362 matches
-
fiind moșie mănăstirească. După spusele bătrânilor, a slujit și un oarecare preot cu numele Berja. În anul 1860, în urma unor împrejurări necunoscute, Parohia Mitocași este desființată, iar biserica din sat devine filială a Parohiei Adâncata. De la această dată, preoții din Adâncata au slujit și în Mitocași, fiind menționați următorii preoți: Gheorghe Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
(n. 1842, Voloca pe Derelui, Bucovina, astăzi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina - d. 1 martie 1913) a fost un arhimandrit român, care a fost ales ca deputat în Dieta Bucovinei (1891-1892, 1901-1904). s-a născut în familia lui Ioan Balmoș și a soției sale, Elisaveta născută Pitei. A primit
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Revenind la Suceava, ocupă pentru o vreme funcția de șef al Secției de Învățământ și de inspector școlar pe orașul Suceava. De pe aceste poziții s-a implicat mult în refacerea școlilor distruse de război, în special școlile din localitățile Moară, Adâncata, Lisaura. Frieda Vigder a devenit profesoară la liceul pe care il absolvise. S-a remarcat prin exigenta și un excepțional talent pedagogic. A fost apreciată deopotrivă de elevi, absolvenți și profesori, colegi ai domniei sale. A fost director al Liceului "Petru
Frieda Vigder () [Corola-website/Science/316600_a_317929]
-
Suceveni, întâlnit și sub forma Suceaveni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Suceveni, întâlnit și sub forma Suceaveni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995 a purtat denumirea ucraineană "Șiroka Poliana" (în ). Localitatea Suceveni, de la înființare, face parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
km de graniță, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure de unde au tras, cu mitralierele, în coloana de oameni. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și sfârtecați cu sabia. Cei care au scăpat masacrului au fost arestați de N.K.V.D. din Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc al acestui orășel și aruncați, de vii, într-o groapă comună peste care au turnat și au stins var. Conform listelor întocmite mai târziu, cinci persoane din Suceveni au cazut
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului din Suceveni în Șiroka Poliana. În anul 1944 se redeschide școala din sat care, în 1974, devine școală medie. Începând cu anul 1991, satul Suceveni face parte din raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor din sat s-au declarat români . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din Șiroka Poliana în Suceveni, denumire
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Cotul Bainschi, întâlnit și sub forma Cutul Bainschi (în , transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare din
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Cotul Bainschi face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 13 (9+4), reprezentând 3,06% din populație . În prezent, satul are 439 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
Tărășeni, întâlnit și sub formă Tătărășeni (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 362 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. De această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la înființare
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
sub formă Tătărășeni (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 362 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. De această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu a zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Tărășeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (66+58), reprezentând 13,57% din populație . În prezent, sătul are 987 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
Prevoroche (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Tărășeni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 343 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Prevoroche a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
Prevoroche (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Tărășeni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 343 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Prevoroche a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Prevoroche face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 991 (46+945), reprezentând 94,02% din populație . În prezent, satul are 1.284 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
Dimca, întâlnit și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Dimca au existat
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Dimca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.299 (1.273+26), reprezentând 91,22% din populația localității . În prezent, satul are 1.855 locuitori, preponderent
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Corcești (în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Corcești (în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc într-un hrisov din 22 martie 1654 al domnitorului Gheorghe Ștefan (1653-1658), în care acesta menționa și satul
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
În acel an, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în cea de Șirokaia Poleana. În anul 1944 se redeschide școala din sat, care primește în 1974 statut de școală medie. Începând din anul 1991, satul Corcești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.398 (1.385+13), reprezentând 90,90% din populație . În prezent, satul are 1.733 locuitori, preponderent români
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]