1,632 matches
-
românesc" (onlinesport.ro/forum). Devenit nume comercial, atribuit probabil cu o intenție glumeț-ironică - ,pe băncile în dezordine ale barului Expiratul din Vama" (getfit.ro); ,se dansa pe bănci, ca-n Expiratul din Vama" (metalfan.ro) - termenul evoluează și spre o accepție preponderent pozitivă (și autoironică), în care decisivă este marcarea apartenenței la un grup: ,toți expirații plecăm duminică dimineață cu primul tren" (expirat.org). Distrus pare să fi căpătat sensuri specifice în jargonul drogurilor; prefață lui Florin Iaru la cartea lui
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
a cuvântului, după Dicționarul limbii române, este la Ion Heliade Rădulescu. Sensul de bază al termenului, în română (ca și în franceză) este pozitiv: "plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează" (DEX); e drept că s-a dezvoltat și o accepție marcată mai curînd negativ: "plin de emfază, de afectare" (ibid.). Ideea de "înduioșare, emoție " e comună în toate limbile moderne în care există, pe cale cultă, urmașul unui cuvînt grecesc (transmis prin latina tîrzie) - pathetikos, din familia lexicală a lui pathos
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
prezentării unui film, home.ro). Adjectivul este aplicat persoanelor - "un simplu și patetic șofer de avion" (aviatia.ro), "antrenor patetic" (fcsteaua.ro) etc. - dar și obiectelor: "echipamentul: patetic/jalnic" (motociclism.ro/forum). Ultimul exemplu ilustrează și sinonimia cuvîntului, folosit în accepția peiorativă, cu vechiul jalnic; un alt sinonim este mai noul penibil; recunoscută de vorbitori, echivalența nu îndeamnă la evitarea inovației, ci la supralicitare și acumulare: "un subtext jalnic-patetic" (egophobia.7x.ro); "Jalnic de patetic" (muzicabuna.ro); "penibil și patetic!" (sentimente
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti sau Tudor Vianu etc. Un al doilea pilon de rezistență al volumului rezidă în/din argumentarea reperelor proiectului/ programului feminismului românesc interbelic căruia i se acordă și i se recunoaște statutul de mișcare, în accepția mixturii realizate între reflexele/ reacțiile sufragismului și declanșarea unei analize politico-culturale. Spațiul politico-cultural este dominat și revendicat de rigorile logicii tradiționale și de dinamică/arterele modernității democratice, cu toate contradicțiile resimțite dinspre clarificările utile, cu privire la conceptele de autonomie, de libertate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
îi dă acestui film sărutul morții, tocmai pentru că se folosește de un artificiu, care îi sapă tot ,realismul". Or, cum l-am perceput eu, acesta era pariul primului film din trilogie, Dogville. Pot să filmez totul pe o scenă, în accepția ei convențională, care să sublinieze astfel granița dintre public și lumea imaginară pe care le-o propun, pentru ca apoi, tocmai arătîndu-le-o, să îi determin să o transgreseze printr-o sutură solidă? În ceea ce privește Dogville, răspunsul este da. Spre deosebire de Manderlay. Bizareria este
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
tânărului cocoloșit sunt și ele mai mult decât expresia unui temperament. Fiul denaturat care n-a voit să vină la înmormântarea tatălui și nepotul ingrat din prezent continuă să se opună ordinii burgheze. Epoca nouă și cea veche dau curățeniei accepții complet diferite. Și nu este deloc greu de ghicit care dintre ele o curăță pe cealaltă. Încă tânărul scriitor ar trebui să fie fericit în această minunată lume nouă; sau măcar mulțumit. Însă nici autismul lui creator nu este perfect
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
și haholi (care, de fapt, înseamnă ,ucrainieni"). Perioada de dinainte de 1917 e caracterizată drept vremea moscoviților (p. 90). A înțelege limba rusă înseamnă a ști muscălește (p. 88). Și întrucât muscalii erau, mai ales, soldați, cuvântul a dobândit și această accepție, încât în mod paradoxal se putea vorbi și despre soldații, adică muscalii romani (p. 66). Eliberarea ținutului de către armata română în 1918 e uneori numită, în Drumuri basarabene, svoboda. De atunci încolo ocina, adică Basarabia, a devenit liberă, pământ slobod
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
fine, ca un ultim exemplu, păstrătorul arhivei unei mânăstiri e prezentat drept cărturar, cercetător al hârțoagelor iezite prin podurile mănăstirilor (p. 90). Întreaga relatare a călătoriei e dominată de dragostea de patrie a autorului sau, mai exact, și, într-o accepție mai restrictivă, de iubirea de pământul natal. Căci nicăieri în Drumuri basarabene nu se întrevede o explicită conștiință națională românească. Sufletul lui Sadoveanu e legat nu de România, ci de Moldova, acest vechi, frumos și nefericit ținut, vechea, frumoasa și
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
de frumoasă, vorbește despre Goldfaden ca despre un iubit. Regizori, istorici ai teatrului sunt interesați de Iașiul acelor vremi, de comunitatea evreiască, de relațiile ei cu majoritatea românească, depășind retorica prejudecăților și a locurilor comune. Filmul e profund pentru că în accepția autorilor filmului teatrul nu se reduce la un șir de reprezentanții pe scenă, el este o sinteză a identității culturale, un mijloc folosit de comunitate pentru a se exprima și de animatorii scenei pentru a determina comunitatea să evolueze. Teatrul
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
îndreptățire și emoție!", nota Alex Leo Șerban. Și are dreptate, tot filmul e un flashback, funcționînd ciclic și terminîndu-se rotund, exact unde începuse. Acum, poate fi un cerc vicios sau unul virtuos/z, eu optînd pentru ultima (dublă) posibilitate. În accepția comună, flashbackul are niște caracteristici limpezi: e scurt, eventual cadrele sînt încețoșate pe la colțuri ca să sugereze separația temporală de rest, și are - cel mai frecvent - rol ilustrativo-explicativ față de firul narativ prezent & principal. Ei, întoarceți pe dos toate aceste trăsături specifice
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
de poduri" (DEX); o atestă, de altfel, unele mărturii actuale: "am făcut armata la Turnu Măgurele, într-o unitate de geniu-pontonieri. Am făcut și "dilibau", dar și poduri și portițe peste Olt și Dunăre" (cafeneaua.com). O confirmare "oficială" a accepțiilor politico-istorice ale termenului o constituie folosirea sa într-o ședință publică a Camerei Deputaților "o serie de români (...) în perioada '50-'61 au efectuat stagiul militar la muncă, la diribau - așa cum era pe timpuri - pentru că proveneau din familii care atunci
Diribau by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10220_a_11545]
-
de alter ego spiritual, adică de dublură aeriană a trupului, un fel de instanță geamănă care se desprinde de corp în clipa morții, devenind ceea ce îndeobște numim un „strigoi“. Deci psyché e o stihie, în nici un caz un „suflet“ în accepția modernă a termenului. Walter Otto respinge interpretarea afirmînd că la Homer psyché are două sensuri: 1) suflarea, viața și 2) fantoma care se desparte de trup în clipa morții. Cît timp trăiește omul, el nu are un psyché propriu-zis, acesta
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
și în opinia multor intelectuali, ideea că nu a existat și nu există literatură de sertar rămasă în urma regimului comunist. Tot sau aproape tot ceea ce era valoros ar fi fost publicat înainte de Decembrie 1989. Este unul dintre numeroasele mituri - în accepția negativă a acestei noțiuni - care bântuie spiritul public de azi. Pentru a nu da decât două exemple, cărțile de apariția cărora m-am îngrijit - în colaborare sau singur -, cea despre București a lui Emanoil Hagi-Mosco (1995) și cea despre Iași
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
trebui și ele reașezate la locul lor într-o istorie a prozei românești. Impresionează frumusețea reconstituirilor de epocă, arhaismele evocatoare, folosite însă cu măsură. Nici urmă de dilentatism în această proză care, deși publicată în 1971, este o "relicvă" - în accepția pozitivă a acestei noțiuni - a literaturii interbelice. Al.Ștefanopol nu este însă un scriitor vetust, iubirile din scrierile sale sunt năvalnice și pătrund parcă în actualitate, deși decorul lor este unul istoricizant. Majoritatea personajelor sale sunt reale, fie că este
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
din țâțâni/ când așezai piatra peste/ o altă piatră numind-o grădină/ și-n următoarea clipă dădeai/ buzna la masa de scris/ pregătită să-ți însăilezi o postfață" (postfață la noul manual de grădinărit). Mai există însă, încă o posibilă accepție a acestei persoane a doua generice: aceea a solidarității, a alterității reconfortante - ,viața încă/ mai avea farmec/ și chiar literatura era suportabilă/ când celălalt rămînea încă eu..." (o moarte onorifică). Reminiscența culturală, aluzia atent cultivată indică și un alt mod
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
de ambiguitate și imprecizie>. Este un termen âfolosit mai totdeauna la întâmplare, cum dă Dumnezeu>. Uneori, îmi spun, ideocriticul exagerează retoric, dar nu eu trebuie să strâmb aici din nas. De regulă, mai descopăr aici, conceptul nu este disociat în accepție estetică de uzul din știință. Excepția o reprezintă Angelo Guglielmi (Avangardia e sperimentalismo, 1963), care âface toate distincțiile necesare>, pornind, desigur, de la avangarda ca ruptură și experimentalism ca recuperare. A. Guglielmi, citat de dvs., domnule M. Mincu, cum repetați în
Paranteza (ne)dreaptă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10440_a_11765]
-
dar moale, un timid care strălucește prin absență" (p. 55). Viziru remarcă ,înclinația lui spre farsă, știută de toată lumea" (p. 63). Ce e straniu e că Antipa vrea să rămână treaz în noaptea solstițiului de iarnă, atribuind probabil acestei nopți accepții oculte (e doar o presupunere). Viziru își imaginează la un moment dat că Antipa i-ar fi telefonat să-i atragă atenția asupra luminii acelei zile de decembrie, fiind el însuși preocupat de acest eventual secret: ,Cât despre lumina asta
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
diverselor canale de presă existente pe piața românească acum), dar și față de întreg complexul de valori și principii pe care guvernații și le așează în structura propriei lor axe de identificare. Zoon politikon ar trebui să fie, cel puțin în accepție ideală, o persoană cât se poate de obiectivă, tocmai fiindcă lumea lui este Cetatea, iar oamenii Cetății asta și așteaptă de la el. Căci „...este inutilă și neavenită supărarea sau confruntarea cu presa pe tema unor comentarii critice, deoarece o asemenea
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
pe care le frecventează, din atmosferă și personajele care populează (și) lumea cunoscută de ei. Departe de noi intenția să generalizăm, dar e tot atât de adevărat că boema este o specie mereu pe cale de dispariție și mereu vie. Iar boema în accepția tuturor înseamnă baruri și cafenele, restaurante și localuri. Termenul literar se referă la persoane cu un comportament social original, neconvențional, neconformist, în special artiști sau scriitori. Vinul, artiștii și lăutarii ar putea alcătui o tripletă emblematică, dacă nu am cunoaște
ARTIŞTII ŞI BOEMA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384601_a_385930]
-
în fața juriului și a publicului deosebit de atent ori curios, dar și darnic în aplauze la fiecare prezentare în parte. Am hotărât să pun accent pe originalitate și nu am găsit altceva decât legătura dintre petrol și noțiunea de arab în accepția generală a românilor. S-a dovedit că am fost inspirat. Doar trei fraze mi-au fost suficiente să-mi prezint costumația și să culeg aplauzele publicului! Mai greu i-a venit Silviei. Nici ea nu știa să descrie costumația femeii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ca un peripatetician sau a fi socratizat îceea ce corespunde exact contrariului unei povești de iubire platonică): iată tot atâtea ocazii de a da naștere la judecăți greșite, contradicții și interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare adesea, ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze... Practicianul amator de plăceri este dublat de un teoretician în stil sofist. Prodicos este considerat într-adevăr ca excelând în definiții, în lucrul asupra accepțiilor verbale. Trata cu mare atenție tot ce avea legătură cu coincidențele între ceea ce modernitatea numește semnificanți și semnificați. Posteritatea păstrează unul dintre obiectele reflecției sale, și este vorba de... plăcere. Pe care el o împarte în sensuri multiple, cărora le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
plin de rugină în suflet. Crezul lor inițial sinceri, suferințele îndurate în mefistofelica perioadă sângeroasă a mijlocului de secol XX, straturile de murdărie trupească indicibilă în vocabule exhaustiv definitorii, lupta individuală cu moartea de fiecare zi s-au transformat, în accepția acestora, din elemente funciare pe deplin caracterizante în precepte cu totul și cu totul deșarte de care nimeni nu mai ține astăzi cont. Altfel spus, decadenta stare de fapt în care a fost adusă azi lumea i-a determinat pe
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
parte din trecutul ei organic și anorganic, deopotrivă. Am menționat aici în mod volițional termenul matematic ”ecuație”. Doresc să mă aflu cu bună știință în interacție directă cu acest substantiv comun numai în aparență rece, tocmai fiindcă el întruchipează, în accepție personală, conexiunea valorică fundamentală dintre inginerie și artă. Iar la creatorul - unic prin originalitatea construcției subiectului abordat - George Goldhammer, ambele sălășluiesc dimpreună, extrem de echilibrat, în perfecțiunea dovedită a capodoperei, alcătuind din multiple detalii semnificative morfosintaxa sui-generis a sufletului său luminos
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]