1,319 matches
-
Când a mai crescut, s-a aciuat pe lângă legiunea de jandarmi și, până la urmă, l-au trimis la o școlă la Pitești. A făcut și ultimul an de război, tot la jandarmi. Acolo i-a descoperit pe comuniști, prin inermediul adjutantului Cornel Mingioacă, ilegalist, devenit după 1944 colonel, apoi general, locțiitor cu dotarea în Marele Stat Major. După război, Mingioacă s-a interesat de Goncea și l-au trimis la o școală din Sibiu pentru subofițerii de jandarmi. După ce în ianuarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i nicidecum sexist să menționăm acest lucru [...]. Ar trebui creat, ca să rezumăm, un fel de serviciu civic cu durată determinată, cum a putut fi cooperarea în Africa. Ce stil uman trebuie să întruchipeze acești noi educatori? Să spunem, caricaturizând, că adjutanții de legiune sau comando sunt mai capabili să inspire respect tinerilor din bande decât psihopedagogii noștri clasici!". Barreau găsește acești educatori de gen nou unde nu te-ai aștepta, în marile școli: Școala Națională de Administrație, Școala Normală Superioară sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
maj. Marin, Ioan Sofrone, Ioan Damian, sg.maj. Constantin Prisecaru, Vasile Hogea, Petrică Ailincăi, Găman, Ion Tudorache, Cimbru, Filip, Dospinescu, Agache, plt.maj. Ioan Asimionesei, sg.maj. Ion Moraru, Ioan Pârjol, slt. Șmilț, sg.maj. Văsâi, plt.maj. Ion Lupu, adjutant C-tin. Negru, sg.maj. C-tin Popa și C-tin Strat. Se poate afirma că, atât jandarmeria, cât și vechea miliția ori poliția de astăzi ulterior anului 1989, s-au ocupat de asigurarea ordinei și pazei în comună, veghind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cadre universitare sunt și Busuioc C. Gheorghe, Ciubotaru N. Elena, Adriana Cireașă (Istrate) S. Elena, Diaconu M. Laurențiu, Filon Gh. Eugen Valentin; ofițeri ș i subofițeri - o mulțime, printre care rețin pe Butnaru Consta ntin , voluntar pe frontul românesc, ca adjutant al Mareșalului Cons tantin Prezan și în calitate de comandant de regiment mai apoi - el însuși; Ionescu (Ștefănescu) V. Emilian comandant de regiment în cel de al doilea război mondial, adjutant al rege lui Mihai I în 1944 1947, scriitor și publicist
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care rețin pe Butnaru Consta ntin , voluntar pe frontul românesc, ca adjutant al Mareșalului Cons tantin Prezan și în calitate de comandant de regiment mai apoi - el însuși; Ionescu (Ștefănescu) V. Emilian comandant de regiment în cel de al doilea război mondial, adjutant al rege lui Mihai I în 1944 1947, scriitor și publicist după aceea. Zeci de alte nume sonore născute în satele comunei Dolhești, cum nu mi-aș fi putut închipui, motive de mândrie pentru orice român, medici și alți specialiști
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
educația fizică (2); indicator(2); inima(2); invers(2); mers(2); nedrept(2); neîncredere(2); neputință (2); o parte (2); picior(2); PSD (2); putere(2); schimbare(2); semnalizare(2); somn(2); stradă(2); strîmb(2); tare(2); a scrie; adjutant; administrator; alternativă; avertizator; bandă rutieră; bărbat; bărbatul; bine; bleagă; bucurie; casei; căzătură; clădire; colega; colegă; confuzie; contradicție; coordonate; croșeu; curbă; de dreapta; decizie; degetul fără aluniță; diferențe; direcția; doare; doarme; dreptaci; drum greșit; echilibru; fată; făcut nu prea bine; forward
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căzut pe umerii celor rămași acasă. La data de 13 septembrie 1944, generalul Aldea semna circulara nr.6613, în baza adresei nr.1008332/8 septembrie 1944, emisă de șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul de corp de armată adjutant, Gheorghe Mihail (18871982), ce apoi fusese trimisă tuturor instituțiilor din subordine. În aceasta, Aldea explica modul dar și necesitatea folosirii forței de muncă în interesul reconstrucției țării prin înlăturarea efectelor bombardamentelor aeriene. Iată ce se cerea în această adresă: „...pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vorba de o „circulară”, aceasta a fost trimisă tuturor primăriilor municipale și orășenești din țară ceea ce ne face să credem că situația grea de la Bârlad era generală în țară. Iată ce se „indica” în acest document: „...din ordinul Domnului General Adjutant D. Dămăceanu, Ministru subsecretar de Stat, vi se aduce la cunoștință că Subsecretariatul de Stat al Aprovizionărei a organizat aprovizionarea Capitalei, prin convoaie de căruțe păzite de jandarmii unui batalion anume destinat acestui scop”. Frumos și mișcător început, dar nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cu numai zece zile înaintea declanșării ostilităților împotriva ocupantului R primăriei Huși cu adresa nr.8237/12 iunie 1941, o copie a Ordinului de zi nr.9/12 mai 1941 semnat de către ministrul Apărării Naționale, general de corp de armată adjutant I. Iacobici. Acest document ministerial era clar un mijloc de propagandă cu scopul ridicării moralului trupelor noastre. Pe larg, era relatat cazul plutonierului T.R. Viter Nicolaie, profesor al Liceului Industrial de Băieți din București care, pătruns de un înalt simț
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primele verigi intermediare ale acestei linii patologice, ce a reunit la un moment dat porturile din sudul Franței cu cele din Bulgaria 394. Din pricina pericolului extinderii epidemiei, Varna fiind o așezare insalubră, înconjurată de mlaștini ce răspândeau miasme pernicioase, un adjutant al mareșalului Saint-Arnaud a scris Ministerului de Război de la Paris, făcîndu-i cunoscut că superiorul său "era convins că holera care se declarase la Malta, în Pireu, la Gallipoli provenea din recrutările succesive ale diviziei a 5-a îmbarcată sub amenințarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
căruia, În fotolii confortabile, ședeau doi ofițeri SS. Erau Înalți și spilcuiți, cu zâmbete disprețuitoare, de arogantă superioritate, cu păr de culoarea cașcavalului Tilsiter și mărul lui Adam bine-crescut. Cel mai Înalt dintre ei vorbi primul, ordonându-le gardienilor și adjutantului să iasă afară din cameră. — Herr Gunther, luați loc, vă rog, Îmi arătă el spre un scaun din fața biroului. Am privit Înapoi la ușa care se Închidea și apoi m-am deplasat Încet Înainte, târșâindu-mi picioarele, cu mâinile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-l pe Împărat: — În mintea mea, Augustus, se naște o idee. Nu voi face un templu de lemn. Pe apa asta voi construi un templu din marmură... Râse. Tânărul Împărat fu tulburat. — Explică-mi, te rog. Lângă Euthymius veni repede adjutantul său, un tânăr care știa când să-i dea, pentru calculele și desenele lui complicate, un calamus mai bine ori mai puțin ascuțit, instrumentele pentru trasarea curbelor sau a unghiurilor, papyrus de diferite grosimi. Scoase din caseta de cedru parfumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Smith&Wesson calibrul 38. — De ce? — Eddie... Ed goli Încărcătorul. — Dieterling mi-a spus totul. Iar pe vremea aceea tu erai mîna dreaptă a tatei. Omul părea mîndru. — Îmi cunoști modus operandi, flăcăule! Am făcut-o pentru Preston. Am fost Întotdeauna adjutantul lui loial. — Și ai știut de Paul Dieterling. De Spain Își luă Înapoi pistolul. — Da, și știu de ani de zile că nu el a fost adevăratul asasin. Prin 1948 am primit un pont care-l plasa pe puști altundeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nous armer, Si l'occasion se présente pour tacher de nous agrandir" (s. Ven.C.)130. 127 Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 993. 128 Ibidem. 129 "La Finlande l-a asigurat pe Napoleon emisarul tarului, generalul adjutant Șuvalov était nécessaire à la Russie. C'était le projet de Pierre I, qui sans cela n'aurait pas placé la capitale là où elle est; leș principautés turques (Moldova și Țara Românească n. Ven.C.) șont nécessaires pour mettre
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Gosseyn, după ce își fixase linia de conduită, un scop atât de important încât, în momentul acela orice cuvinte sau fapte n-ar fi făcut decât să zădărnicească rezultatul, se relaxă și rămase tăcut. Cel care sparse tăcerea fu al doilea adjutant. El vorbi din celalalt capăt al camerei, de unde se aflaseră mai înainte indivizii înarmați, și spuse cu o voce de bariton: - Domnule, am putea să ne mutăm, acolo, departe de zona de Distorsiune? Expresia lui Blayney, care fusese până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
bine dacă n-ai știi unde e locul acela. Trebuie că Blayney făcuse un semn. Pentru că civilul Numărul Unu se apropie. Îi dezlegă picioarele lui Gosseyn și-i desfăcu cătușele. Gosseyn și le desprinse singur și i le dădu. În timp ce adjutantul se dădu înapoi, se adresă șefului său: - Domnule, aș putea să-i pun o întrebare acestui domn? Arată spre Dan Lyttle. După asta, adjutantul îi zise lui Lyttle: - Chestia aia cu presupunerea despre care îi povesteai băiatului - este valabilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
lui Gosseyn și-i desfăcu cătușele. Gosseyn și le desprinse singur și i le dădu. În timp ce adjutantul se dădu înapoi, se adresă șefului său: - Domnule, aș putea să-i pun o întrebare acestui domn? Arată spre Dan Lyttle. După asta, adjutantul îi zise lui Lyttle: - Chestia aia cu presupunerea despre care îi povesteai băiatului - este valabilă și pentru adulți? Pe fața paznicului de hotel apăru un ușor zâmbet. - Este valabilă pentru toată lumea. De ce? - În timp ce te ascultam, veni răspunsul - mi-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
lăsă iarăși pe spate în scaun. De data aceasta nu era relaxare - remarcă el. Confirmarea noului leader îi provocase un noian de gânduri. În momentul acesta - fu prima sa remarcă - toți Troog-ii până la subordonații cu pretenții de comandă și toți adjutanții gata să se năpustească, aveau să se gândească ce ar putea, ei fiecare în parte, să facă pentru a se simți mai bine în noua situație. Era așa de concentrat încercând să analizeze ce s-ar putea întâmpla încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Semantica Generală cere ca individul să aibă o perspectivă mai largă; adică, să includă toți factorii posibili. - Asta sună, spuse Gosseyn, ca și cum am fi audiat cel puțin o parte a sistemului. -De exemplu, spuse Enro, recent, am condamnat un fost adjutant la douăzeci de ani închisoare pentru că sa ocupa prea mult de afacerile personale, în loc să-și facă datoria. Ei bine, cred că dacă s-ar fi gândit cum ar fi să stea în închisoare douăzeci de ani, fără-ndoială că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de către Guvernele sus-menționatelor trei Puteri Aliate, lucrând în interesele tuturor Națiunilor Unite; Pe baza celor de mai sus, reprezentanții Guvernului și Înaltului Comandament Român, Ministrul de Stat și Ministrul de Justiție L. Pătrășcanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutant al Majestății Sale Regelui României, General D. Dămăceanu, Principele Știrbei și d-l G. Popp, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), Mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, deplin împuternicit pentru aceasta de către
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și Neva. Acolo, împăratul a observat un soldat care stătea de pază în mijlocul pajiștii; răspunzând la întrebarea de ce stătea acolo, soldatul a răspuns doar: „Acestea sunt ordinele pe care le-am primit”. În această situație, împăratul și-a trimis un adjutant în sala gărzilor pentru investigație; unicul răspuns primit a fost acela că trebuie asigurată paza locului respectiv atât vara, cât și iarna, dar nu s-a găsit sursa originară care a stat la baza acestui ordin. Chestiunea a devenit un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a emis și normele contrainformative, sub titlul Instrucțiuni generale asupra măsurilor ce trebuiesc luate în Statele Majoare, servicii sau corpuri de trupă, pentru a evita indiscrețiunile și a ne păzi de spionajul inamicului, semnate de generalul de corp de armată adjutant Constantin Prezan, șeful Statului Major General al Armatei. Un an mai târziu, la începutul anului 1918, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat un nou set de Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informațiuni. Conform acestora, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să conducă la finalizarea anchetei. Ministerul de Război a luat poziție față de prelungirea stării de arest a agenților și a tergiversării soluționării cazului, mai ales că cei reținuți au intrat, în semn de protest, în greva foamei. General de divizie adjutant Paul Angelescu a cerut Ministerului Justiției să urgenteze finalizarea cazului, mai ales că dosarul cuprindea „foarte multe relații în legătură cu serviciul nostru de informații pe frontiera de est”, în special nume de ofițeri și agenți. Pentru „interese superioare de Stat”, ministrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de inși
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Barbu Pârâianu, noul inspector general al I.G.J., drept un element abuziv, lipsit de sinceritate, slab pregătit, indisciplinat etc. Interesant este că, în 1934, generalul Pârâianu îl caracterizează cu art. 50 din Legea Înaintărilor în Armată (adică nesatisfăcător), dar generalul adjutant Condeescu, inspector general de armată, nu numai că nu este de acord, dar îl propune pentru avansarea la gradul de general. În 1935, colonelul Vasiliu este îndrumător profesional al inspectoratelor regionale și al centrelor de instrucție, primește 5 zile de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]