362 matches
-
județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
parte din este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Prut. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți și cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Adâncata, în partea de est cu raionul Noua Suliță și în partea de sud cu județul Botoșani din România. este frontieră de stat cu România, aici funcționând un punct de trecere a frontierei în/din România: Solurile raionului sunt format în
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
componența RSS Ucrainene. Revenit pentru o scurtă perioadă în cadrul României între anii 1941-1944, el a fost din nou ocupat de către armata sovietică în 1944. Raionul Herța a fost desființat în decembrie 1962, iar teritoriul său a fost înclus în raionul Adâncata. În decembrie 1991, ca urmare a Hotărârii Radei Supreme a Ucrainei nr. 1942/6 decembrie 1991, raionul Herța a fost reînființat ca parte din Ucraina independentă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Herța era vorbitoare de română (%), existând în
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
Grușăuți (în , transliterat Hrușivka, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Voloca pe Derelui. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 271 metri, în partea de nord a raionului Adâncata. Localitatea Grușăuți a făcut parte încă de la înființare
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Voloca pe Derelui. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 271 metri, în partea de nord a raionului Adâncata. Localitatea Grușăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Grușăuți face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.089 (495+594), reprezentând 96,71% din populația localității . În prezent, satul are 1.187 locuitori, preponderent români
Grușăuți, Adâncata () [Corola-website/Science/316137_a_317466]
-
a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de surpare există în bazinul râului Bahluieț pe versanții abrupți, a căror bază a fost excavată prin exploatarea lutului argilos utilizat de către oameni ca material de construcții (de exemplu versantul de pe partea dreaptă a Bahluiețului din apropierea orașului Târgu-Frumos, abruptul văii Adâncata).periclitează construcțiile din vatra unor așezări. Procesele erozionale se manifestă destul de activ în bazinul Bahluiețului, reflectând un mod total necorespunzător de valorificare a terenurilor agricole (modificarea utilizării terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de surpare există în bazinul râului Bahluieț pe versanții abrupți, a căror bază a fost excavată prin exploatarea lutului argilos utilizat de către oameni ca material de construcții (de exemplu versantul de pe partea dreaptă a Bahluiețului din apropierea orașului Târgu-Frumos, abruptul văii Adâncata). Alunecările de teren sunt în cea mai mare parte dezvoltate în zonele din sudul și vestul bazinului superior al râului Bahluieț. În ceea ce privește repartiția și dinamica alunecărilor de teren, s-a constatat că cca. 70% sunt stabilizate sau în curs de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților ce debușează în râul Bahlui (Pârcovaci, Adâncata, Buhalnița, Sărata). Eroziunea areolară este condiționată de o relativă uniformitate a versantului, cu pante medii cuprinse între 6° și 15° și de faciesul luto-nisipos. Intensitățile diferite ale procesului depind la rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială (teritorială), contiguitate, apartenență etc. De exemplu, Abrud numește un oraș în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de reper prin analogia cu unități toponimizate anterior: Afînar, Agurizar, Aluniș, Aninet, Arsiște, Băltărie; Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bădoși; Acoperita, Adînca, Adîncata, Amaru, Ascunsa. În afara acestor elemente de susținere „discrete“, dintre care am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual și prin influența ansamblului denominativ în care se integrează. Aducem
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rădică mințele obosite a unui bărbat ce muncește cu capul ca scăldătoarea răce; numai aceasta este în stare a-l scăpa de boalele acele tirănitoare carele se încuibă în om prin multă ședere și gândire. Dară și acii în ani adâncați se pot deprinde cu scăldătoarea răce și se pot folosi prin întrebuințarea ei. Printrânsa ușurăm sarcina zilelor noastre, printrânsa câștigăm bătrânețe lungi și liniștite, printrânsa putem depărta înțepenirea trupului, credincioasa tovărășită a bătrânețelor; căci ea sprijinește circulația regulată a sângelui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu în ultimul rând cu cetățeanul, consolidează încrederea de care se bucură instituția militară în societate. Colonel ANTON MUGUREL Comandant al unităț i i începând cu 01.11.2008. S-a născut la data de 08.02.1965 în localitatea Adâncata, jud.Suceava. În anul 1983 a absolvit Liceul industrial nr. 2 din Suceava, și a urmat, în perioada 1986-1989, cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Tancuri și Auto din Pitești. Și-a început cariera de ofițer, fiind încadrat la Școala
Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
conducerea administrației locale, precum și conducerea Institutului de Cercetări Agricole reprezentată de profesorul Nicolae Giosan și directorii institutelor, și stațiunilor de cercetare din țară. A fost o sărbătoare frumoasă care s-a încheiat cu o masă festivă la Cabana ”Căprioara” din Adâncata. Cu toate că laboratorul de cercetare a Stațiunii Suceava a reprezentat prima investiție de acest gen, în sistemul cercetării agricole de la noi, reușita lui a fost confirmată de construirea a numeroase alte laboratoare de cercetare la stațiunile experimentale având ca model laboratorul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
frații nu prea aveau de ce să fie geloși. Încă nu plecasem la școală în prima săptămână a lui Septembrie. De obicei cei câțiva elevi și eleve din satul nostru ne întâlneam în prima Duminică, după amiază, cu cei din comuna Adâncata (la 4 kilometri de Ciorani), la o mică petrecere (un ceai dansant sau serată) pentru a ne lua rămas bun de la vacanță. Era mai mult o bucurie în familie; părinții celui sau celei la care avea loc reuniunea găsind un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne lua rămas bun de la vacanță. Era mai mult o bucurie în familie; părinții celui sau celei la care avea loc reuniunea găsind un bun prilej să ne muștruluiască pentru timpul cât vom fi departe de ei. Adunându-ne la Adâncata, toți ne-am bucurat că țara a scăpat de dictatura carlistă. În 6 Septembrie, datorită înțelegerii dintre legionari și generalul Ion Antonescu, Carol al II-lea a abdicat. În sat, aparate radio aveau doar directorul școlii, perceptorul comunei, și acestea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Bucovina (1775-1918). Nu-i rău211. În volumele următoare, II și III, cred că nu va fi omis să se arate la fiecare personalitate locul unde a lucrat (lucrează). Pentru E. Hurmuzachi (liceul din Rădăuți Îi poartă numele), Silvia Creangă de la Adîncata și Victor Săhleanu de la Gura Humorului - lipsește locul unde au lucrat. Poate Îmi furnizezi informațiile respective - telegrafic, pe o c.p. (Ce legătură a avut E. Hurmuzachi cu Rădăuțul?). II - Concomitent cu treburile gospodărești (vremea călduroasă din ianuarie și februarie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iunie 1940, autorizație de reîntoarcere în teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bucovina (1775-1918). Nu-i rău . În volumele următoare, II și III, cred că nu va fi omis să se arate la fiecare personalitate locul unde a lucrat (lucrează). Pentru E. Hurmuzachi (liceul din Rădăuți Îi poartă numele), Silvia Creangă de la Adîncata și Victor Săhleanu de la Gura Humorului - lipsește locul unde au lucrat. Poate Îmi furnizezi informațiile respective - telegrafic, pe o c.p. (Ce legătură a avut E. Hurmuzachi cu Rădăuțul?). II - Concomitent cu treburile gospodărești (vremea călduroasă din ianuarie și februarie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
peste cap și face la rândul său infarct. Un infarct din acela sănătos, la care doar popa îți mai găsește leacul. Gore din Sărindar simțind în partea dreaptă a conștiinței sale o garnitură completă de remușcări, merge spăsit la schitul Adâncata și se călugărește. Sfârșit! Presa și iar presa... Tare mai e și presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede orice se întâmplă cu un ochi complet anapoda. Părerea mea! De fapt reporterii nu văd mai nimic
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești 5. Căzănești 14. Munteni-Buzău 6. Ciochina 15. Perieți 7. Ciulnița 16. Reviga 8. Cocora 17. Scînteia 9. Cosîmbești 3. JUDECĂTORIA URZICENI cu sediul în orașul Urziceni ORAȘE 1. Urziceni COMUNE 1. Adîncata 12. Fierbinți-Tîrg 2. Alexeni 13. Gîrbovi 3. Armășești 14. Grindu 4. Axintele 15. Ion Roată 5. Balaciu 16. Jilavele 6. Bărcănești 17. Manasia 7. Brazii 18. Movilița 8. Ciocîrlia 19. Sălcioara 9. Coșereni 20. Sfîntu Gheorghe 10. Drăgoești 21. Sinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]