476 matches
-
eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de ,,agent
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
fiecare dată câte un comentariu în notă critică. Ștefănescu susține că ”90 la sută dintre români nu gândesc” După ce un utilizator Facebook a scris că analiza lui Doru Bușcu reflectă întocmai ceea ce gândesc 90% dintre români, Alex Ștefănescu l-a admonestat spunând că ”sunt exact cei 90% de români care nu gândesc”. Adică, toți cei care, la fel ca Doru Bușcu, blamează ”performanțele” politice ale actualului șef al statului, nu gândesc. Unul dintre cațavenci, Patrick Andre de Hillerin, a luat imediat
Furtună pe Facebook: Alex Ștefănescu vrea ca Bușcu să fie cercetat pentru un articol cu 7.900 de recomandări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80541_a_81866]
-
ignorat, necomentîndu-i-se nici Cartea nunții (1933), nici Enigma Otiliei (1938). Dar și autorul Istoriei literaturii române (1941) se făcuse vinovat de a fi ignorat, în 1937, cartea lui Vianu Poezia lui Eminescu, subiect socotit de Călinescu drept exclusiv al său, admonestînd, aspru, pe eventualii intruși. Asta nu scuză defel jignirile epistolare și în 1945, deși relațiile dintre cei doi mari oameni de cultură păreau a fi mult ameliorate. Dar, în noiembrie 1945, să-i reproșeze epistolar: "Iată să iau a bună
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
numerele vechi spre cele ,la zi", inventîndu-și propriul ,roman în foileton", Ŕ la recherche du Monde perdu". Memorabilă rămîne și întîmplarea care îi pune pe tava ingeniozității un titlu de excepție: Ficționarii. Refugiat în toaleta unei redacții, tînărul reporter este admonestat de o femeie de serviciu aprigă la mînie: , Aici e numai pentru redactori, nu pentru toți ficționarii de pe stradă!". ,Vocativul divin" (ca acela al Crailor! aruncat de o Pena Corcodușa la fel de încrîncenată) transformă ocara în renume. Pentru cineva care ,gîlgîie
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
general de suflu) și-a făcut un titlu de glorie începe să fie privit cu enervare de mulți dintre tovarășii de luptă literară de altădată. Scriitorul plin de farmec în fața căruia fioroasa critică literară devenise o pisicuță tandră este acum admonestat brutal pentru megalomanie, pentru egoism, pentru dorința maniacală de-a se afirma - cam în acest stil sunt formulate acuzațiile. Cel mai tranșant a fost Dan C. Mihăilescu în cronica din Ziarul de duminică la recentul Jurnal al lui Mircea Cărtărescu
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
pretenția păcătosului Oedip de a fi egalul nemuritorilor (Tu - zeilor asemeni/ și mai presus de zei! Nu știu/ nimic mai monstruos și mai spurcat, până-n adâncul beznelor din Tartar - 8). Bătrânii cetății se tem de impertinența lui Oedip de a admonesta zeii pentru molima abătută asupra Tebei, purtare smintită de natură a-i atrage sancțiunea supremă: chemi mânia zeilor, stârnești/ o furie ce face-acum din noi/ batjocura gunoaielor! [...] ești nedrept și orb și-nverșunat/ într-o trufie nebunească! (4). Până și Antigona
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
aer de "egalitate", a fost remodelată de Ceaușescu în 1965, în sensul noului raport de putere. Ca dovadă, Cameleonea nu mai figurează în Comisia de pregătire a Raportului Congresului al IX-lea al partidului. Mai mult, a ajuns să fie admonestat de către Zaharia Stancu, cu prilejul unei întîlniri a conducerii Uniunii Scriitorilor, de față aflîndu-se și Ceaușescu. I se atrăgea atenția că nu numai Chișinevschi care era "un diletant" răspunde de "marile erori" ce puteau fi acum oficial indicate, ci și
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept "un pas enorm și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum un critic, nu-l poate face fără să devină
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
casă al lui Bellow, avusese o relație amoroasă cu cea de-a doua soție a acestuia, Sandra, și fusese încondeiat, ca urmare, în romanul aproape autobiografic, Herzog, unde căpătase numele de Valentine Gersbach și era amantul soției protagonistului. După ce-l admonesta îndelung pentru că nu și-a îndeplinit niște îndatoriri redacționale, încheia sarcastic: „N-ar fi prea bine să văd limpede. Cu cei mai ageri ochi din lume, n-aș vedea decât pâcla puturoasă a falsității. Și n-am cei mai ageri
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
să fie doar călduță și le limpezea sub jetul robinetului cu multă grijă, frecându-le cu degetele, până ce faianța farfuriilor ori sticla paharelor suna subțire, muzical, ca o melodie interpretată la fierăstrău. "Tu nu speli vasele, tu te joci! - îl admonesta Elena. îți omori timpul cu nimicuri în loc să faci niște lucruri mai serioase, să scrii." Într-adevăr, toate aceste mărunte treburi casnice îi luau foarte mult timp, dar n-avea nicidecum senzația că-și "omora vremea" cu ele. Dacă n-ar
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorvește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de "agent
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. Într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de "agent
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
ezită, indiferent de gradul lor de prestigiu, a le scruta pe toate părțile, a le împresura cu o textură de obiecții și nu odată a le osîndi în termenii unei, să admitem, legitimități intelectuale. Dl Ciocârlie nu șovăie a-l admonesta și corija pe Pascal, la fiecare pas: ,A nu-ți fi frică de moarte e prejudiciabil, socotește Pascal. El scrie căŤomul care-și petrece atîtea zile și nopți în furie și în disperare pentru că și-a pierdut o funcție sau
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
e în permanentă schimbare și mișcare. Mesajul generației care va ajunge la maturitate în noul mileniu se zbate de mult să iasă la lumină și, așa cum se întâmplă de mult și peste tot, înaintemergătorii au fost fie neglijați, fie sever admonestați pentru că vorbesc urât și se exprimă neglijent. După un asemenea tratament au plecat din țară creatori interesanți și un prim impuls al memoriei îmi aduce la suprafață numele regizorului Theodor Cristian Popescu și al actriței Cristina Toma. Sunt sigură că
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
și totuși vagi: Pentru câțiva arginți/ mi-am trădat tinerețea./ Visele le-am înghesuit/ în cuvinte nerostite,/ scorojite de arșiță,/ înmuiate de ploi,/ îndârjite de crivăț./ În fâlfâiri de aripi/ printre roțile Carului Mare,/ cu luna pernă,/ învelit cu noaptea,/ admonestat cu litanii.../ Mi-am întins pe ciolane/ pielea zbârcită/ peste arcul timpului". Cititorul trebuie să se mărginească a dispera în bulboana complicată a metaforei, poetul eșuând în tentativa lui de vânzător, de Iudă fără destin, până la urmă prea mult sentimentală
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
al României, Tiberiu Nițu, cel care a decis schimbarea din funcție a șefului secției I de la DNA. Șeful statului a mai arătat că, atunci când este nemulțumit de hotărârea unui procuror-șef, pur și simplu pune mâna pe telefon și-l admonestează, chiar dacă își depășește prerogativele constituționale. ”Eu l-am sunat să-i spun că nu e bine, domnul procuror. Se aflase. Am acționat la factorii de decizie să nu facă un lucru în neregulă, eu având informații că e mare agitație
Trei elemente cheie ale interviului acordat de Băsescu pentru Evenimentul Zilei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34983_a_36308]
-
ierarhiei? Trufia de a risca, de a nu te feri de răspundere, de a transforma munca într-o relație intimă cu îndatorirea pentru care ești plătit? Cel mai stresant pentru conștiința oamenilor era modul în care se examina și se admonesta greșeala, ca și conținutul politic al sentinței. De când lumea, abordarea greșelii avusese un caracter mai mult tehnic (exceptând Inchiziția, desigur), fiind orientată spre depășirea operativă a deranjamentului provocat și recuperarea daunelor. Acum se punea accentul pe negativizarea greșelii ca fenomen
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
vitrinele împodobite cu artizanat și imortele se văd mese goale. Mai populat e zidul de alături, unde întîlnesc adesea cîte un tip urinînd, și ziua în amiaza mare. Nu știu de ce tocmai acolo, poate vin după miros. Odată l-am admonestat pe unul și mi-a răspuns calm, încheindu-se la pantaloni: "Ce să fac, cucoană, nu mai puteam să mă țin". Era bine îmbrăcat și își pusese geanta diplomat mai la o parte, să n-o stropească. E o stradă
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
cele două statui din hol, culoarele erau în continuare sumbre și răcoroase. Doar oamenii tineri schimbă ceva din tot acest peisaj. Îmi plac pentru că sunt critici, iar atitudinea critică e o necesitate. Întotdeauna trebuie să existe cineva care să te admonesteze ca să îți dai seama că ești în eroare. Generalii romani aveau chiar oameni plătiți pentru așa ceva. După fiecare mare victorie, erau jigniți, erau injuriați în așa fel încât să nu devină prea plini de ei. Să-i curețe, să-i
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
impresionat pe Horea Poenar care încălcând o regulă elementară de comportament civilizat în lumea literară (un autor trebuie să se abțină de la a-și evalua propria carte și de la a-i contrazice pe cei care n-o consideră valoroasă), îl admonestează brutal, în revista ECHINOX (nr. 1-4/ 2005) pe vechiul echinoxist Ion Simuț, într-un articol cu un titlu ieftin-rechizitorial: Mediocritate sau partizanat? , Nu ne închipuim - perorează insolent Horea Poenar - că în urma unui asemenea text România literară va renunța la serviciile
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
instalație avant la lettre, un mod convingător de a enunța protocronic nașterea bugetară, peste cîteva sute bune de ani, a Muzeului Național de Artă Contemporană, în ambianța arhitecturală și psihologică a celuilat Dracula, cel atras și el de Snagov și admonestat fatal în mîndra cetate a Târgoviștei. Astfel, din bunătate în bunătate, din blîndețe în blîndețe, din fatalism în fatalism, i-am organizat o nuntă cosmică ortomanului ciobănaș moldovean, i-am creat Anei lui Manole un destin măreț și unic, transformînd-o
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
ia figuri de tribun, înghețat într-un rictus tratabil cu analgezice compune o frumoasă barcă de hârtie, intervențiile ilicite în cadru împing scena către gag și pantomimă. Rezistența încăpățânată planului general are și un conținut polemic la Porumboiu. Virgil îl admonestează pe tânărul cameraman că filmează "modern" cu camera în mână, așa cum filmează adesea tânăra generație de cineaști în dezaprobarea grandilocventă a maeștrilor nicolaescieni. Scandalul devine măsura tuturor lucrurilor, asezonat de limba de linoleum și zâmbetul de celofan ale prezentatorului care
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
să susțină o lecție de probă. Lui Vulpescu i-a revenit Cîntarea României. Explicîndu-le elevilor că textul e divizat în versete, a lansat pe neașteptate întrebarea: „Ați citit Biblia?” Unul dintre copii a pufnit în rîs, iar Vulpescu l-a admonestat cu severitate. Noroc că profesorul - îndrumător era un om cu simțul măsurii, care - la analiza lecției - s-a mulțumit să-i amintească lui Vulpescu că învăță- mîntul este laic... Vreun altul ar fi putut să-l acuze de propagarea misticismului
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
Eu pornesc numai de la cîteva păreri de ageamiu, iscate de pictura lui Cranach Bătrînul, Paradisul (1530). O pînză stranie, în care planurile sînt multiple, ordinea evenimentelor din Biblie - aleatorie, iar dimensiunea personajelor - variabilă. În plan apropiat, în centru, Dumnezeu - care admonestează tînăra pereche ("Să nu gustați din fructul interzis!" sau, poate: "De ce ați gustat din fructul interzis?"), printre flori, tufișuri și animale pașnice. Probabil că scena nu s-a petrecut chiar în ziua Genezei, de vreme ce Adam are deja și barbă și
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
oglindire, o viziune, o străfulgerare pe o pînză? Dar, dacă am accepta că trebuie să mergem la Kunsthistorisches Museum dotați cu o oglindă, atunci s-ar inversa și scena din prim-plan. Venind din dreapta, Dumnezeu, cu mîna dreaptă, i-ar admonesta pe primii oameni, însă Adam și-ar ține mîna stîngă pe plămînul drept. Este adevărat că tot spre Eva ar fi îndreptată și atunci. Așa că prima ipoteză cade. Nu citim tabloul în oglindă. Citim, poate, ca în scrierile aramaice, de la
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]