7,542 matches
-
Bosnia. Ce face articolul lui Cohen în special interesant este observarea noii sinteze, post-Război Rece, undeva poate și post-ideologică, deci post-modernă, între extrema dreaptă și cea stîngă în practica acestui încă minuscul, dar vociferant partid. Liderii PND sînt de fapt adepții revoluției anticapitaliste, deci adversari ai establishment-ului așa cum funcționează acesta în Republica Federală: unul este Udo Voigt, fost căpitan în Bundeswehr, educat nu doar în Germania, dar și în școli militare din SUA. El este campionul ultranaționalismului și al respingerii
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
dintre personaje, dar și un cineast angajat, practicând un cinema al "intervenției sociale", de un schematism demonstrativ), - până la cineaști ai deceniului nouă - Pierre Salvadori (debut în 1993, cu Cible emouvante ) și Cédric Klapisch (debut în 1992 cu Rien du Tout ), - adepți ai unui cinema intimist, axat pe o problematică, adeseori, cu conotații autobiografice, mai liber ca structură narativă și cu o privire tandro-ireverențioasă asupra lumii. N-au lipsit nici cineaștii ultimilor ani, aflați la primul lor film de ficțiune și încercând
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor criterii inspirate de climatul democratic. Către aceștia ni se îndreaptă speranța unei regenerări a urgisitei Moldove dintre Prut și Nistru, în perspectiva regăsirii afinităților cu o Românie
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
C.Z. Codreanu și a Gărzii de Fier, l-aș invita să ia cunoștință de opinia din 1970 a lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt ani, simpatizant al acestei mișcări legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman" (Emil Cioran, Caiete, III, Humanitas, 1999). Răzvan
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
încercînd apoi să descopere care sînt reperele contiguității și unității între persoane-stagiu nesimultane. Odată stabilite asemenea repere putem ști ce anume ține laolaltă mai multe persoane-stagiu așa încît ele să formeze un singur individ. Dificultățile metodologice cu care se confruntă adepții acestei abordări, numită teoria reidentificării (reidentific o persoană-stagiu ca fiind contiguă și/sau egală cu cea de dinaintea ei) provin din însăși ambiguitatea conceptelor folosite. Cît trebuie să dureze un stadiu pentru a putea stabili că avem de-a face cu
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
cine eram cu doi ani în urmă). Raymond Martin se înscrie în categoria non-reducționiștilor, dacă îi pricep eu corect raționamentele. Conform tezei continuității corporale, tînărul din experimentul de mai sus și succedaneele sale A și B constituie persoane diferite, în vreme ce adepții tezei continuității psihologice însă îi reduc pe cei trei la unul singur. Cine are dreptate și cine se înșală? Martin se străduiește în această carte nu atît să găsească adevărul, cît să scoată la lumină premizele fiecăruia dintre răspunsuri, precum și
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
cauză, chiar și inofensivă, nobilă sau Dumnezeu mai știe cum. E bine să plătești scump o rătăcire de tinerețe; vei fi cruțat, mai tîrziu, de o mulțime de decepții". Și în septembrie același an: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un fel de Hatman." Trăia ca un marginal, își cunoștea bine
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
nu postmoderniste. Alăturînd principalele trăsături distinctive și opoziționale totodată identificate de Ihab Hassan în 1985 pentru a descrie modernismul și postmodernismul, Faigley se vede pus în fața inevitabilei concluzii: centrat pe formă, încrezător în finalitate și ierarhii, scriitorul așa cum îl definesc adepții compoziției este fundamentalmente modernist în descendență romantică. Și atunci cum se poate răstălmăci o concluzie atît de aparent evidentă în tocmai contrariul ei, care returnează compoziția sub patronajul recunoscut de celelalte discipline umaniste? Simplificînd mult, dar numai de dragul argumentului și
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Gina Sebastian Alcalay În coloanele multor ziare au răzbătut adesea ecouri ale polemicii pe plan internațional dintre cei ce susțin cu tărie unicitatea, incomensurabilitatea și incomparabilitatea Holocaustului, și adepții curentului de gîndire care, fără a fi negaționist, consideră că o crimă e egală cu altă crimă la fel de odioasă, chiar dacă desăvîrșită cu alte mijloace și în alte forme, că o victimă e egală cu alta, și că nu este deloc
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
fost dezumflat și ei s-au trezit singuri, izolați, vulnerabili, ca niște dinozauri uitați în fundul grădinii". "De ce așa?" (adică vizibil "ficționalizat", "jucat", cultivînd intenționat senzația de artificialitate, de prescriere a monologurilor rostite de personajele-muncitori). Laconic: Pentru că n-am fost niciodată adeptul distincției clasice "ficțiune/documentar". Pentru că - îmi permit să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca și dragostele, ca și evenimentele, "epifania" care (credeam că) ne determină viața. Nu rămîne decît fascinația textului". Azi, distinsul nostru autor nu mai este decît adeptul postmodernismului, deși despre acest concept sau curent de opinii, chiar după ce i-ai citit pe Hasan și Lyotard, știm puțin ce înseamnă și ce forme se cuprind în el. Este, negreșit, un act de curaj bărbătesc din partea autorului nostru să
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
continuă conversație; în fond, ne aflăm în țara în care Paul Valéry, întrebat de o doamnă ce sport practică, a răspuns: "Conversația". O bună parte din scenariile filmului francez practică acest sport. În Esther Kahn am descoperit un alt Desplechin, adept al rigurosului stil clasic și îndrăznind să abordeze, cale de 2h37', un unic subiect: arta actorului. În Londra secolului trecut, povestea unei tinere de extracție socială modestă, o fată cu un spirit amorf, cu un aer somnambulic, care devine, dintr-
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
a fi a acesteia, un auxiliar al ironiei, un instrument de calcul, dar și un martor al maladiilor intelectuale și, mai ales al stărilor de patologie lingvistică ale vorbitorilor din lumea caragialiană". Este un tip de abordare care își are adepții și contestatarii ei și care conține o cantitate de ezoterism ce amintește de studiile lui Vasile Lovinescu. Cert este că Ștefan Gencărău pune în mișcare pentru justificarea demersului său un întreg sistem de referințe dintre cele mai onorabile, numele cel
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
pentru soarta țării e inexistența oricărui interes pentru ceea ce se numește "binele public". Departe de a fi un concept idealist, cum l-ar putea interpreta puriștii de varii culori, "binele public" e o noțiune absolut legitimă în lumea contemporană. Nici adepții cei mai entuziași ai globalizării nu se sfiesc să pună înainte "binele societății" căreia îi aparțin. O "globalizare" din care nu ai nimic de câștigat e o contradicție în termeni. Doar naționaliștii bătuți în cap și demagogii fără scrupule văd
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
consistență sau adecvare pe cont propriu. După ce Roland Barthes a anunțat moartea autorului, postmoderniștii de generație mai tînără se referă la "autorul" unui text literar ca fiind simplă convenție necesară receptării acelui text. Numai că pentru o anumită categorie de adepți ai postmodernismului aproape orice poate trece drept convenție sau construct social: sentimentele umane, sexul, boala, cunoașterea, adevărul, istoria, realitatea, alfabetismul, copilăria, tinerețea, bătrînețea, crima, chiar postmodernismul însuși. Într-un amestec puțin dezorientant de concepte importante sau simple aglutinări intelectuale efemere
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
al culturii române. Nu pretind să mi se facă numere omagiale, nu pretind nimic.(...) Sînt, dacă vrei, un mic burghez, plat, total lipsit de sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu sînt adeptul misticii de tip upanișadic. A confunda munții din jurul Sibiului cu Himalaia este ridicol. Sînt, după cum vezi, un personaj cu totul și cu totul "mediocru", "mediu"". Să remarcăm că nici măcar în acest moment, dl Marino nu se poate abține de a
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
și repulsia lumii civilizate, nu spune nimic celor mai vechi dușmani ai cruciaților. Setea lor de răzbunare trece peste tot, alegerea mijloacelor se face după gradul lor de cruzime și sadism. În fapt, ceea ce i-a scos din țâțâni pe adepții Jihadului a fost tocmai elementul moderator pe care-l reprezentau S.U.A., posibilitatea unei păci de compromis în Orientul Apropiat, a unei înțelegeri trecând dincolo de sclerozate mentalități. Orice asemănare între acești profesioniști ai ororii, rătăciți chiar de sânul islamului, cu omul
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
-i pe Lorenz von Stein, Ihering sau pe Zimmerman, puncte de vedere înrudite, cînd nu erau chiar aceleași. Fără îndoială, Eminescu, tînăr cu lecturi temeinice și o gîndire profundă a călăuzit, cu delicatețe, formația intelectuală a noului său prieten. Erau adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
le face față. Ideologiile îi despart pe oameni doar teoretic. Violența îi aruncă în tabere diferite. Torționarul și victima nu mai găsesc nici o punte de trecere unul spre celălalt. Lasă că ei nu se mai opun ideologic, putînd fi chiar adepții aceleiași ideologii, ca Silber și Pătrășcanu. Silber n-a rupt prietenia cu Polihroniade, deși ideilor lor țineau de extreme diferite. Pătrășcanu și Silber, comuniști, ambii, nu mai puteau avea nimic în comun, din clipa în care unul sprijinea cotul călăului
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un exemplu din reacția lui Nichifor Crainic la apariția cărții lui Rădulescu-Motru. Cînd încearcă să determine în mod negativ românismul ne spune
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
este discutată într-un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și pe rădăcinile fenomenului. în esență, este vorba de refuzul sistematic al esteticului, prin care eu, ca și alții, înțeleg "forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai "fondului serios" al artei și care susțin, fie că o știu, fie că nu, e ura aproape viscerală arătată de regimurile totalitare "formaliștilor", "esteților" ori "ludicilor" de toate soiurile. Ceea ce m-a atras în eseul d-lui Nemoianu este
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
studiului, creînd un climat de încredere în forțele proprii. Iar cele aproape două decenii de solistică de la începuturi i-au fost utile în comunicarea experienței de scenă. Pe vremuri, între studenții claselor de pian exista o demarcație - artificială desigur - între adepții "școlii Musicescu" și cei ai celei "adverse", adică "școala Erbiceanu". Acum, sub influxurile venite din multe direcții, gândirea pianistică s-a transformat, vechile prejudecăți și delimitări au dispărut; Josette Hârsu, una dintre ultimele moștenitoare directe ale tradiției, a știut să
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N. Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din 1908 a unui mare critic literar, cum a fost, negreșit, E. Lovinescu? Și el adept al liberalismului, în 1908 putea articula despre opera lui Caragiale, următoarea deconcertantă apreciere: "În cincizeci de ani nu va mai rămîne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
în neant, asemeni formațiunilor d-lor Surdu, Gavra, Măgureanu, nemuritor fiind de soiul său ca și bricul "Mircea". Întocmai cum un partid creștin democrat condus - dar nu prin faxuri - de dl Andrei Marga are șansele sale de a-și recruta adepții nu numai din coasta vulnerată a partidului-tată, ci și din oștenii obosiți ai altor partide cu pasul, azi sau mâine, pe loc. Ceea ce pare pe moment exclus, împăcarea cu pupat în locul cunoscut, vrem să spunem într-o tradițională piață, aparține
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Andreea Deciu Pe la jumătatea secolului trecut (adică 20), era extrem de populară teoria autonomiei literaturii, ca manifestare spirituală, chiar dacă printre adepți se numărau mai ales aceia influențați de o doctrină cu ambiții scientisto-universaliste-interdisciplinare: structuralismul. Între universitarii literați bucureșteni am auzit deseori argumente pro-autonomia literaturii legate în primul rînd de o insecuritate a statutului disciplinar și instituțional: dacă permitem filozofilor sau istoricilor
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]