356 matches
-
rece. Se drojdesc roșiile și se taie felii. Se taie leușteanul mărunt. Se pun tacâmurile la fiert și se spumează. Se adaugă legumele și pipotele. Cand sunt aproape fierte se adaugă bulionul, roșiile, orezul fiert și sare după gust. Se acrește ciorbă cu oțet și se mai lăsa 10 minute să fiarbă, apoi se adaugă leușteanul. Se servește cu smântână. Oțet după gust 50 ml bulion Leuștean verde (sau uscată 10 g sare Smântână 1 rădăcina țelină 1ceapă Mod de preparare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
sare. După ce se înmoaie, se adaugă trei litri de apă și se pune la fiert. Apoi se taie fâșii varza și ardeiul, cartofii se taie cubulețe și se adaugă la fiert. Se lasă să fiarbă la foc potrivit. Se poate acri cu borș acru după ce legumele au fiert. Se toacă verdeața și spanacul. La final se adaugă jumătate din spanacul cu verdeața tocată, după care se mai lasă 5 minute până dă în clocot ciorba. După aceea, se stinge focul și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
dreptate Ediția a doua a romanului aduce o serie de revizuiri, mai ales prin eliminarea unor pagini, pentru fluidizare. Dispar, astfel, unele scene de tranziție la bloc, autorul formulându-și tot mai net refuzul pitorescului urban. Certurile între soți bătrâni, acriți de viață, dispar din peisaj, ca irelevante pentru aventura sinucigașului titular. În schimb, biografia eroului absurd pare, prin contrast, mai bogată, ceea ce ne îndreptățește să vedem în Circul nostru vă prezintă: aventura unei conștiințe, și nu a unei societăți imature
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
a se abțigui, a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde (laptele), a se ramoli, a se zbârci (primare); a se aburi, a se accentua, a se accidenta, a se acidula, a se acri, a se adjectiv(iz)a, a se afuma, a se aglomera, a se agrava, a se albăstri, a se alcooliza, a se altera, a se ameliora, a se amesteca, a se amplifica, a se anemia, a se animaliza, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se clocească dacă este lăsat la căldură sau să (se) mucegăiască, să (se) ruginească, să expire, să fermenteze etc.; în cazul verbelor derivate, situația este asemănătoare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca o substanță/materie să se aciduleze, să se acrească, să se altereze, să se depigmenteze etc., să (se) coclească, să (se) înverzească, să orbească, să paralizeze. 3.3.2.2. Configurație spațială: ● reflexive: a se afla, a se alege 31, a se apleca (primare); a se acoperi, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
s-a accidentat la ora de sport tranz.: Ion l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sport tranz.: Ion l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă de la grătarul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
șefilor marii greve a minerilor din Valea Jiului din ’77, asasinați sau strămutați, adică asasinați altfel!...Ă Am Îndurat Însă, În timp, „ambele singurătăți” și mă mândresc cu faptul - sper să nu mă’nșel! - de a nu-mi fi schimbat, deteriorat, acrit caracterul! Nu, orice, oricât și chiar oricum s-au perindat necazurile, chiar și dramele existenței mele, am orgoliul de a crede că nu sunt „altul”, că mi-au rămas intacte primele, naivele, curatele instincte ale ființei care am fost, constanța
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
greu să plece de unul singur și mi se pare că n-avea nici bani de ajuns. Ce câștigase azi mâncase azi, mai și risipise și mai făcuse și foamea, În sfârșit, s-a ales prafu’ și i s-a acrit. — Toată iarna i-am descărcat lu’ ăsta fiare din camioane. Mi-a degerat mâinile, vere, m-am pișat pe ele, c-altfel rămâneam cu ele țepene. Ia uite vere la mâinile mele. Mi le Întinse sub nas, mi le arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai fi până atuncea și ce s-o mai alege? Dis-de-dimineață am luat-o Împreună spre gară. O să-l conduc la gară. Era o hotărâre de moment. Mă lipseam cu inima ușoară de banii pe ziua aia. Mi se cam acrise și mie de tuburi, ăsta-i adevărul, și n-aș mai fi avut mult până să-mi calc pe inimă și să-l Însoțesc. Fiindcă tot ne era În drum, am zis să trecem și prin Calea Griviței pe la Motănica. Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
măsoară cu o Îngăduință rece pe tipul ăsta arătând ca ieșit dintr-o groapă de gunoi, special pentru a-i produce te miri ce revelații. Când te complaci adică În cealaltă extremă: când te-ai săturat și ți s-a acrit de viață, se satură și viața de tine. Bolile fundamentale, moartea pe care o ducem cu noi peste tot În viață, se dezvoltă din aceste două extreme. — El a studiat medicina, Îi șoptesc trăgându-mă prin iarbă mai aproape de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
extraordinar! Veneau oamenii, ne întindeau portocale, o bucată de pâine. S. B.: Cu toate astea, spuneați că v-a fost foame două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
alegerea cu grijă a formei de activitate ce urmează a fi desfășurată cu elevii, În funcție de cerințele colectivului, de exprimarea scrisă și orală a acestora. I - După modalitățile de elaborare, compunerile sunt: orale sau scrise, colective sau individuale. Compunerile orale și acrise se folosesc În aceeași măsură la clasele II-IV. Dacă la clasele a Il-a și a IlI-a aceste două forme se Îmbină, elevii pregătind mai Întâi oral compunerea și apoi o redau În scris, la clasa a IV-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
vulpile ( ) zărește pe o viță niște struguri mari și copți ( ) de-i lăsa gura apă ( ). Cum să ajung la ei ( ) se tot Întreba cumătra ( ) A dat târcoale ( ) dar degeaba ( ) Ciorchinii erau prea sus ( ) și vulpea nu-i putea ajunge ( ) ( ) Sunt acri ( ) zise ea și plecă mai departe flămândă ( 2. Formulați cel puțin În două feluri propozițiile ce le veți obține din cuvintele de mai jos: a) de pădure, cele mai, fructele, vitamine, conține, multe b) sunt, mai, școlar, clasa, din, cel
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de bănișorii Țării, și-au unit eforturile numai când a fost vorba de făcut o eurobrânză de care nimeni nu are nevoie, pute de la o poștă a eurotont, devenit etalon pentru nepăsare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mă tem că președintele Băsescu va fi nevoit să-i ia prietenește și părintește de după umeri și să-i împingă la palatul Victoria. Să nu-i credeți pe cei care fac ca vulpea când ajunge la struguri, zice că-s acri. Dimpotrivă, cei așezați șiraguri „ca soldații la cazan, flămânzi”, se vor repezi la guvernare și vor guverna și pe stânga și pe dreapta, ștergându-și fruntea cu doctrina și cu programul, că, la o adică, ce nu face omul ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în esență, „Tezelor din aprilie”, lansate de Lenin. Voronin își va pune samavoarul și va rumega gânduri antiromânești, amestecate cu votcă și hamsii. Va visa la o Moldovă mare, mare, mai mare ca a lui Ștefan cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia unei națiuni noi și a unei limbi noi. Se va gândi la buneii lui moldoveni, la cnutul rusesc brăzdând spinările supuse, preluat de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
1 Mai Nr. 191. "Poporului", Leiblich amp; Averbuch, calea Griviței Nr. 130. "Progresul", Livianu Bachman Clară, bulevardul 6 Martie Nr. 63. Lupovici Avram, strada Bărăției Nr. 48. Netty, bulevardul Dinicu Golescu Nr. 33. Macarie Ecaterina, bulevardul Banu Mantă Nr. 63. Acri Romulus, calea Griviței Nr. 145. Malcescu Cristea, calea Șerban Vodă Nr. 9. "Peleș", Maliner Leonora, calea Moșilor Nr. 297. "Prosana", Mandelbaum Victor, bulevardul Republicii Nr. 28. Manolescu Gheorghe, strada Scarlat Varnav Nr. 46. Manolescu Vasile, calea Victoriei Nr. 169. "Națiunii
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
dar pronumele are funcție sintactică: a-i parveni, a-i arde etc. În sfârșit, un alt grup, mai restrâns, de verbe prezintă concomitent două pronume, unul reflexiv, în acuzativ, altul personal, în dativ: a i se cuveni, a i se acri, a i se năzări etc. Amândouă formele pronominale sunt obligatorii, obligativitate relativă, la unele, pentru pronumele personale. Pronumele personal îndeplinește funcția sintactică, proprie dativului, de complement indirect, și poate fi reluat sau anticipat: Ție ți se cuvin aceste laude. Expresii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și un adverb: a fi târziu (devreme etc.); • locuțiunile verbale a-i părea bine (rău); • verbe dezvoltând diferite sensuri în relație obligatorie cu un pronume personal (formă atonă) în dativ: a (nu)-i arde (de glumă etc.), a i se acri, a i se urî (de școală) etc. • verbul a (nu)-i păsa. b. Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proprietăți chimice: a) Densitatea plumbului este mare; b) Zahărul se sfărâmă; c) Fierul este cenușiu; d) Cuprul coclește 32. Care din următoarele situații corespund unor fenomene fizice: a) în corp hrana se transformă în alte substanțe; b) laptele nefiert se acrește; c) cuiul de fier ruginește în timp; d) apa îngheață la 0 șC 33. Substanțele obținute în urma fierberii: a)își modifică starea de agregare; b) își modică compoziția; c) se transformă în substanțe cu proprietăți noi; d) își păstrează starea
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
ca domnișoară, făcuse o pasiune pentru un fotbalist austriac, în perioada în care avuseseră mina de aur, când fuseseră bogați. Fotbalistul n-a mai venit s-o ia după ce se întâmplase la noi și ea rămăsese fată bătrână și se acrise. Pe cât era de frumoasă, pe atât era de acră. Ne cicălea în fel și chip. Și atunci, mi-am zis că trebuie să plec, să plec de la serviciu, să plec de la gazdă și să-mi câștig o oarecare independență. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
salata spălată bine și tăiată în șuvițe, totul se înăbușă cu ceapa și usturoiul câteva minute. Într-o oală se pun 3 l de apă fierbinte, se pune orezul, sare după gust și se fierbe totul 20 de minute. Se acrește apoi cu ½ l borș, se pune pătrunjel tocat și se lasă să dea 3-4 clocote. Se ia oala de pe foc și se drege cu 2 gălbenușuri și 100 ml smântână. Facultativ: Dacă vrem, putem face din cele 2 albușuri care
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pune la fiert in 3 l apă rece. Se adaugă zarzavaturile de mai sus după ce s-a luat spuma tăiate mărunt. Când totul este aproape fiert se adaugă roșiile fără pieliță și tocate. Se lasă să mai fiarbă apoi se acrește cu borș sau zeamă de lămâie. Perișoarele se fac din carnea tocată, orezul, ceapa, un ou, sare și piper. Amestecăm bine compoziția, apoi modelăm cu mâna muiată în apă fierbinte și se fierb în ciorbă. Când perișoarele sunt fierte dăm
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]