497 matches
-
a adaptat și a evoluat. Noile cunoștințe, împărtășite de toți indivizii prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 5.3. Exemple de sisteme adaptive complexe în economie 5.3.1
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 5.3. Exemple de sisteme adaptive complexe în economie 5.3.1. Piața de capital ca sistem adaptiv complex Printre sistemele economice care au trezit un interes deosebit specialiștilor din domeniul Științelor Complexității, piața de capital ocupă un loc privilegiat. Acest lucru are o serie de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 5.3. Exemple de sisteme adaptive complexe în economie 5.3.1. Piața de capital ca sistem adaptiv complex Printre sistemele economice care au trezit un interes deosebit specialiștilor din domeniul Științelor Complexității, piața de capital ocupă un loc privilegiat. Acest lucru are o serie de explicații asupra cărora, însă, nu vom insista prea mult. După părerea noastră
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
științele economice, iar un alt motiv l-ar constitui coerența matematică și logică a modelelor abstracte realizate, chiar dacă ele nu au multe puncte comune cu realitatea. O alternativă la aceste teorii ar fi considerarea pieței de capital ca un sistem adaptiv complex. Pentru ca o astfel de schimbare de paradigmă să fie acceptabilă, trebuie demonstrat că, prin noua abordare, gradul nostru de înțelegere privind comportamentul acestor piețe crește, iar rezultatele obținute prin aplicarea metodelor și modelelor construite pe baza noii concepții sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
abordare, gradul nostru de înțelegere privind comportamentul acestor piețe crește, iar rezultatele obținute prin aplicarea metodelor și modelelor construite pe baza noii concepții sunt mai bune decât cele anterioare. Piețele financiare, în particular piețele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulțime de agenți interdependenți și conectați care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenți. Agregarea acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în „punctele critice”, deci
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în „punctele critice”, deci schimbările mari apar ca rezultat al acumulărilor unor stimuli reduși ca intensitate dar care, în momentul declanșării, se propagă sub formă de avalanșă. Agenții dintr-un sistem adaptiv complex își culeg informația din mediul înconjurător, o combină cu propriile lor interacțiuni cu mediul și, de aici, rezultă propriile decizii și proceduri decizionale. Desigur că aceste decizii și proceduri vor concura unele cu altele, fiind comparate în raport cu un ,,fitness
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în raport cu un ,,fitness” și numai cele mai eficiente strategii de decizie vor supraviețui. Aceasta face ca, în timp, sistemul să se adapteze la schimbările din mediu și să răspundă în mod adecvat apariției unor ,,anomalii”. Interacțiunile dintre agenți în sistemele adaptive complexe sunt neliniare. În cazul piețelor de capital acest lucru este demonstrat de faptul că, în cazul interacțiunilor cauză-efect, anumite modificări mici produc rezultate exagerat de mari. Apariția crizelor și crahurilor bursiere este o dovadă a acestui lucru. În sfârșit
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
astfel de fenomene să aibă o viață scurtă, având succes, de regulă, acei investitori, care profită cel mai repede de oportunitățile care se ivesc datorită unor perturbații externe sau unor comportamente emergente neașteptate. Considerând piața de capital ca un sistem adaptiv complex trebuie să reconsiderăm întreaga concepție privind comportamentul investitorilor pe astfel de piețe. Perioade de stabilitate, urmate de schimbări rapide, existența unor puncte critice, absența oricăror mișcări regulate în evoluția indicatorilor ce le caracterizează ș.a. fac din aceste piețe sisteme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de la modelele deductive către cele inductive în acest domeniu este crucială. În cele mai multe situații, se constată că raționamentul pe aceste piețe este colectiv, acționând spiritul de imitație și nu judecata rațională a agenților individuali. Trecerea la metodele bazate pe sisteme adaptive complexe este, evident, un proces dificil și numai obținerea unor rezultate mai bune în acest din urmă caz ar fi de natură să determine schimbarea de paradigmă în acest domeniu. Treptat, aceste rezultate se acumulează, mai ales datorită posibilității de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un nou concept a apărut și s-a dezvoltat la granița dintre biologie, ecologie, economie și lumea afacerilor: ecosistemul digital pentru afaceri (EDA). Modul în care este acesta definit și utilizat arată faptul că EDA reprezintă, de fapt, un sistem adaptiv complex. Din perspectiva biologiei, un ecosistem natural este: „Un sistem de organisme ocupând un habitat, împreună cu acele aspecte ale mediului fizic cu care interacționează.” (The New Shorter Oxford English Dictionary, 1993) sau ,,O comunitate de organisme vii cu aerul, apa
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
găsește o analogie strânsă a acestora cu comunitățile de afaceri, ceea ce explică de ce companiile, ca și organismele biologice, funcționează în cadrul unei rețele dense de interacțiuni, începând de la economia locală și până la economia globală. Ecosistemele biologice și sistemele economice „sunt sisteme adaptive complexe și deci urmează aceleași legități profunde”. Cu toate acestea, există și o diferență fundamentală între aceste sisteme și anume capacitatea oamenilor de a adopta decizii conștiente în sistemele economice, în timp ce organismele biologice nu au o conștiință de același fel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în izolare. Drept urmare, un ecosistem social constă din organizații, și nu din indivizi, și de aici derivă calificativul ,,social”. Mitleton-Kelly demonstrează faptul că orice ecosistem social este un sistem evolutiv complex, deci un tip de sistem mai evoluat decât sistemul adaptiv complex. Conceptul de ecosistem digital a fost definit de mai mulți autori, dar încă lipsește o definiție precisă și unanim acceptată. Astfel, Iansiti și Levien (2004) utilizează ecosistemul de afaceri ca pe o analogie care ajută să explicăm și să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
firme și alte organizații. Ele sunt interconectate în sensul că se influențează unele pe altele. Această interconectare se realizează prin diferite tipuri de conexiuni dintre membri. Aceste interacțiuni pot fi atât competitive cât și cooperative. Aplicarea conceptelor și metodelor sistemelor adaptive complexe în domeniul ecosistemelor digitale pentru afaceri este o activitate aflată într-un stadiu de început dar cu mari perspective pentru a înțelege și a opera mai performant în mediile de afaceri. Capitolul 6 Conectivitate și interdependență în sistemele adaptive
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
adaptive complexe în domeniul ecosistemelor digitale pentru afaceri este o activitate aflată într-un stadiu de început dar cu mari perspective pentru a înțelege și a opera mai performant în mediile de afaceri. Capitolul 6 Conectivitate și interdependență în sistemele adaptive complexe Una dintre cele mai importante caracteristici ale CAS se referă la conectivitatea și interdependența dintre elementele sale, dar și a întregului sistem cu celelalte elemente precum și cu alte sisteme din mediul înconjurător. CAS constau dintr-un număr foarte mare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sale, dar și a întregului sistem cu celelalte elemente precum și cu alte sisteme din mediul înconjurător. CAS constau dintr-un număr foarte mare de elemente distincte, capabile să interacționeze unul cu altul și cu mediul înconjurător (deci cu alte sisteme adaptive complexe), ceea ce face ca sistemul să devină organizat fără să fie aplicat vreun principiu de organizare extern (emergența organizării). Drept urmare, descompunerea sistemului și studierea părților sale componente, izolat una de celelalte nu poate să contribuie în nici un fel la înțelegerea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în jurul său optimism, încredere, inițiativă, un climat de emulație, spre deosebire de un altul pesimist, copleșit permanent de sarcini, posac, irascibil, care va atrage după sine crearea unei atmosfere încordate, încărcată tensional, încorsetată. Nu trebuie să uităm că, alături de stilurile normale, firești, adaptive, indiferent de tipul sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr, și alta este transferarea unui stil dezadaptiv, viciat, neeficient. Practicarea stilurilor de conducere adaptive va da naștere unor organizații sănătoase, mature, capabile de a se organiza și dezvolta, pe când practicarea stilurilor de conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr, și alta este transferarea unui stil dezadaptiv, viciat, neeficient. Practicarea stilurilor de conducere adaptive va da naștere unor organizații sănătoase, mature, capabile de a se organiza și dezvolta, pe când practicarea stilurilor de conducere dezadaptive va genera organizații bolnave, vulnerabile, instabile, pasibile de a claca oricând. În al treilea rând, necesitatea studierii stilului de conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere este o variabilă-cheie (organizațională) în elaborarea unei strategii eficiente de conducere. • Nu există un stil de conducere universal eficient, pentru că situațiile de conducere și contextele organizaționale sunt extrem de diverse și mobile. • Stilul de conducere este contingent cu situația, deci adaptiv, transformativ, imaginativ, construit sau permanent construibil. • Stilul de conducere presupune o echilibrare între două dintre zonele sale constitutive: zona centrală - constantă, de referință, un fel de nucleu dur care individualizează conducătorul - și zona periferică - flexibilă, care asigură adaptabilitatea la situații
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
efecte: pe de o parte, transformarea angajaților, concretizată în creșterea conștiinței importanței și valorii rezultatelor expectate, depășirea de către subordonați a propriilor interese, schimbarea și extensia nevoilor organizaționale; pe de altă parte, transformarea organizațiilor, exprimată în creșterea eficienței organizaționale, sporirea capacităților adaptive și transformativ‑creative ale organizației. Deși la prima vedere conducerea transformațională este opusă conducerii tranzacționale, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Unii autori consideră conducerea transformațională ca fiind un caz particular sau special al conducerii tranzacționale. Argumentul adus de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concrete) și abordările cognitiv-ipotetico-descriptive (care se referă la modul real în care omul se comportă). # După părerea noastră atât viziunea normativă de sus în jos cât și abordarea descriptivă de jos în sus sunt necesare pentru a înțelege identitatea raționalității adaptive și realitatea proceselor decizionale umane (Hastie, Dawes, 2001, p. 23). # În sfârșit, există și autori care încearcă să depășească cele două abordări polare ale deciziei prin elaborarea unor modele sintetice. Jensen și Meckling (1994), în lucrarea lor The Nature of
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Desigur, aprecierea merită o analiză mai amplă. În ultimul timp are loc o expansiune a conceptului „noua economie”, ca un tip nou de abordare legat de știința economică. O parte a economiștilor consideră că economiile moderne sunt mai degrabă sisteme adaptive dinamice, decât sisteme închise de echilibru. Complexitatea specifică mediului economiei moderne i-a determinat pe unii specialiști (de exemplu, Kenneth Arrow, laureat al Premiului Nobel și unul dintre primii inițiatori ai modelului modern neoclasic, și Brian Arthur de la Santa Fe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe unii specialiști (de exemplu, Kenneth Arrow, laureat al Premiului Nobel și unul dintre primii inițiatori ai modelului modern neoclasic, și Brian Arthur de la Santa Fe Institute) să pledeze pentru o abordare nouă a economiei, anume pe baza unui sistem adaptiv dinamic. De aceea, economiștii care studiază noua economie sunt numiți, uneori, și economiști ai complexității. Ei susțin că economiile sunt asemenea sistemelor biologice, urmând aceleași legi fundamentale. Aceste legi se vor manifesta diferit în economie și în biologie, dar, dacă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
caracterizează prin echilibru și stabilitate, focalizarea pe utilizarea factorilor tradiționali de producție și pe avantajul comparativ, având ca obiective principale creșterea economică, echilibrul și stabilitatea, ocuparea deplină și stabilitatea prețurilor, noua economie este privită ca un sistem complex, dinamic și adaptiv, care se bazează pe noii factori productivi, apelează la comerțul electronic și la alte instrumente moderne ale e-dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv,echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea mai multor fenomene, între
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]