659 matches
-
funcționării fiecărei limbi, între sfera semantică a unităților lexicale (și sintactice) intrate în enunț și dezvoltarea relațiilor sintactice se instituie un raport de intercondiționare. Expresie a modului de reflectare lingvistică a realității, unitățile lexicale (de natură verbală, mai ales, și adjectivală) se caracterizează, în funcție de structura lor semantică, prin trăsături (disponibilități) combinatorii (numite și valențe 3), care condiționează dezvoltarea relațiilor sintactice; ele reclamă sau numai admit anumite relații sintactice, prin care să se împlinească câmpurile semantico-sintactice din care se constituie planul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul subordonat, purtător al funcției, intră cu regentul. În sintagmă cu regent substantiv (sau substitut), determinantul este purtător al funcției de atribut: „jocul copiilor”, „ziua de mâine”, „iluzii pierdute”. Prin relația de dependență simplă în sintagme cu regent verbal sau adjectival și, mai rar, interjecțional, determinantul concretizează două funcții: • complement: „Celui înalt, celui drept, celui bun / Viscolul nu le va da niciodată / haina lui rece.” (A.E. Baconsky) • circumstanțial: „O toamnă va veni cândva târziu.” (L. Blaga) Când relația e de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt adesea sinonime cu sintagme modale morfologice; enunțul Poate că a plecat., de exemplu, este sinonim cu prezumtivul perfect Va fi plecat.9 Dintre celelalte unități lexico-gramaticale, în limba română contemporană, nu realizează funcții sintactice pronumele de întărire, cu valoare adjectivală, și uneori pronumele personale. Rolul adjectivului de întărire în enunț este asemănător adverbului de modalitate tot sau chiar: subliniază sau fixează identitatea cu sine însuși a conținutului semantic al termenului (mai ales pronume personal, dar și substantiv) pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aflat la boierii din această epocă, ei rămân dacă nu reacționari, cel puțin staționari, ceea ce în fond e totuna.” (G. Călinescu) Pronumele relative prezintă trei categorii structurale: • simple: care, cine, ce, cât • compuse: cel ce, ceea ce • locuțiuni pronominale (cu valoare adjectivală): ce fel de: „Trebuiau să dovedească ce fel de câine i-a mușcat.” (O. Paler) Pronumele care, ce și cât funcționează ca elemente de relație și în întrebuințare adjectivală: „Iată pentru care pricină, cinstite comise Ioniță, am fost jurat schitului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine, ce, cât • compuse: cel ce, ceea ce • locuțiuni pronominale (cu valoare adjectivală): ce fel de: „Trebuiau să dovedească ce fel de câine i-a mușcat.” (O. Paler) Pronumele care, ce și cât funcționează ca elemente de relație și în întrebuințare adjectivală: „Iată pentru care pricină, cinstite comise Ioniță, am fost jurat schitului Durău...” (M. Sadoveanu) Dintre pronumele (adjectivele) nehotărâte, se constituie în elemente relaționale cele formate pe baza pronumelui relativ, ca al doilea component al structurii lor: oricare, oricine, orice, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitatea de interogativă retorică: • însoțirea elementelor interogative cu adjectivul altul (alta) sau cu adverbe compuse pe baza lui, eventual concomitent cu situarea verbului la potențial-optativ, prezent sau mai ales perfect, sau cu prezența în context a unor comparative sau superlative adjectivale sau adverbiale: „Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pre pământ? Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?” (A. Russo); • exprimarea în enunțul interogativ-frază dezvoltată a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realiza - în structura predicatului analitic - prin: (a) constituent simplu, (b) constituent dezvoltat, (c) sintagmă analitică, (d) structură analitică cu dezvoltare complexă, poate avea (e) dezvoltare propozițională sau poate fi (f) multiplu. a. Numele predicativ simplu se realizează prin: • adjectiv (locuțiune adjectivală): „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) „Împrejurările sunt, însă, vitrege în țara noastră și vremurile sunt șugubețe.” (N.D. Cocea) • substantiv (locuțiune substantivală): „A cunoaște-nseamnă iarnă / A
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parcă toți au înviat.” (G. Bacovia) sau ca predicate descriptive: „Tălăngile trist, / Tot sună dogit... Și tare-i târziu, / Și n-am mai murit.” (G. Bacovia) Nucleul lexical al planului semantic al unor expresii verbale, reprezentat de termenul substantival (sau adjectival), poate fi actualizat din perspectivă statică sau din perspectivă dinamică (eventivă), în același mod în care se realizează aceeași opoziție prin cele două variante semantice ale predicatului analitic, adică la nivelul verbului: Predicat descriptiv Predicat narativ Este seară. Se face
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și spărieți.” (I. Creangă), „În sfârșit, vă aduceți toți aminte, adăugă adresându-se de-a dreptul sălii...” (M. Eliade) Întrebuințat adjectival, pronumele toți transmite aceeași compatibilitate cu orice poziție a verbului-predicat în interiorul categoriei gramaticale de persoană și substantivului pe care-l determină: „A doua zi ne-am dus toți studenții la stadion.” La intersectarea celor trei relații, cu predominarea celor de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
T. Maiorescu) Observații: Numele predicativ de calificare cu dezvoltare propozițională se poate introduce în frază prin locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă: „Alfano Stradiotte era (...) ca și când văzuse fantoma unui mort...” (E. Barbu) • pronume relative, dintre care unele pot avea și întrebuințare adjectivală: care, cine, ce, cât (câtă, câți, câte), cel cel, ceea ce, oricine etc.; introduc mai ales nume predicative de identificare: „În mine se deșteaptă o-ntreagă omenire Sunt cei ce-au fost pe vremuri, sunt cei ce sunt acum.” (T. Arghezi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relației de dependență relația: dependență simplă dublă dependență Funcția sint.: atribut atribut circumstanțial Tânărul (cel) înalt a intrat. Tânărul, (prea) înalt, nu a putut intra. Tânărul cel vesel a plecat. complement predicativ Tânărul a plecat vessel. RELAȚII DE DEPENDENȚĂ VERBALĂ (ADJECTIVALĂ)TC "RELA}II DE DEPENDEN}| VERBAL| (ADJECTIVAL|)" COMPLEMENTULTC "COMPLEMENTUL" Prin planul său semantic, expresie a modului specific de interpretare lingvistică a lumii extralingvistice, verbul condiționează constituirea și specificul nucleului predicațional. Și tot prin planul său semantic, verbul, indiferent dacă realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependență Funcția sint.: atribut atribut circumstanțial Tânărul (cel) înalt a intrat. Tânărul, (prea) înalt, nu a putut intra. Tânărul cel vesel a plecat. complement predicativ Tânărul a plecat vessel. RELAȚII DE DEPENDENȚĂ VERBALĂ (ADJECTIVALĂ)TC "RELA}II DE DEPENDEN}| VERBAL| (ADJECTIVAL|)" COMPLEMENTULTC "COMPLEMENTUL" Prin planul său semantic, expresie a modului specific de interpretare lingvistică a lumii extralingvistice, verbul condiționează constituirea și specificul nucleului predicațional. Și tot prin planul său semantic, verbul, indiferent dacă realizează sau nu predicația, are rolul principal în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să (cele mai frecvente), dacă, de și locuțiuni conjuncționale: cum că etc., „Ne propunem să dovedim în rândurile următoare că tipărirea romanului „Geniul pustiu” este o impietate față de Eminescu și o mistificare a publicului.” (G. Ibrăileanu) • pronume relative (întrebuințate și adjectival): „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) „Stau ca-ntre sălcii, noaptea, călătorul, / Și nu știu cine-i binefăcătorul.” (T. Arghezi) „În zadar mai cauți în ce-ai vrea să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el o lăsă, ieși repede din casă și încuie ușa în urma sa...” (I. Slavici, Mara, 258), „Obsedați de ordinea stelelor, aztecii erau convinși că numai sacrificiile puteau prelungi o lume permanent amenințată.” (O. Paler, Caminante, 39) • pronume relative (întrebuințate și adjectival); poziția lor în interiorul categoriei gramaticale a cazului este determinată, sau de funcția de complement indirect a propoziției, în ansamblul ei, sau de specificul recțiunii prepoziției de care sunt precedate: „... Călătorul străin scoate cinci lei din pungă și-i dă, din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
directă a acțiunii verbale: „Mărgeaua cădea luminoasă prin întuneric și se desfășura din ce în ce.” (M. Eminescu), la gradul de intensitate progresivă a însușirii acțiunii verbale, exprimată adverbial: „... se desfășura din ce în ce mai mult...” sau a însușirii unei realități obiectuale, exprimată adjectival: „ ...se desfășura din ce în ce mai luminoasă...” Pe de altă parte, sensul de 'progresie' se dezvoltă și în afara desfășurării unui raport de proporționalitate: „Noaptea flamingo cel roșu / Apa-ncet încet pătrunde.” (M. Eminescu) Toate aceste particularități ale planului semantic al circumstanțialului de progresie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că era dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito, niznai, țurlu-burlu2; consemnarea unor adverbializări ale adjectivelor invariabile: aievea
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Tot în limbajul argotic se folosește și mai recentul nașpa, antonimul lui mișto, și el invariabil, forma extinsă de la folosirea adverbiala (a lua pe nașpa, a sta pe nașpa, a intra pe nașpa, contracte date pe nașpa etc.) la cea adjectivala (meci nașpa, emisiune nașpa)6. Atât mișto, cât și nașpa admit și antepunerea în exprimări exclamative: Mișto carte!, Nașpa poezie!. Întrucât formă fonetica nu le permite nu pot prelua articolul substantivului: *Miștoul site românesc, *Nașpaul site românesc, în schimb dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ecosez, uni), muzica (aperto, forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
aperto, forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor: a capella (interpretare ~), a fresco (pictură ~), a piacere (interpretare ~), a tempo (interpretare ~), care au întotdeauna topica postpusa. 3.5. Adjective invariabile glotonime și etnonime În dicționare există și câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
În prezent, limbajul tinerilor este foarte bogat în englezisme din diverse domenii, cu utilizări variate, cu un inventar în continuă creștere. Consultarea unor publicații pentru tineri ("Cool Girl", "Popcorn") a ajutat la întocmirea unui inventar de termeni în engleză, folosiți adjectival în română: army (stil ~), bright (vopsea de păr în nuanțe ~), clear (șampon), college (vestimentație ~), cool (tunsoare ~), cozy (povești ~), crazy (figură ~), fancy (atitudine ~), fashionable (bentița ~), fresh (aer ~), funny (cizme ~), horrible (îmbrăcăminte ~), horror (pantaloni ~), junky (adolescenți ~), kinky (zona ~), nice (haine ~), spanky (pelerina
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
sau adjectiv+adjectiv), care sunt întotdeauna invariabile (deși, în cazul adjectivelor compuse nume de culori, unele adjectivele care intră în structura creației invariabile, folosite singure, sunt variabile). La acestea se adaugă adjectivele invariabile obținute în urmă trunchierii și substantivele folosite adjectival în limbajul argotic. 5.2. Tendința de apropiere a unor adjective invariabile de clasele cu flexiune regulată Se constată, pe de o parte, o tendință de lărgire a inventarului adjectivelor invariabile, după tiparul englezei, unde adjectivele sunt în totalitate invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
mai vechi, dar încă utilizate; b) adjective nume de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive utilizate adjectival în limbajul argotic și în cel al tinerilor. Analiza fiecărei subclase în parte, precum și interpretarea anchetelor aplicate au condus la întocmirea unei ierarhii în funcție de gradul de invariabilitate. Astfel, există atât la nivelul clasei adjective cu grade diferite de invariabilitate, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]