4,451 matches
-
1666,44 1119,845 546,36 În ceea ce privește condițiile de locuit trebuie specificat că toate familiile adoptive dețin cel puțin o locuință proprietate privată (apartament în bloc de locuințe sau casă la curte). Numărul mediu de camere destinate locuirii membrilor familiilor adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare este de 3,29 (din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în adevăratul sens la cuvântului." Cuplurile cu infertilitate secundară, care reprezintă 9% din totalul adoptatorilor, invocă și ele nevoi și motive diferite: o primă categorie este reprezentată de acele cupluri care au avut copii biologici, dar aceștia au decedat. Un cuplu declara următoarele: Ne dorim un copil care să acopere golul pe care, decesul fiicei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe cineva alături și de a înlătura singurătatea. Asistenții maternali care adoptă copiii pe care-i au în plasament reprezintă aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia invocă de cele mai multe ori formarea unei legături de atașament în relație cu copilul și dorința de a nu pierde această relație. O ultimă categorie de adoptatori este a acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în nici una
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui copil șansa de a crește într-un cadru familial echilibrat, stabil..., să-i acordăm dragoste și sprijin pentru a se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]