1,011 matches
-
Astfel, timp de mai mulți ani, instalațiile feroviare și portuare din Constanța, spitalul militar și cel civil, precum și școlile din oraș au fost alimentate cu apă potabilă provenită din această sursă. Totodată, toate cele "aproape 500 de vapoare"2653 ce acostau anual în portul Constanța utilizau apă potabilă din acea sursă. Ulterior, primăria orașului Constanța a solicitat și a obținut de la Direcția Căilor Ferate, adâncirea puțului existent, fapt ce a condus la mărirea debitului de apă la 3 700 m3 pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
puntea, așa că japonezii nerăbdători coborâră din nou în cală. După aproape trei ore, veni vestea că numai marinarii spanioli aveau voie să pășească pe mal. Comandantul fortăreței Acapulco nu era împuternicit să îngăduie unui vas japonez ivit pe neașteptate să acosteze, dar trimisese un mesager la guvernatorul Nuevei España aflat în orașul Mexico. Glasuri de nemulțumire se ridicară la unison. În timpul călătoriei, solii și negustorii deopotrivă ajunseseră încetul că încetul să creadă că o dată ajunși în această țară totul avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a canalului, și apoi puse piedica mulinetei. Astfel, dacă un păstrăv apuca momeala și dădea să plece cu ea, firul ținut de piedică Începea să zbârnâie. Marjorie vâsli către promontoriu ca să nu-ncurce firele. Trase tare de vâsle și barca acostă mai Încolo, pe plajă. Mici valuri se izbiră de mal. Marjorie se dădu jos și Nick trase barca mai sus pe țărm. — Ce-i cu tine, Nick? Întrebă Marjorie. — Habar n-am, spuse Nick, adunând lemnele pentru foc. Făcură focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
L-au golit. Eu am fost ăla care l-a găsit și nu m-am ales cu nici un bănuț. Da’ a fost o Întreagă poveste. Cică era chiar lângă portul din Havana când a Început uraganul și n-au putut acosta sau n-au primit permisiunea. Căpitanu’ ar fi Încercat să-l bage În port. Așa că am mers mai departe și noaptea, când Încercau să străbată golful dintre Rebecca și Tortugas, s-au Împotmolit În nispurile mișcătoare. Poate că li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să se reverse în pliuri mari carnea flască, tumefiată și învinețită de strânsoare. Femeia asuda abundent un lichid uleios, lucind în soare. Își purta dezinvolt nasturii strălucitori de alamă din vârful sânilor, ca un trufaș cuirasat în derivă, obligat să acosteze într-un mic port obscur și neîncăpător. Asta te dă gata într-o clipă! îți suge și măduva din oase! își dădeau coate gospodarii, aruncându-și priviri vinovate și hlizindu-se tâmp. Retras într-un colț al podiumului, cu fața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să se reverse în pliuri mari carnea flască, tumefiată și învinețită de strânsoare. Femeia asuda abundent un lichid uleios, lucind în soare. Își purta dezinvolt nasturii strălucitori de alamă din vârful sânilor, ca un trufaș cuirasat în derivă, obligat să acosteze într-un mic port obscur și neîncăpător. Asta te dă gata într-o clipă! îți suge și măduva din oase! își dădeau coate gospodarii, aruncându-și priviri vinovate și hlizindu-se tâmp. Retras într-un colț al podiumului, cu fața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a țării. Căscă gura la Întâmplare, Întrebând unii trecători ce Înălțau din umeri după ce-l priveau Într-un fel anume. În cele din urmă, la bifurcația unei străzi zări un fel de agitație În care, afaceriști bine Îmbrăcați pendulau Împrejur, acostând pietonii cu vorbe meșteșugite, oferind la schimb bani indigeni pentru valuta occidentală. Nu mică Îi fu mirarea când doi indivizi Îi oferi 60 lei pentru un singur dollar. Tentația era colosală. Își propuse totuși să mai aștepte. Vroia mai Întâi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu răspundeau dar În schimb Îl cercetau cu privirea de parcă atunci sosise de pe altă planetă! Cu o stranie curiozitate, se lăsă În voia pașilor care-l conduse către zona fierbinte a Bursei Negre. Aici află, o sumedenie de afaceriști ce acostau trecătorii șoptindu-le oarecum discret. „Cumpăr aur și obiecte prețioase. Efectuez schimb valutar, la prețuri incredibil de avantajoase...!!” Atunci când cu ajutorul armatei sovietice au fost instalați la putere comuniștii, aceștia au desființat tranczațiile financiare particulare, acaparând totul În favoarea lor!! Apsolut nimeni
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
având Încă proaspăt În memorie parodia de la bancă și mai făcând constatarea demnă de apreciat, deci și la bursa neagră se aplică aceleași reguli În raport cu sumele oferite În tranzacție. Omul de afaceri zâmbi satisfăcut.Se felicită pentru inspirația de-a acosta acest individ luându-l politicos de braț, conducându-l anume la intrarea unui gang destul de obscur, șoptindu-i confidențial. „Pot afirma de la bun Început, mi-ai plăcut: pari om serios, nu mai Încape discuție. Apreciez felul hotărât cum ai abordat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
imposibilul. Merse la Întâmplare cercetând, spionând cu atenție orice mișcare a excrocilor ce lucrau fără teamă, aproape de Miliția Capitalei. Dădu târcoale locului timp de două ore dar, omul lui nu era de găsit ba mai mult. În câteva rânduri fu acostat făcândui-se propuneri dintre cele mai ademenitoare... Perfect resemnat de excrocheria suportată și de faptul inutil pentru a face o reclamație miliției, socoti banii iremediabil pierduți. Mulțumi totuși norocului, lecția primită nu-l costase prea mult. Mai făcu unele hazardate investigații
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de curioasă. Observă „Duba” miliției, mai văzu două fete tinere ce erau Îmbrâncite, forțate să intre În interiorul mașinei cu o așa violență ce o puse pe gânduri și speriată, făcu cale Întoarsă. Prea târziu. Unul din milițieni Îi tăie calea acostând-o, cu o voce ce nu admitea replică. „Prezintă actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri cam ce anume acesta dorea În timp ce torționarul ridică vocea. „Ești surdă...!? Ori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
putu de tare. “Prinde-ți hoața. Puneți mâna pe ea...!!” Făcându-se părtași la toate samavolniciile teroriștilor oficiali, unii binevoitori care pot fi găsiți În toate timpurile și Împrejurările, o imobilizară. Înjurând cumplit, Își făcu alergând apariția caraliul care o acostase cu o pereche de cătușe legându-i mâinile la spate, dându-i o palmă că o podidiră sângele pe nas și gură. Apoi socotind intimidarea făcută În suficientă măsură să impresioneze asistența, o târî după el Îmbrâncind’o În mașina
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Matache Măcelaru până În Str. Nicolae Iorga, alergând. Această stradă fiind Împânzită cu agenți informatori Îmbrăcați În haine civile, opriră după colțul unei alte intersecții ce cădea perpendicular pe strada pașapoartelor. Fără să aibă un motiv special, acești indivizi te puteau acosta și legitima, iar În lipsa buletinului de indentitate ce fusese predat În schimbul pașaportului, se descoperea intenția de evadare...! De comun acord, stabiliră ca Tony Pavone să meargă primul, lucru ce-l făcu fără a Întimpina vreo piedică la ridicarea pașaportului, totul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu dăm decât peste uși închise, bandiți pe drumuri și spaima de epidemii! E adevărat că de la sosirea noastră pe pământul Africii, nenorociri și pocinoage se înverșunaseră necontenit asupra noastră. Și asta, încă din clipa când tartana care ne ducea acostase în portul Melilla. Credeam că vom ajunge într-un mic port islamic unde mâini liniștitoare se vor așeza pe umerii noștri ca să șteargă oboseala bătrânilor și lacrimile celor șubrezi. Însă pe chei ne asaltaseră doar întrebări pline de curiozitate gâfâită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de asemenea spre Egiptul de Sus, dacă aveau acolo o reședință. Nenumărate ambarcațiuni s-au încrucișat curând cu noi, ca niște jalnici ciorchini de fugari. Ar fi fost o nesăbuință să merg mai departe înainte de a cunoaște întinderea răului. Am acostat așadar la malul dispre răsărit, într-un loc pustiu, hotărâți să stăm acolo cât va fi nevoie, luându-ne hrana din mărfurile transportate și schimbând locul în fiecare noapte pentru a-i deruta pe eventualii jefuitori. De cinci-șase ori pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mai treacă prin cartierul popular Bab Zuwaila, preferând să ajungă la citadelă pe străzi mai puțin viermuitoare. Aceste vești ne fură aduse de un tânăr negustor bogat și instruit care, fugind din capitală împreună cu familia în barca sa particulară, acostă vreme de câteva ceasuri alături de noi înainte de a-și continua drumul. Din capul locului prinse drag de mine, se interesă de țara mea și de călătoriile pe care le făcusem în ultima vreme, iar întrebările lui erau mai pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
portul el-Kussair, la Marea Roșie, având cu noi burdufuri pline cu apă, căci de la Nil până pe coastă nu dai nici măcar de un izvor. Am avut nevoie de o săptămână încheiată spre a ajunge la Yanbuh, port în Arabia Deșertică, unde am acostat o dată cu apariția lunii noi din rabih-thani, când sezonul anual al pelerinajelor se apropia de sfârșit; șase zile mai târziu, eram la Djeddah. În portul acela ocolit de belșug, puține lucruri meritau să fie văzute. Majoritatea locuințelor sunt căsuțe din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Părinții mei luaseră hotărârea să vină să se așeze la Ferrara, îmi explica ea, unde niște veri de-ai noștri avuseseră parte de succes. Dar, pe corabia pe care ne îmbarcaserăm, a izbucnit ciuma, decimând echipajul și pasagerii. Când am acostat la Pisa, m-am pomenit singură. Tata, mama și fratele meu mai mic muriseră. Aveam opt ani. M-a luat o călugăriță bătrână. M-a dus cu ea la o mânăstire unde era stareță și s-a grăbit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că pietrele zburau înapoi și-i loveau în față în loc să zboare spre maimuțe. Când nu se aflau în bazar sau în livadă, maimuțele se obișnuiseră să aștepte în copacii ce creșteau pe marginea drumului ce ducea la piață și să acosteze oamenii care se întorceau pe la casele lor venind din bazar, în speranța că vor găsi o sticlă de vin de palmier sau poate chiar de rom. Lăsându-și victimele să zacă în mijlocul unei grămezi de mere, okra, ulei Postman și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
clar că Alec Llewellyn nu are cum să meargă cu el, acum când e închis douăzeci și patru de ore pe zi... Drumul de la Pimlico la Portobello mi-a luat peste nouăzeci de minute și era trecut de miezul nopții când am acostat mașina pe o linie dublă, galbenă de lângă ogeacul meu. De ce mi-a luat mai mult de nouăzeci de minute? Din cauza unui ambuteiaj produs la ora 12 noaptea, de parcă am fi fost într-un moment de vârf al traficului. Ceva legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
chiloții mei cu șliț, lăbărțați și cu elasticul slăbit. Să fie vorba de succes? Să fie vorba de bani? Să fie progresul, lumina pe care Martina a revărsat-o asupra mea? În timp ce-mi pierd vremea pe la Blithedale, sunt acostat de mici țâcnite în cantină sau în sala de jocuri. Vin direct la mine, bine închingate în țoale de te apucă năbădăile și-mi propun întâlniri imediate la ele sau la mine. Stau într-un bar și beau o bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
antreprenor. Mă ocup de proprietăți și așa mai departe. Am două restaurante în Fulham. —Ca ăsta? și m-am uitat în jur. Restaurantul era extrem de cunoscut; înainte nu mi-am permis niciodată să mă plimb pe strada Knightsbridge. Afară fuseserăm acostați de doi paparazzi prăpădiți, care s-au arătat dezamăgiți când au realizat că nu sunt Lady Di. Nu, nu atât de elegante ca ăsta, a spus Dominic. Un non-stop cu hamburgeri pentru răsfățații de la Sloane, cu mai mulți bani decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Marcus Samson. Parcă ar fi fost otrăvit. Pantofii lui James se loveau de podea, pradă convulsiilor. Și-a deschis gura pentru a voma și am văzut cu oroare că limba și buzele i se învinețeau. Dumnezeu știa când aveam să acostăm și să-l ducem la un spital. Pe măsură ce timpul trecea, era din ce în ce mai periculos pentru el. Dominic era lângă Sir Richard Fine, vorbind ceva despre o ambulanță. Era singura persoană care vorbea. Grupul de spectatori tăcuse când le venise șeful, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
plăcut. I-am făcut schema frazei și i-am strecurat-o. Lord nu am ajuns niciodată. Oricât m-am străduit, oricât elan și bunăvoință am avut, mai mult decât arhivar la Cinematografie nu am reușit să ajung. Și aici am acostat după multe alte încercări, inclusiv cu popasuri prin învățământ. Odată era chiar să o iau spre o carieră universitară, dar m-am oprit la timp. De fapt, nu m-am oprit, am fost trimis cu un șut bine plasat profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
poți să circuli pe unde vrei! Elev II Iată alții vin in cale Pe șosea citind în ziare Sunt absenți, nepăsători, Parc-ar fi cu capu-n nori. Elev IV Ce e, ce s-a întâmplat? Pentru ce ne-ați acostat? Elev V Ne-ați făcut s-avem emoții, Când stă mingea-n fața porții Ș-așteptă pe Țărălungă Dintr-un șut în gol s-ajungă. Elev II Ca sa vă legitimăm, Câte un talon vă luăm, Fiindcă vă vedem adesea Tot
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]