597 matches
-
oportunitățile economice și cele educaționale, precum și cultura populară (la nivel macro) îi încurajează în acest sens (Anderson, T.L., 1995, Anderson, T.L., DeMott, L.,1998). Marginalizarea în ambele forme atât cea personală, cât și cea socială reprezintă factori determinanți în debutul adicțiilor. Marginalizarea personală sau automarginalizarea apare ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
încurajează în acest sens (Anderson, T.L., 1995, Anderson, T.L., DeMott, L.,1998). Marginalizarea în ambele forme atât cea personală, cât și cea socială reprezintă factori determinanți în debutul adicțiilor. Marginalizarea personală sau automarginalizarea apare ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de colegi (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Reguli școlare care descurajează delincvența și comportamentul abuziv (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Performanțe școlare și recunoașterea lor (NIDA, 1997, Spooner, Hall și Lynskey, 2001) 4.3. Metode și principii de tratament în adicții Consumul de substanțe poate duce la adicție și ulterior la dependență ceea ce rezultă,în final, este o maladie ce poate fi tratată. Scopul final al tratamentului este abstinența, dar acesta presupune atingerea obiectivelor pe termen scurt: reducerea consumului, îmbunătățirea capacităților
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Reguli școlare care descurajează delincvența și comportamentul abuziv (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Performanțe școlare și recunoașterea lor (NIDA, 1997, Spooner, Hall și Lynskey, 2001) 4.3. Metode și principii de tratament în adicții Consumul de substanțe poate duce la adicție și ulterior la dependență ceea ce rezultă,în final, este o maladie ce poate fi tratată. Scopul final al tratamentului este abstinența, dar acesta presupune atingerea obiectivelor pe termen scurt: reducerea consumului, îmbunătățirea capacităților de funcționare normală și reducerea riscurilor medicale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trăiește având în vedere posibilitatea existenței unor afecțiuni psihiatrice, a stării de sănătate, a deficitului de învățare și a problemelor familiale (Swadi, 2000). Tratamentul poate fi: pe termen scurt (mai puțin de șase luni) terapie rezidențială (centre specializate în tratamentul adicțiilor), terapie medicamentoasă și terapie în ambulatoriu pentru menținerea abstinenței. Terapiile pe termen lung includ: menținerea cu metadonă, tratamentul în ambulatoriu pentru consumatorii de opioide și reintegrare socială prin programe de reabilitare bazate pe comunitate (NIDA, 2002). În ceea ce privește eficacitatea tratamentului, au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
necesar, pentru asigurarea faptului că planul răspunde nevoilor individuale de schimbare; * rămânerea în tratament pentru o perioadă îndelungată de timp este esențială pentru eficiența tratamentului; * consilierea (individuală sau de grup) și terapiile comportamentale sunt componente esențiale ale tratamentului, eficient, pentru adicții; * medicația este un element important al tratamentului pentru mulți pacienți, mai ales când este combinată cu consilierea psihologică și cu psihoterapia comportamentală; * indivizii cu dependență și afecțiuni psihice coexistente trebuie tratați într-o manieră integrată; * dezintoxicarea fizică este doar o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
important al tratamentului pentru mulți pacienți, mai ales când este combinată cu consilierea psihologică și cu psihoterapia comportamentală; * indivizii cu dependență și afecțiuni psihice coexistente trebuie tratați într-o manieră integrată; * dezintoxicarea fizică este doar o primă etapă în tratamentul adicțiilor, și în absența altor abordări, oferă puțin, pentru schimbarea pe termen lung a comportamentului de consum; * tratamentul nu trebuie să fie voluntar pentru a fi eficient; * posibilitatea de reluare a consumului de droguri trebuie monitorizată continuu; * programele de tratment trebuie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reveni oricând la etapa anterioară. Ținând cont de faptul că România are puține servicii de tratament a dependenței psihice prin intermediul comunităților terapeutice, recăderile în rândul consumatorilor sunt foarte frecvente. Sunt recomandate mai multe niveluri de tratament specifice fiecărei etape a adicției. Astfel în primele două etape consumatorul poate fi identificat și îndrumat către tratament de către familie și prieteni (nivel 1) sau prin intermediul persoanelor din instituțiile pe care consumatorul le frecventează (școală, spital, instituții de asistență socială, cabinetul de consiliere școlară - nivel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru care se consumă droguri în opinia a 66,9% dintre liceeni, iar teama de responsabilitate este motivația adusă în prim plan de 27,5% dintre elevii participanți la studiu. 5.2. Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții Dacă familia este sursa de informare, cu privire la droguri, menționată de doar 17,5% dintre liceeni, iată că, în cazul procesului de prevenire și combatare al drogurilor ,familia ar trebui să fie principalul actor în opinia liceenilor - 80,6%. Poliția este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ambiguu din punct de vedere sexual, și toate chefurile la care se împleticea și toate drogurile pe care le consuma și toate fetele și băieții cu care făcea sex și toți prietenii pe care-i observa pasiv cum alunecă în adicție, prostituție și crasă apatie; zilele treceau într-o goană nebună prin cluburile de pe litoral, cu blonde superbe în decapotabile scânteietoare, cu mințile făcute praf de Nembutal; nopțile se măcinau în camerele pentru VIP-uri din cluburile selecte sau trăgând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în esență să se asigure că nu voi priza heroină înainte de ședințele de lectură. Însă evident a fost angajată pentru a-i proteja pe editorii mei, nu pe mine. Lor nu le păsa, de fapt, care erau rațiunile ascunse ale adicției mele (nici mie) și erau interesați doar de numărul volumelor vândute datorită turneului publicitar. Eu credeam că sunt „fragil dar funcțional“, însă, conform rapoartelor copoiului de narcotice trimise de pe traseu via e-mail departamentului de publicitate de la Knopf, eram indubitabil nefuncțional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu? Ellis e un ratat.“ Un alt prieten fără nume era citat spunând: „Bret nici măcar nu o însoțea la controalele prenatale! Vorbim de un tip care fuma batoane thailandeze în taxiuri“. Jayne recunoștea că atracția față de „băieții răi“ ajunsese o adicție, iar „impredictibilitatea“ lor o înfiora. „Hei, sunt un partener interesant“, se citează undeva că aș fi spus. O altă sursă anonimă: „Cred că stă cu Bret pentru că e o recuperatoare - s-a convins pe sine că în el se-ascunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la istorie, care este în Tarapoto într-un fel de seminar de dezvoltare personală la centrul Takiwasi . Takiwasi este un centru de medicină tradițională peruană, adică șamanism sau curanderism, deschis de un francez în 1992 cu scopul de a vindeca adicțiile la droguri și de a contribui la progresul și cunoașterea ființei umane. Personalul centrului include medici, cercetători și psihologi, și, din ce spune Emile, au avut deja rezultate măsurabile în vindecarea toxicomanilor. Programul lui Emile este de trei săptămâni și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o comorbiditate. Concret, apar frecvent simptome aferente altor afecțiuni psihiatrice, precum depresia, anxietatea, abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul de alcool, fobiile, fobia socială (Fairbank, Ebert, Costello, 2000). Sindromul de stres posttraumatic la copii poate fi comorbid cu ADHD, așa cum au demonstrat Cuffe, McCullough și Pumeriega (1994). De asemenea, se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că înaintea demarării terapiei propriu-zise, specialistul trebuie să cunoască: istoricul traumelor anterioare (datorită potențialului lor agravant); calitatea relațiilor sale interpersonale („mediul de refacere”); nivelul satisfacției ocupaționale a pacientului (în profesie sau activități de loisir); identificarea afecțiunilor comorbide. La capitolul comorbiditate, adicția la diverse substanțe dacă este antedatată traumei, trebuie rezolvată înainte de abordarea PTSD-ului propriu-zis, în alte variante cele două afecțiuni se lucrează concomitent. în cazul depresiei, când aceasta este gravă se indică asanarea ei prioritară, în eventualitatea că este vorba
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
listă), ar trebui să-și asume deliberat abstinența tabagică spre binele noului-născut. Consumul de alcool este și el profund nefast ajungând la cote deosebit de grave când viitoarea mamă suferă de alcoolism. în principiu, maternitatea ar trebui să fie incompatibilă cu adicția la droguri. Realitatea este însă cu totul alta, așa că anual se nasc mulți copii profund tarați fizic și psihic datorită acestui flagel. Toate aceste intoxicații ale mamei, dincolo de impactul lor distructiv asupra fetusului, constituie o oglindă fidelă pentru fragilitatea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fidelă pentru fragilitatea și deriva ei psihologică, dar și pentru ambivalența, deprivarea afectivă și nevoia ei de a evada dintr-un „status quo”, tern și rece, într-o dimensiune impregnată de himere. Din păcate, în afara inexorabilelor ravagii psihofizice, pe care adicțiile materne le generează asupra copilului nenăscut, acesta poate prelua de la mamă chiar dependența în cauză. în toate aceste cazuri, psihoterapia este indispensabilă pentru a reamenaja relația gravidei cu ea însăși, condiție preliminară pentru a fluidiza calea de acces către propriul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și a celor de asistență medicală, psihologică și socială va fi îmbunătățită prin programe de formare, documentare și cercetare în acest domeniu, dezvoltate de Centrul Național de Formare, Documentare și Cercetare în Adicții din cadrul Agenției Naționale Antidrog. Obiectiv general Menținerea la un nivel scăzut comparativ cu cel actual al prevalenței consumului ilicit de droguri și reducerea într-un mod corelat a prevalenței consumului de alcool și tutun în rândul populației generale prin consolidarea
HOTĂRÂRE nr. 73 din 27 ianuarie 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164908_a_166237]
-
de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și a celor de asistență medicală, psihologică și socială va fi îmbunătățită prin programe de formare, documentare și cercetare în acest domeniu, dezvoltate de Centrul Național de Formare, Documentare și Cercetare în Adicții din cadrul Agenției Naționale Antidrog. Obiectiv general Menținerea la un nivel scăzut comparativ cu cel actual al prevalenței consumului ilicit de droguri și reducerea într-un mod corelat a prevalenței consumului de alcool și tutun în rândul populației generale prin consolidarea
STRATEGIE NAŢIONALĂ ANTIDROG din 27 ianuarie 2005 în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164909_a_166238]
-
teren (outreach) efectuate de persoane din anturaj (peer education) 2.2.1.3. Politica "zonelor libere" 2.2.2. Substituția cu metadonă 2.2.3. Menținerea pe metadonă 2.2.4. Modele de reformare a prevenției primare 2.3. Etiopatogenia adicțiilor 2.3.1. Aspecte genetice în diverse dependențe 2.3.2. Modelul învățării pozitive ("recompensă cerebrală") 2.3.3. Conceptul de "craving" 2.3.4. Rolul modelelor psihodinamice 2.3.5. Procesul de dezvoltare și apariția dependențelor 2.3.6
ORDIN nr. 1.142 din 15 septembrie 2004 pentru stabilirea conţinutului-cadru al curriculei de formare profesională a medicilor implicaţi în tratamentul toxicodependenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161291_a_162620]
-
în diverse dependențe 2.3.2. Modelul învățării pozitive ("recompensă cerebrală") 2.3.3. Conceptul de "craving" 2.3.4. Rolul modelelor psihodinamice 2.3.5. Procesul de dezvoltare și apariția dependențelor 2.3.6. Rolul factorilor socioculturali în etiopatogenia adicțiilor 2.4. Descrierea clinică a diverselor dependențe specifice, pe baza următorului cadru: 2.4.1. Aspecte neurobiologice 2.4.2. Aspecte clinice - Intoxicația - Sevrajul - Complicații psihiatrice 2.4.3. Tratament - Detoxifiere - Sevraj - Complicații psihiatrice 2.4.4. Tratamentul profilactic 2
ORDIN nr. 1.142 din 15 septembrie 2004 pentru stabilirea conţinutului-cadru al curriculei de formare profesională a medicilor implicaţi în tratamentul toxicodependenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161291_a_162620]
-
și logistică; ... d) Direcția relații internaționale și afaceri europene; ... e) Direcția Observatorul român de droguri și toxicomanii; ... f) Compartimentul audit; ... g) Compartimentul financiar-contabil; ... h) Compartimentul juridic; i) Compartimentul control, inspecție și metodologie; ... j) Centrul Național de Cercetare și Formare în Adicții. ... ---------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007. (2) Prin decizie a președintelui Agenției, în cadrul
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186084_a_187413]
-
de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007. i^3) autorizează și acreditează programe de formare și de formare a formatorilor în domeniul adicțiilor, împreună cu instituțiile abilitate, potrivit legii; ---------- Litera i^3) a alin. (1) al art. 5 a fost introdusă de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186084_a_187413]
-
Strategiei naționale antidrog; ... p^1) elaborează și implementează, inclusiv prin cooperare cu instituțiile de specialitate, programe de formare și perfecționare profesională a personalului propriu și a altor categorii de specialiști în dependente, prin Centrul Național de Cercetare și Formare în Adicții; ---------- Litera p^1) a alin. (1) al art. 5 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007. q) exercita și
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186084_a_187413]
-
nr. 5, județul Botoșani, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Sănătății Publice în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, pentru Agenția Națională Antidrog, în vederea înființării Centrului de asistență integrată a adicțiilor și a Centrului de formare a personalului cu atribuții în domeniul adicțiilor. Articolul 2 Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se realizează pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în
HOTĂRÂRE nr. 1.686 din 29 noiembrie 2006 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătăţii Publice în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru Agenţia Naţională Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183207_a_184536]