. „Este în spatele mașinii oprite pe banda a doua. Poate că este și el grăbit ca acel Tainicele cărări ale iubirii copil care a trecut ca acceleratul pe lângă mine! Bine că au ținut frânele!”, medita nevăzătorul înaintând încet, dar sigur, mulțumind cu brațul liber, printr-un anume semn prietenesc folosit numai de el, șoferilor în cauză. A mai făcut doi pași. Se gândea deja că după următorii
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
capul din carte, Otilia dispăruse cu lucrurile și cântecele ei. Marina se îndrepta greoi spre casă, cu un vraf de farfurii. Soarele era sus pe cer, totuși încă vreo oră nimic nu se-ntîmplă și Felix continuă lectura. Cu felul lui accelerat de a citi, înghițise trei sferturi din volum, când poarta se deschise și apăru pe ea moș Costache, în haine albe de dril și cu o panama pe cap, zgârcită de vechime și multe spălări. Era foarte vesel, judecând după
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]