362 matches
-
școlar minier din Motru, județul Gorj. Alexandru A. Cirimpei, profesor, director la Liceul nr. 3 din Bacău. Costică I. Ciuchindel, lector la Institutul pedagogic din Galați. Dumitru P. Clipici, inspector principal la Ministerul Educației și Învățămîntului. Florica Ț. Ciulea, învățătoare, activistă sindicală la Centrul universitar București. Ștefan D. Ciurel, lector la Institutul de medicină și farmacie din București. Constantin Gh. Coman, conferențiar la Institutul de medicină și farmacie din București. Liviu Ț. Coptil, conferențiar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași
DECRET nr. 259 din 28 iunie 1972 privind conferirea de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua Invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
Sofiane Yacine, născută la 10.9.1971 la Alger (Algeria) (membră al-Takfir și al-Hijra) 21. * GOGEASCOECHEA ARRONATEGUI, Eneko (activist ETA), născut la 29.4.1967 la Guernica (Vizcaya), carte de identitate nr. 44 556 097 22. * IPARRAGUIRRE GUENECHEA, Mă Soledad (activistă ETA), născută la 25.4.1961 la Escoriaza (Navarra), carte de identitate nr. 16 255 819 23. * IZTUETA BARANDICA, Enrique (activist ETA), născut la 30.7.1955 la Santurce (Vizcaya), carte de identitate nr. 14 929 950 24. IZZ-AL-DIN, Hasan
32006E0380-ro () [Corola-website/Law/294997_a_296326]
-
Khalid Adbul), născut la 14.4.1965 sau la 1.3.1964 în Pakistan, pașaport nr. 488555 27. MOKTARI, Fateh (alias Ferdi Omar), născut la 26.12.1974 la Hussein Dey (Algeria) (membru al-Takfir și al-Hijra) 28. * MORCILLO TORRES, Gracia (activistă ETA; membră Kas/Ekin), născută la 15.3.1967 la Sân Sebastián (Guipúzcoa), carte de identitate nr. 72 439 052 29. MUGHNIYAH, Imad Fa'iz (alias MUGHNIYAH, Imad Fayiz), ofițer superior al serviciilor de informații HEZBOLLAH, născut la 7.12
32006E0380-ro () [Corola-website/Law/294997_a_296326]
-
A te pune în serviciul propagandei, spune ea, nu este propagandă : prin urmare televiziunea își urmează misiunea sa socială, mai puțin de informare și de divertisment, cât pentru a forma conștiința « politico-morală » a spectatorilor, pentru a se integra operei momentului. Activistă, televiziunea trebuia să fie în serviciul unui etos de construit și de promovat, ceea ce-i îngreunează misiunea, pentru că ceea ce avea de construit era imposibil de promovat. Rolul său va fi unul complex: ea trebuia să secrete substanța adezivă care să
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
b>Camerele de supraveghere în școli</b>, <b>O zi din viața președintelui</b> etc. De aici s-a declanșat și ideea <b>Școlii de pictură activistă</b><i> </i>de la Cluj, ca o trezire a conștiinței artistice, alături de cea activistă a confecționării de <i>bannere</i>, în culisele protestelor din iarnă 2012. Intenția era o opoziție, prin ironie, față de <b>Școală de pictură burgheza de la Cluj</b>, pitita în ateliere, galerii și muzee în acea perioadă, însă ea a fost
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
și mutare în locuințele modulare din zona Pata-Rât și pentru condițiile de trai din aceste locuințe astfel: câte 2.000 Euro pentru fiecare reclamant”. Despre abuzurile statului represiv și acțiunile militante de desegregare puteți citi în interviul cu Enikő Vincze, activistă și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
1] Înainte de deveni prim-ministru al Serbiei în 2001, Zoran Đinđić (1952-2003) a fost unul dintre liderii opoziției față de regimul lui Slobodan Milošević. A fost asasinat pe 12 martie 2003. (n.trad.) [2] Biljana Kovačević-Vučo (1952-2010) a fost o proeminentă activistă antirăzboi. Se numără printre fondatorii Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia. (n.trad.) [3] Fondator al Partidului Musulman pentru Acțiune Democrată, Alija Izetbegović (1925 - 2003) a fost ales președinte al Bosniei-Herțegovina în 1990. (n.trad.) [4] Ivo Andrić (1892-1975
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
acesta a avut ca subiecte decolonialitatea și antiimperialismul, a deschis calea pentru o serie de alianțe interdisciplinare, dar a și atras atenția asupra unor profunde diferențe de poziție între figuri de autoritate ale sferei academice, cercetători marxiști din țară, activiști/activiste ș.a. mai cu seamă în ceea ce privește rolul și locul teoriei. Contribuția Manuelei Boatcă la numărul de față este consecința acestei întâlniri mijlocite de entuziasmul unor organizitori că Valeriu Simion Cosma, care ia în considerare posibilitatea dedicării conferințelor de la Telciu din anii
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
oferă o perspectivă asupra posibilităților teoriei și practicii decoloniale în contextul românesc. În același timp însă, ele deschid căi de întovărășire regională reunind sub aceeași coperta grupuri politice radicale precum Attac în Ungaria, profesoare universitare din metropola și de la periferie, activiste, lucrători culturali și studenți.</spân></p> În <spân style="font-family: Arial, șerif;"><i>Mai multe Europe</i></spân></a><spân style="font-family: Arial, șerif;">, </spân><spân style="font-family: Arial, șerif;"><b>Manuela Boatcă</b></spân><spân style="font-family: Arial, șerif
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
istoria României cât și din lume și una dintre puținele femei din epoca stalinistă ajunsă în funcții înalte. În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "Time" cu eticheta „Cea mai puternică femeie în viață” A fost o activistă comunistă „ilegalistă”, lideră a grupării „moscovite” a Partidului Comunist Român, vicepremier și ministru de externe al României între 1947-1952. În 1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej a înlăturat-o de la putere și din partid, în același timp cu Vasile Luca și Teohari Georgescu
Ana Pauker () [Corola-website/Science/300073_a_301402]
-
de profesie decorator scenograf la Teatrul Țăndărică din București, unde era colegă cu Lena Constante. El o cunoscuse după ce o apărase într-un proces în care o scăpase de închisoare pentru activități comuniste, deoarece și ea era, la rândul ei, activistă comunistă. Cei doi s-au căsătorit în 1938. La origini, ea era evreică, iar la acea vreme, căsătoriile dintre români și evrei erau interzise de guvernul condus de Octavian Goga. De aceea, a trebuit să fie botezată în religie ortodoxă
Lucrețiu Pătrășcanu () [Corola-website/Science/299906_a_301235]
-
informații despre acțiunile grupului, cât și ultimele noutăți pe tema luptelor pentru justiție locativa în Grenoble, se găsesc pe pagina lor de Internet: https://collectif16septembre.wordpress.com În urmă cu câțiva ani, am cunoscut-o în România pe una dintre activistele<i><b> La Pătate Chaude </b></i></spân><spân><i>- Violene, aflată pe atunci la studii în Cluj. Pentru că am avut ocazia să merg anul acesta în Franța, am fost și la Grenoble, unde am reînt</i></spân><spân><i
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
un proiect mai amplu, numit </i><i><b>Istanbul - Bucharest by Play</b></i><i>, inițiat de Asociația </i><i>dramAcum (RO)</i><i> și colectivul de artă comunitară </i><i>Köșe</i><i> (TK); în proiect, artiste și artiști, activiste și activiști din Turcia și România au lucrat împreună, au călătorit împreună, au făcut interviuri cu diverse grupuri și familii de romi musulmani, au avut întâlniri foarte personale, au povestit istorii de familie, au construit împreună două piese - </i><i
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
spună. Iar cei și cele care le aud, trebuie să se alăture în lupta. Cei și cele care spun povestea Privind prin piele, cele mai multe persoane din echipa proiectului, sunt persoane implicate de mulți ani în această luptă; sunt artiste, artiști, activiste, activiști care continuă de mulți ani să facă vizibile și să transmită istoriile marginalizate, prin teatru 1</a></sup>, dezbateri online și offline, întâlniri în școli și facultăți, muzica, interviuri, articole. Deci cu atat mai tare<sup><a class="sdfootnoteanc
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
de Delia Marinescu Săptămâna trecută m-am dus la spectacolul Privind prin piele, </em>din două motive: pentru că juca Alina Șerban, actriță și activistă romă pe care o admir fiind că militează ca istoria romilor să fie cunoscută. Al doilea motiv a fost tema spectacolului - asumarea identității. Piesa are în centru relația dintre un tată care își asumă identitatea romă și fiica lui, care
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
și nici nu mă victimizez că aș fi trăit nu știu ce traume. Știu doar că după liceu a încetat să-mi mai fie rușine de unde sunt, iar acest cartier mi-a modelat identitatea. Despre Alina Șerban și Mihaela Drăgan, actrițe și activiste rome, citisem. Actorul Alexandru Fifea n-a mai dat interviuri până acum, așa că am vorbit cu el despre identitate și cum a ajuns să facă teatru social și politic. [caption id="attachment 3879" align="aligncenter" width="1024"] Alex Fifea în „Nu
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
de Carolina VozianScriitoare, profesoara, <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="en-US">activistă feministă afro-american</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a, care vorbește asumat dintr-un punct al intersecției dintre identități, bell hooks este una dintre cele mai importante voci academice
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
susține apăsat și hotărât un punct de vedere opus celui dominant: comuniștii sunt autorii unor reforme benefice politice și sociale. Dar această perspectivă este delegitimată prin construcția personajului care o reprezintă: acea doamnă în vârstă, cu căciulă de blană, fostă activistă de partid, naționalistă (deci sigur anti-europeană), neliniștitor de rece (interlocutoarea ei plânge, iar ea n-o consolează cum ar face o ”femeie normală”, ba dimpotrivă) și cu reacții neașteptate (face o scenă când Ofelia îi varsă ciorbă pe mână). Oricât
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
motivul politicilor de segregare a romilor și de mutări forțate în Pată Rât. Grupul Musai-Muszáj a subliniat contradicția dintre planurile europene ale Clujului și opoziția la introducerea plăcutelor bilingve. Campania Cași Sociale ACUM, din care fac parte, sub coordonarea profesoarei activiste Enikő Vincze, critică politică de marginalizare locativa a primăriei, cerând schimbări profunde ale politicii de locuire socială<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a>. De altfel, rândul de critici pe tema Pată Rât la adresa visurilor europene
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
și privim/ascultăm cu prea puțină atenție. Ne lipsește de prea multe ori energia efectivă pentru solidarizare. Dacă nu ne privește direct, feminismul rom are prea puțin loc în preocupările noastre, deși e esențială racordarea intereselor noastre la el. Ca activiste nerome, putem fi solidare documentându-ne mai mult despre luptele și acțiunile feminismului rom, si susținându-i public eforturile. În contextele autohtone de stânga, cu toate bunele, radicalele, revoluționarele, progresistele intenții care le caracterizează, sunt reproduse prea des structurile ierarhice
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
în Comuna Câineni. Este adoptată de bunicii materni, de la care ia numele de familie Cuțescu. Rămâne însa foarte apropiată de părinți, Natalia și Ion Brăneanu, și de surorile sale, Fulvia - care moare în adolescență - și Ortansa - care devine o importantă activistă pentru drepturile femeilor în România. Împreună cu bunicii, Cecilia Cuțescu se mută la București pentru a frecventa prestigioasa Școala Centrală de Fete. Pasionată de artă de la o vârstă fragedă, se ascunde în timpul orelor de școală pentru a picta. La terminarea școlii
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
că este în viață până în anul 2000. Fiica Ninei, Nane Maria Lagergren, s-a căsătorit cu Kofi Annan, fost secretar general al ONU, și activează în multe organizații umanitare. O altă nepoată a lui Wallenberg, Louise von Dardel, este principala activistă din familie și își dedică mare parte din timp discursurilor despre Wallenberg și lobby-ului pe lângă guvernele mai multor țări cu scopul de a descoperi informații despre unchiul ei. rămâne o parte influentă a societății suedeze ca acționari importanți la
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945. Wolfgang Ernst Pauli s-a născut la Viena în anul 1900 ca fiu al medicului și chimistului Wolfgang Joseph Pauli și al soției acestuia, ziarista și activista pentru drepturile femeilor Bertha Camilla, născută Schütz. Numele la naștere al tatălui era Wolf Pascheles, fiind născut într-o binecunoscută familie de editori evrei din Praga, Pascheles-Utitz. Un străbunic al lui Pauli fusese editorul numit și el Wolf Pascheles. Tatăl
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
bine primite de public; de asemenea era un membru activ și vizibil al organizației Deathwatch, un grup care activa pentru abolirea pedepsei capitale în statul american Texas. Una dintre cele mai bune prietene a lui Gale era Constance Harraway, o activistă din mișcarea Deathwatch cu care era în relații foarte apropiate, mai ales după ce soția lui Gale, Sharon, care își găsise un iubit în Spania, lipsea de acasă. Într-o seară, David a fost sedus de către o studentă atrăgătoare din clasa
Viața lui David Gale () [Corola-website/Science/306861_a_308190]
-
Războiului civil american, cu ocazia festivității de comemorare a victimelor de pe câmpul de luptă și a victoriei Nordului în Bătălia de la Gettysburg, care s-a dovedit a fi decisivă pentru cursul ulterior al războiului. În 1848, Elizabeth Cady Stanton, celebra activistă socială americană, împreună cu alte persoane angrenate în mișcările timpurii ale emancipării femeilor, au prezentat și semnat " Declarația sentimentelor" (în original, Declaration of Sentiments), la adunarea ținută în Seneca Falls, New York. Prima propoziție face aluzie evidentă la formularea din Declarația de
Toți oamenii sunt creați egali () [Corola-website/Science/308303_a_309632]