329 matches
-
1 p; analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 1 p; probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...1 p; încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
METODOLOGIE-CADRU**) din 13 noiembrie 2012 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251260_a_252589]
-
1 p; analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 1 p; probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...1 p; încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
METODOLOGIE-CADRU**) din 13 noiembrie 2012 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251262_a_252591]
-
gong ageng". Muzicienii din Java cred că "gong ageng" este principalul spirit al întregului "gamelan". Aranjamentul instrumentelor în cadrul orchestrelor "gamelan" diferă de la insula la insula. Toate instrumentele sunt acordate pe baza unor principii bine stabilite. Deși modurile de bază ale acordajelor din Indonezia sunt pentatoniile "slendro" și "pelog", sonoritățile ansamblurilor "gamelan" diferă în funcție de zona din care provin. Muzică orchestrelor "gamelan" din Băli se remarcă în primul rând datorită tempourilor rapide și a tehnicilor instrumentale speciale pe care muzicienii le folosesc. Sonoritățile
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
începe și se termină o piesă compusă în acest stil. Totodată în cadrul acestui stil se remarcă și vitezele extraordinare cu care sunt cantate anumite pasaje, realizate cu ajutorul tehnicilor kotekan (ritmuri interconectabile) împinse până la extrem. Acest tip de "gamelan" folosește un acordaj pe baza modului pentatonic numit "pelog". Orchestră poate fi folosită atât în cadrul ceremoniilor de templu dar și în cadrul activităților mondene. În cadrul ansamblului se găsesc foarte multe instrumente, pentru o astfel de orchestră fiind nevoie de 30 până la 50 de muzicieni
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
Tambulilingan", 'Țări Kebyar Terompong", "Țări Cendrawasih", "Țări Teruna Jaya" etc. "Gamelan Semar Pegulingan" este unul dintre tipurile antice de "gamelan". La prima vedere nu pare diferit de celelalte tipuri de orchestre din Băli însă diferența constă în primul rând în ceea ce privește acordajul. Acest tip de ansamblu este acordat folosind modul "pelog saih 7" ceea ce conferă muzicienilor săi posibilitatea să abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
ansamblu este acordat folosind modul "pelog saih 7" ceea ce conferă muzicienilor săi posibilitatea să abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale. Totodată acest tip de "gamelan" încorporează un instrument numit "terompong" și care are rol solistic în cadrul ansamblului. Acesta este alcătuit dintr-un
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale. Totodată acest tip de "gamelan" încorporează un instrument numit "terompong" și care are rol solistic în cadrul ansamblului. Acesta este alcătuit dintr-un lung șir de gonguri dispuse orizontal. Ansamblul mai încorporează și instrumentul cu coarde numit
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
reong"), 1 gong mic folosit pentru a bate ritmul dar și două tobe mici. Instrumentele sunt construite de așa natură încât pot fi carate în timp ce la ele se cântă, astfel acest ansamblu dispune de o mobilitate foarte mare. Tipul de acordaj folosit este specific ansamblului "gamelan angklung" fiind folosit modul pentatonic "slendro" format însă doar din patru sunete, ultimul sunet fiind omis. "Gamelan Pejogedan" sau "Gamelan Joged Bumbung" - acesta este unul dintre cele mai populare și mai accesibile tipuri de orchestră
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
invită rând pe rând bărbații dornici să danseze cu ea. Uneori caracterul dansului poate fi unul de flirt dar foarte adesea este extrem de amuzant, de aici și popularitatea de care se bucură un asemenea eveniment în satele din Băli. Pentru acordajul instrumentelor este folosit modul pentatonic "slendro." "Gamelan Jegog" este un alt tip de ansamblu al căror instrumente sunt realizate din bambus. De această data absolut toate instrumentele sunt construite cu ajutorul tuburilor de bambus și nu există nici o altă toba sau
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
cânta muzicienii sunt efectiv cătarăți pe aceste imense instrumente. Din formație mai fac parte și unul sau mai multe flaute de bambus. În general repertoriul acestui ansamblu este alcătuit din piese instrumentale care nu sunt destinate pentru acompanirea dansurilor. Deasemenea acordajul acestui ansamblu este specific, nemaifiind întâlnit la alte orchestre. Mai exista pe insula Băli și alte tipuri de ansambluri "gamelan" precum "gender wayang", un ansamblu format doar din 4 metalofonice de genul vibrafonului și care este utilizat în principal pentru
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
pentru aceeași compoziție) încearcă să explice de ce anumite combinații de note sunt utilizate într-o compoziție. Analiza armoniei unei compoziții ajută la înțelegerea, memorizarea și, în ultima instanță, la interpretarea acesteia. În Grecia Antică notele erau organizate în moduri, iar acordajul instrumentelor avea la bază noțiunea de tetracord. Deși există numeroase testimonii (scrieri, picturi pe vase) despre importanța muzicii în educația Greciei Antice, s-au păstrat foarte puține exemple de compoziții (aproximativ 50 de fragmente). O compoziție polifonică (de exemplu, un
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
Chitara bas (adesea prescurtat bas) este un instrument muzical cu coarde ciupite. Este o variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav (distanța dintre acordajele standard respective situează basul cu o octavă mai jos), prin urmare va dispune de un corp mai mare, un grif (tastieră) mai lung cu poziții (en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
Chitara bas (adesea prescurtat bas) este un instrument muzical cu coarde ciupite. Este o variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav (distanța dintre acordajele standard respective situează basul cu o octavă mai jos), prin urmare va dispune de un corp mai mare, un grif (tastieră) mai lung cu poziții (en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii șaptezeci, însă, se construiesc tot
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii șaptezeci, însă, se construiesc tot mai multe modele cu un număr diferit de coarde: fie se adaugă una, două sau chiar trei celor patru inițiale, fie se construiesc bași cu acordaje diferite, cu intervale mari între coarde (modele cu doar două coarde) sau mai mici (basul cu opt-nouă coarde). După modul în care este amplificat sunetul instrumentului, se cunosc bași acustici (prin cutia de rezonanță), bași electrici (amplificați electric) sau bași
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
amplificată electric și timp de patru decenii nu s-a experimentat în direcția altor tipuri de amplificare. În 1951, Leo Fender lansează modelul revoluționar numit Fender Precision Bass. Modelul standard, creat la începuturi și menținut, în parte, până astăzi, împrumută acordajul contrabasului cu patru coarde (în cvarte, mi-la-re-sol). De aceea, se crede că instrumentul a fost construit pentru a rivaliza cu contrabasul. Totuși, nu trebuie uitat că acela din urmă avea o istorie scurtă în lumea jazz-ului la momentul inventării
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
sonoră) din toate corzile; apăsarea mai puternică are ca efect o detensionare de mai mare amploare. Există chitare pentru care bara funcționează și invers, caz în care abuzurile vor duce la ruperea corzilor. Revenirea barei în poziția inițială aduce și acordajul instrumentului în parametrii anteriori (ceea ce nu este, totuși, decât în parte valabil pentru un instrument de construcție modestă sau cu corzi deteriorate ori de slabă calitate). Sunetele produse au înălțimi bine precizate, impresia asemănătoare cu cea de glissando propriu-zis fiind
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
un instrument muzical cu coarde ciupite. Ea are un gât lung, delimitat cu ajutorul tastelor (en. "frets"), și o cutie de rezonanță ale cărei ambe fețe sunt plane. În lateral, se formează „umerii” caracteristici, rotunzi, care dau corpului forma cifrei 8. Acordajul standard în cvarte perfecte (cu o singură excepție) aduce cu cel al instrumentelor din familia violei (viola da gamba, violone ș.a.). Chitara joacă un rol important în numeroase genuri muzicale aparținând folclorului, dar îndeosebi muzicii de consum. Între aceste genuri
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
patru perechi de corzi (corzile pereche fiind acordate la unison) era deja des utilizată de muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai jos decât prima coardă). În acea perioadă, gâtul chitarelor avea rareori mai mult de opt
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
și chitare electroacustice, similare ca aspect cu chitarele acustice; diferența este introducerea unui microfon și (de regulă) a unui egalizator, ambele atașate corpului chitarei. Din punct de vedere al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume sunetul mi din octava mare. În ciuda acestui fapt, numele de „chitară bas” s-a consacrat instrumentului derivat, construit începând din perioada interbelică, acordat cu o octavă mai jos (aflat, în realitate, în registrul contrabas). Există chitare cu de la
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
simbolurile permit curățarea încăperilor de energii negative, dăunătoare, curățarea și energizarea mâncării, dar și trimiterea luminii la distanță, crearea câmpurilor de protecție. Gradul al III-lea - sau profesor -: după inițiere, practicantul primește noi simboluri și învață tehnici suplimentare. Poate face acordaje altor persoane. De multe ori, acest grad se "sare" și se trece direct la maestru. Maestru: după inițiere, noul maestru poate la rândul lui să facă altora inițieri/acordaje și cunoaște simbolurile specifice maeștrilor.. După fiecare inițiere, urmează o perioadă
Reiki () [Corola-website/Science/302696_a_304025]
-
inițiere, practicantul primește noi simboluri și învață tehnici suplimentare. Poate face acordaje altor persoane. De multe ori, acest grad se "sare" și se trece direct la maestru. Maestru: după inițiere, noul maestru poate la rândul lui să facă altora inițieri/acordaje și cunoaște simbolurile specifice maeștrilor.. După fiecare inițiere, urmează o perioadă de criză de vindecare, de purificare, cu o durată de 21 de zile, în care practicantul trebuie să-și facă autotratament zilnic și să practice un regim de viață
Reiki () [Corola-website/Science/302696_a_304025]
-
de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului, corzile sunt prinse la un loc de cordar, în apropierea căruia se pot agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se vor folosi cheile de acordaj). De vreme ce execuția se face folosind arcușul (instrumentul are o rezonanță prea slabă pentru ca ciupitul corzilor să producă o sonoritate satisfăcătoare), călușul și tastiera sunt construite în așa fel încât arcușul să aibă acces la fiecare coardă; ele vor fi dispuse
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
nr. 6, BWV 1051 de Johann Sebastian Bach. Viola modernă este acordată cu o cvintă perfectă mai jos decât vioara, astfel: Do-Sol-re-la, unde „Do” reprezintă sunetul mai grav cu o octavă față de do central. Viola este folosită uneori în "scordatura" (acordaje alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]