315 matches
-
cu nerăbdare să înflorească și, pe același deal, unde apăreau toamna florile mov-lila, iar vara fragii, mai era un corn... un copac cu flori galbene, primul care pulsa a viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce eram cățărată în copac, vise întrerupte doar de către vreo albină ce venea prea aproape, că era plin de ele și de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe răzătoare, tăiat În cuburi sau În felii subțiri, mărul se potrivește, după gustul fiecăruia, cu jambonul crud, cu feliuțele de șuncă sau cubulețele de brânză... Mere arlechin Spălați și tăiați miezul unei verze albe. Adăugați 2 sau 3 mere acrișoare (sau dulci, după gustă de culoare diferită, tăiate În cuburi, și 3 ardei grași (roșu, verde, galbenă spălați, curățați de semințe și tăiați. Condimentați cu un oțet bun din vin vechi și cu ulei de măsline legat cu un pic
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
în care tace doina zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
muștar proaspeți și/sau esenței de muștar sau murați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Castraveți ("cornișon") sărat pronunțat castraveți 0,5-3,5 5,0-10,0 - sărați în oțet proaspeți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Castraveți ("cornișon") specific, nici dulce, castraveți 0,4-0,7 1,0-3,5 - "mild" nici acrișor proaspeți sau murați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Castraveți ("cornișon") piperat pronunțat castraveți 0,5-3,0 1,0-3,0 - piperați proaspeți sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161961_a_163290]
-
muștar proaspeți și/sau esenței de muștar sau murați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Castraveți ("cornișon") sărat pronunțat castraveți 0,5-3,5 5,0-10,0 - sărați în oțet proaspeți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Castraveți ("cornișon") specific, nici dulce, castraveți 0,4-0,7 1,0-3,5 - "mild" nici acrișor proaspeți sau murați ───────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Castraveți ("cornișon") piperat pronunțat castraveți 0,5-3,0 1,0-3,0 - piperați proaspeți sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161981_a_163310]
-
muștar proaspeți și/sau esenței de muștar sau murați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Castraveți ("cornișon") sărat pronunțat castraveți 0,5-3,5 5,0-10,0 - sărați în oțet proaspeți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Castraveți ("cornișon") specific, nici dulce, castraveți 0,4-0,7 1,0-3,5 - "mild" nici acrișor proaspeți sau murați ────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Castraveți ("cornișon") piperat pronunțat castraveți 0,5-3,0 1,0-3,0 - piperați proaspeți sau murați Anexa 2 ------- la normă -------- Font 8* INGREDIENTE. LIMITE MAXIME Ingredientul Limita admisă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți conform anexei nr. 1 la normă ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apă, oțet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161980_a_163309]
-
spus, o zeamă din făină de cereale semifermentată, servită alături de aceeași făină, de astă-dată însă coaptă... Aparținând aceluiași regn culinar, mai putem cita o rețetă descrisă de Radu Anton Roman, chiselița, astăzi specifică doar anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care nu trebuie confundată cu berea de astăzi, căci se făcea fără hameiul care dă gustul amărui; altfel spus, era o bere dulce... Spre deosebire de aceste două exemple, în Franța acelor secole se beau vinuri seci, acestea potrivindu-se unor mâncăruri acrișoare. Aceeași stare de lucruri se regăsea, probabil, și în țările române. Nu avem cum ști cu exactitate ce fel de vinuri se făceau la noi înainte de filoxeră, dar avem suficiente motive să credem că ele erau predominant seci: foarte multe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi fierte împreună cu feliuțe de costiță afumată, frunze de dafin, boabe de piper, muștar, oțet, zahăr și coajă rasă de lămâie. Când era aproape gata, sosul se îngroșa cu smântână. Se pare că era o mâncare mai mult dulce decât acrișoară, deși pe vremuri mai conținea și ghimbir. Dacă adăugăm acestei rețete ciuperci și ceapă, nu ne aflăm prea departe de celebrul fel de mâncare numit bœuf Stroganoff. Meritul bucătarilor români constă în tonurile originale pe care le-au adus în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sfeclă murată. Pierre Gagnaire obișnuia, la începutul anilor ’90, să prăjească felii ultrafine de sfeclă. De ce n-am încerca noi, românii, maeștri ai murăturilor, să facem același lucru folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dat pe răzătoare 2 căței de usturoi curățați și pisați zeama de la o jumătate de lămâie sare și piper după gust KORHELYLEVES (Supă ungurească acrită) Consumată de obicei după petreceri, pentru a alunga mahmureala de a doua zi, această supă acrișoară, cu carne din belșug, e suficient de sățioasă ca să constituie un prânz îndestulător de iarnă. Se fierbe jambonul în supa de carne, timp de minimum 30 minute; se lasă la răcit. Carnea se taie bucăți, iar supa se păstrează. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vânt era întunecată de gânduri amare: bătrânețea lui și războiul care avea să continue și când el nu va mai fi. Deodată, în aerul spălăcit al zilei înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu este uitată În acest amalgam gastronomic modern. În restaurantele din Sydney se poate comanda supă de anabaroo, mango și burrawong, un amestec din bizon de apă, prăjit, mango tropical și burrawong, o nucă aborigenă; pește de recif cu sos acrișor de prune verzi sau quandong-row-bumba - o rață preparată Într-un sos făcut din piersici quandong din Australia de Sud, extract de portocale și rachiu. Din 20.000 de plante, 20% sunt comestibile, deci există o vastă rezervă neexploatată 329. Deși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o diversitate impresionantă de produse ce ne satisfac poftele pantagruelice: fructe de mare (creveți, scoici, calmar), garnituri de orez, cartofi prăjiți, sortimente de salate asortate (roșii, ardei grași, castraveți, morcovi rași, andive ș.a.), frigărui, fripturi de pasăre și porc, sosuri acrișoare și dulci de tomate, cu maioneză și muștar, de soia etc., fructe exotice (ananas, kiwi, nucă de cocos, papaya, banane, citrice etc.), ceai, cafele, răcoritoare, prăjituri, Înghețată (vanilie, ciocolată, fistic, lămâie, căpșuni) ș.a. Nu putem decât să frunzărim câte ceva din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
peste banane prăjite sau amestecat cu ceai. Nu lipsesc din preparatele culinare frunzele de bananier, nucile de cocos proaspete (laptele de cocos ca și alte produse din nuca de cocos), tamarinul vândut uscat sau sub formă de pastă, cu gust acrișor, uleiul din nucă de cocos, alune și porumb, pastele de sambal, iute și condimentate, preparate din pastă de creveți. Bambu, preparată din condimente măcinate (chimen, cardamon, coriandru, curcuma, usturoi, ghimbir, lemongrass, scorțișoară, ardei iuți) amestecate, pentru a forma o pastă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
întâlnire pentru muncitorii în căutare de muncă. Așa s-a născut expresia "a face grevă", expresie care și-a schimbat cu timpul semnificația, până să ajungă așa cum o cunoaștem astăzi. Creșterea cantității în detrimentul calității a avut ca rezultat un vin acrișor, dificil de păstrat, care a fost denumit "guinguet". Acest termen se află la originea cuvântului "guinguette" (tavernă), nume dat bodegilor amplasate la 20 de leghe (88 km) de Paris. Regula celor 20 de leghe, conform căreia vinul produs la o
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în coșulețe mici, recolta rămasă este trasă la teasc și apoi vândută prin intermediul unor licitații publice la primăria arondismentului XVIII, profitul intrînd în conturile comitetului de binefacere al arondismentului. Din parcela Clos Montmartre iese un banal vin rosé, aspru și acrișor. Această așa-zisă zeamă de aguridă a inspirat de altfel, în secolul al XVII-lea, un cântec pentru dans, din ale cărui versuri aflăm că "Vinul din Montmartre, îl bei cu pinta (adică 93 cl) și îl "elimini" de două
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinovatul de crimă. La Buză-Ruptă acasă, Pintea a găsit o parte din argintăria furată de la arendaș, iar unii au recunoscut cuțitul cu care fusese ucis Hanțl, era al lui Săilă. Căutat să depună, mărturie, Lică e găsit În casa lui Acrișor, un prieten din Ineu. Acolo aștepta o doamnă de la Arad, că avea să-i dea banii pe o turmă vândută de el, Pintea Îl duce la cazarmă. Prins de multe ori, Lică știa cum să se poarte În asemenea Împrejurări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la Ineu și, Întâlnindu-se cu Lică, acesta i-a șoptit să nu-și facă griji și să aibă Încredere În el. În săptămâna următoare, au fost prinși Răuț și Acrișor, au fost găsiți și caii de la trăsură, dar vizitiul și feciorul nu erau nicăieri, nu se știa dacă au fugit, ori au fost uciși și Îngropați la un loc ascuns, ceea ce ar fi fost de presupus, având În vedere sângele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau fără adaos de zahar 350 mg/kg j) Gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă 1000 mg/kg k) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 350 mg/kg l) Conserve de fructe și legume dulci- acrișoare 200 mg/kg m) Feinkostsalat 350 mg/kg n) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 200 mg/kg o) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l p) Sosuri 350 mg/kg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
valoare energetică redusă 1000 mg/kg k) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 350 mg/kg l) Conserve de fructe și legume dulci- acrișoare 200 mg/kg m) Feinkostsalat 350 mg/kg n) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 200 mg/kg o) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l p) Sosuri 350 mg/kg q) Muștar 350 mg/kg r) Produse fine de brutarie destinate unei alimentații speciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
sau fără adaos de zahar 1000 mg/kg j) Gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă 1000 mg/kg k) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 1000 mg/kg l) Conserve de fructe ��i legume dulci- acrișoare 300 mg/kg m) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 300 mg/kg n) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l o) Sosuri 350 mg/kg p) Feinkostsalat 350 mg/kg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
Gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă 1000 mg/kg k) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 1000 mg/kg l) Conserve de fructe ��i legume dulci- acrișoare 300 mg/kg m) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 300 mg/kg n) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l o) Sosuri 350 mg/kg p) Feinkostsalat 350 mg/kg q) Muștar 350 mg/kg r) Produse fine de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
sau fără adaos de zahar 200 mg/kg i) Gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă 200 mg/kg j) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 200 mg/kg k) Conserve de fructe și legume dulci- acrișoare 160 mg/kg l) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 160 mg/kg m) Sosuri 160 mg/kg n) Muștar 160 mg/kg o) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
Gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă 200 mg/kg j) Preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă 200 mg/kg k) Conserve de fructe și legume dulci- acrișoare 160 mg/kg l) Conserve și semiconserve dulci- acrișoare de pește și marinate de pește, crustacee și moluște 160 mg/kg m) Sosuri 160 mg/kg n) Muștar 160 mg/kg o) supe cu valoare energetică redusă 110 mg/l p) Feinkostsalat 160 mg/kg q) Produse fine de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]